MONDAY MEMO & ALTELE

MONDAY MEMO #157 / A doua cerere de demisie: Dăncilă rezistă

M

 

LUNI, 14 MAI 2018

1./CREȘTE PRESIUNEA asupra premierului Viorica Dăncilă. Președintele Iohannis i-a cerut din nou demisia, după o primă cerere provocată mutările pe care guvernul le-a făcut în “chestiunea Ierusalim” (vezi mai jos) fără consultarea președinției.

  • De data asta, Iohannis își susține poziția (aceea că Dăncilă nu are competența să conducă Executivul) invocând argumente economice: execuția bugetară pe T1. Vorbește de “o iluzie creată de PSD” și concluzionează că, economic, țara a ajuns într-o “ecuație care cu greu poate fi dusă la bun sfârșit”(ce a mai spus Iohannis despre starea economiei, aici; în replică, vicepremierul Viorel Ștefan a venit cu un alt set de date, din care reiese că totul e OK – în caz că sunteți confuzionați, cursdeguvernare.ro vă explică de unde vin diferențele).
  • În aceeași seară – lunea trecută – Liviu Dragnea l-a acuzat la Antena 3 pe Iohannis că a furnizat “o listă de minciuni” și că a declanșat “un atac la siguranța națională” (aseară l-a acuzat că “incită la violență”). Cât despre Dăncilă, a spus el, nu va demisiona: “Nu are de ce să demisioneze, nu putem să schimbăm premierul de câte ori vrea președintele” (aide-mémoire: avem al treilea premier în 16 luni pentru că șeful PSD i-a înlăturat pe Sorin Grindeanu și Mihai Tudose prin moțiune de cenzură respectiv retragerea sprijinului politic).
  • După câteva zile, Dăncilă a confirmat, la o reuniune a pensionarilor PSD, spusele lui Dragnea, anunțând că “sub nicio formă” nu-și va da demisia “atâta timp cât am sprijinul președintelui partidului, al coaliției de guvernare și atâta timp cât am sprijinul dvs.”. Argumentul său: “Sunt un om responsabil, am fost 9 ani europarlamentar și am responsabilitate față de cetățenii României […] de a nu crea instabilitate în țara mea”.

+ Off topic? După vizita lui Dăncilă la Vatican, guvernul o postat o scurtă înregistrare video, dar fără sunet; hotnews.ro scrie că premierul i s-ar fi adresat Papei în română+engleză: “Sfinția Voastră, I am very glad for this opportunity”.

+ Teo Tiță face o analiză de conflict PSD-președinte: “Acum, grație lui Klaus Iohannis, ținta este doamna Dăncilă, iar PSD știe bine că nu mai e așa de solid după nenumărate gafe – și, din reacțiile sale, vom putea estima probabil cât de mare este panica, augmentată și de sondaje care nu sunt încă publice. Pentru că, parafrazând o reclamă, la PSD «e panică, man». Am intrat în linie dreaptă pentru alegeri”.

+ Ultima oră: Liviu Dragnea a cerut aseară, live la TV, anchetarea jurnalistului Dan Tăpălagă – pe motiv că a dezvăluit existența memorandumului privind mutarea ambasadei României la Ierusalim; articolul incriminat a fost publicat acum o lună, nu include textul memorandumului și nu e semnat de Dan Tăpălagă.

2./A “CRĂPAT” SISTEMUL INFORMATIC al Casei Asigurărilor de Sănătate, a anunțat aseară cursdeguvernare.ro, care spune că a confirmat informația “din surse convergente”. “Reprezentanții Casei au refuzat timp de 10 zile să recunoască proporțiile crizei și au susținut oficial că platforma funcționează cu «niște fluctuații»”, scrie Mariana Bechir. “Cea mai gravă problemă: potrivit surselor cursdeguvernare.ro, astăzi, 13 mai, este pusă sub semnul întrebării corectitudinea informațiilor stocate în sistem: nu e sigur că, odată introdus cardul, datele care apar sunt cele reale”. Despre implicații, aici.

3./ECONOMIA, FOTOGRAMĂ DE MAI. Ajustări în sus la câteva previziuni: BERD – 4,6%; FMI – 5,1%; iar Banca Mondială estimează tot 5,1%. PSD prezintă adesea creșterea economică – 6,9% în 2017 – drept o validare a deciziilor luate în ultimele 16 luni și promite, în subsidiar, că va ține și anul acest an deficitul bugetar sub pragul de 3%.

  • Doar că nu despre acest prag e vorba, de fapt. “În mintea politicianului român, un deficit de 3% din PIB e rețeta magică. E o filozofie complet greșită”, spune șeful Consiliului Fiscal. Problema e alta: “Suntem în plin boom economic și nu ar trebui să avem deficite atât de mari: 3% este deficitul maxim pe care UE îl permite, însă atenție, pe toată durata unui ciclu economic. Noi facem acest deficit când ne este cel mai bine, când economia crește foarte rapid.Cât va fi deficitul atunci când […] vom avea o creștere economică mai mică sau, Doamne, ferește chiar o recesiune? Evident că deficitele vor exploda”. Dincolo de prognoze și scenarii, câteva cifre din realitatea săptămânii trecute:
  • Inflația crește. BNR și-a revizuit în sus prognoza de inflație pentru 2018 – de la 3,5% la 3,6%; ne așteptăm, în T2 & T3, la o rată de cca. 5%. O sinteză bună a declarațiilor guvernatorului despre inflație, prezentarea sa & raportul descărcabil, pe hotnews.ro.
  • Dobânda BNR crește. Banca centrală a majorat dobânda de politică monetară de la 2,25% la 2,50%; e a treia majorare din 2018. Explicațiile oficiale, aici + o comparație cu alte țări pe tema “dobânda de politică monetară vs. inflație”.
  • ROBOR crește. Rata ROBOR la trei luni a ajuns joi la 2,75%, cel mai înalt nivel din 2014 încoace (minimul istoric, de 0,7%, a fost atins în toamna lui 2016).
  • Prognoză Reuters pentru leu. Un sondaj Reuters prevede că leul este, alături de dinarul sârbesc, singura monedă din Est care nu se va aprecia în următoarele 12 luni.

4./VEȘTI DIN “PENALISTAN”. A început lucrul în comisia Iordache; concluzia de neevitat, când te uiți pe propuneri, e că modificările aflate pe rol au rostul de a-i îngrădi pe cei care investighează & pronunță sentințe și de a proteja suspecții & inculpații. Forumul Judecătorilor spune, de altfel, că – dacă propunerile vor fi aprobate – noul Cod Penal riscă să se transforme “într-un instrument de instaurare a groazei în magistratură”.

  • Printre modificările & amendamentele propuse: dacă ești condamnat la sub trei ani închisoare poți executa pedeapsa la domiciliu; dacă dacă emiți/adopți acte normative favorizante nu te mai încadrezi la infracțiunea de ajutor dat făptuitorului; dacă ești suspect/inculpat poți cere să participi la audierile făcute de procurori; dacă vrei să denunți pe cineva, trebuie s-o faci în termen de 6 luni. Dacă însă ești în poziție de autoritate și dai declarații despre un dosar înainte de pronunțarea hotărârii definitive faci închisoare iar dacă arestezi sau iei altă măsură “neprivativă de libertate” împotriva unei persoane “știind sau acceptând că nu există probe concrete din care să rezulte dincolo de orice îndoială că aceasta a săvârșit o infracțiune” ești pasibil de închisoare de 2-6 ani și interzicerea dreptului de a profesa. Plus câteva formulări nou-introduse – “reaua credință” și “grava neglijență” – despre care vorbește pe larg, în comunicatul său, Forumul Judecătorilor.

+ De altfel, Liviu Dragnea chiar a spus, în primul său interviu acordat presei străine după alegeri, că “lupta anticorupție a mers prea departe” și că am trecut într-o extremă în care “toți cei care fac parte din clasa politică ar trebui acuzați, urmăriți, investigați și trimiși în judecată” (șeful Senatului o compară cu “campaniile împotriva burghezo-moșierimii din anii ‘50”). Versiunea originală a interviului Associated Press cu Dragnea, aici.

Sub semnul unui nou cuvânt, “Penalistan”, sâmbătă au avut loc câteva mitinguri de protest de mică amploare (în București au fost câteva mii de oameni). Elena Calistru (Funky Citizens) are câteva explicații bine cântărite despre ceea ce unii numesc “oboseala civică”. Citiți-le.

5./“CHESTIUNEA IERUSALIM” seamănă din ce în ce mai mult cu un glonț pe care ni-l tragem singuri în picior: după memorandumul secret despre mutarea ambasadei la Ierusalim și vizita făcută de Dăncilă & Dragnea în Israel, România a blocat săptămâna trecută – alăturându-se Cehiei și Ungariei – o declarație UE care critica relocarea ambasadei SUA.

  • De ce contează: După știința mea, e primul gest prin care România blochează o inițiativă a uniunii; și o face într-o chestiune sensibilă, în care UE s-a pronunțat deja (șefa diplomației UE a spus, la începutul lunii, că niciun stat UE nu-și va muta ambasada la Ierusalim).
  • Care-i miza: Tehnic, pe chestiunea blocării declarației, Ministerul de Externe a explicat că “la nivelul MAE s-a considerat că textul este unul lipsit de echilibru”. Pe fondul problemei, nici premierul, nici șeful PSD – care vântură încă din decembrie ideea că ar trebui să ne mutăm ambasada – nu au explicat prin ce anume această mutare ar fi în interesul României; singura explicație e dorința lui Dragnea de a-i face pe plac lui Donald Trump (gestul nostru are “o valoare foarte mare pentru administrația americană”, a spus el în aprilie, România fiind primul stat după SUA care decide să-și mute ambasada). Cât despre premierul Dăncilă și ministrul Meleșcanu, amândoi insistă că nu e nicio decizie luată și că e vorba doar de “o analiză a implicațiilor politice, juridice ale unei relocări”. Explicațiile lui Meleșcanu despre ce conține memorandumul, aici.
  • Ce urmează: Intern, mutarea ambasadei nu poate fi decisă fără acordul președintelui; Ministrul de Externe spune că, deși nu-și dorește un conflict instituțional – care “este un element periferic al discuțiilor și nu avem în vedere să ajungem în asemenea punct”– guvernul ar putea sesiza, în final, CCR (judecătorii CCR s-au mai pronunțat o dată, în 2012, în privința prerogativelor prezidențiale în politica externă; aveți aici un text din epocă). Extern, pe lângă relațiile cu UE și, foarte probabil, cu țările arabe, o astfel de decizie ar putea afecta candidatura României la Consiliul de Securitate al ONU în 2019, după cum a admis Meleșcanu la audierile de săptămâna trecută.

6./“NE SCOATEM SINGURI DE PE HĂRȚI”. De pe o anume hartă, mai exact, pe care Româna arată ca o zonă vag populată. Romanian Business Leaders (RBL) face o radiografie a stării de fapt și argumentează că, din cauza infrastructurii dezarticulate, companiile pierd business iar bugetul de stat pierde de două ori – pe de o parte taxele mai mari pe care le-ar putea încasa de la companii cu cifre de afaceri mai mari și de cealaltă taxele de la investiții nerealizate. “Este nevoie ca România să se miște agil și inteligent și să discutăm public, cu seriozitate, despre pericolul «România, țară de ocolit»; riscăm să pierdem din relevanța provenită din statutul de membru UE și poziționarea geografică”, spune RBL.

  • Harta o puteți vedea aici; judecați singuri dacă se justifică formularea “România, țară de ocolit”.
  • Cifrelele le găsiți în sinteza RBL Facts; include și info despre siguranța circulației, a deceselor cauzate de accidente & impactul asupra sectorului de construcții.

+ Pe cursdeguvernare.ro, “Raport științific al incompetenței: România plătește 43,3 mil. $ ca să afle oficial de ce nu poate construi autostrăzi”.

7./STRATEGIA “ROMÂNIA 2040”, anunțată în premieră de Liviu Dragnea la congresul PSD din martie, va fi întocmită în următoarele 12 luni de o comisie pe care chiar el o va conduce, cf. unui proiect de lege proaspăt adoptat de guvern. Strategia, care ar urma să fie obligatorie pentru următoarele guverne, va include obiective pe termen lung și “un set de politici publice strategice pentru atingerea lor” pentru trei scenarii – optimist, moderat și pesimist; după ce Comisia 2040 încheie lucrul, în iunie 2019, toată povestea va merge la parlament pentru dezbatere și adoptare.

+ PNL spune că “a luat act cu stupoare” de faptul că, “prin comitetul lui Dragnea”, PSD vrea “să reglementeze cine stabilește viitorul României în următorii 22 de ani”, indiferent pe cine vor vota cetățenii în următoarele alegeri.

8./DECIZIE CONTROVERSATĂ A CNDC. Președintele Klaus Iohannis a fost amendat cu 2.000 lei pentru formularea “niște penali fac o încercare disperată să atace și să discrediteze DNA”; Iohannis a anunțat că va ataca decizia în instanță. Decizia Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), luată cu un vot 5:4, vine după o serie întreagă de pronunțări controversate privind declarații făcute de politicieni; și deschide – sau ar trebui să deschidă – o discuție de substanță despre faptele care sunt de competența CNDC și cele care sunt de competența instanțelor.

+ Președintele CNCD, Asztalos Csaba – care a votat împotriva amendării președintelui – a scris pe Facebook, sub hashtag-ul #cncdindependent, că nu crede “că există în România judecător care să mențină decizia majoritară de sancționare”, după care a dat un interviu în Scena9.ro în care spune că “se încearcă utilizarea CNCD ca o măciucă în lupta politică”.

9./PREVIZIUNE-SURPRIZĂ DE LA BANCA MONDIALĂ. Cele mai sărace regiuni din România și din alte țări estice vor fi mai bogate peste șapte ani – dacă tendințele se mențin – decât regiunile stagnante din Italia, Spania, Portugalia și Grecia. Avansul este, în bună parte, rezultatul apartenenței la UE, “o mașină de convergență”, spune studiul “Rethinking Lagging Regions” (sunt multe referiri despre România; la pag. 120 găsiți un segment interesant despre Iași – care, deși e pe locul 12 în România ca PIB, ocupă locul 4 în topul orașelor care atrag angajați și locul 3, după București și Cluj, dpdv al indexului Hachman, care măsoară complexitatea/dinamismul economiilor locale).

  • Suntem a 16-a economie din UE, cu o pondere de 1,2% din PIB-ul uniunii în 2017 – înaintea Ungariei și la egalitate cu Grecia. Dintre vecinii est-europeni ne mai depășesc Polonia, care are o populație dublă, dar și Cehia, cu o populație jumătate cât a noastră. Graficul, aici.
  • României îi mai trebuie 10 ani să ajungă la 90% din media UE PIB/capita, a calculat Open Society Institute Sofia; detalii pe cursdeguvernare.ro.

 

DIGITAL MEMO

CEL MAI INFLUENT OM DIN TECH s-ar putea dovedi, în final, cineva despre care n-ați auzit niciodată: un japonez pe nume Masayoshi Son care probabil că va influența decisiv, prin ceea ce “The Economist” numește “un pariu de 100 mld. $”, și tehnologia deceniilor care vin, și piața investițiilor în tech. Nu vă stric surpriza; aici e toată povestea.

+ Inteligența artificială va declanșa sfârșitul capitalismului, crede unul dintre cei mai influenți experți chinezi în drept. Fiind vorba de o perspectivă care vine dintr-o țară comunistă – și care și-a propus să ajungă, până în 2030, lider global în inteligența artificială – probabil că merită măcar citită.

+ O publicație 100% capitalistă, axios.com, vorbește despre “etica inteligenței artificiale” și despre cum a devenit așa-numita “explainable AI”, o prioritate pentru diverse companii capitaliste precum Microsoft, Google, IBM.

“BEST OF” GOOGLE I/O 2018. În Business Insider, o listă cu cele mai importante anunțuri făcute la conferința dezvoltatorilor Google. Vedeta evenimentului a fost Duplex, care poate vorbi la telefon în locul tău – sau al secretarei tale – fără ca cel de la capătul liniei să-și dea seama că vorbește cu un computer. Demonstrația o aveți aici. V-o recomand, în caz că n-ați apucat s-o vedeți (5 min.); Duplex știe să spună și “mm-hmm” în pauzele de conversație.

+ Firește, după aplauze au apărut îngrijorările: e OK, totuși, ca Duplex să nu-i spună interlocutorului că nu e om? Un comentariu pe tema asta, în The New York Times.

+ Au apărut, imediat, și parodiile. Sunt simpatice amândouă – deși e greu să te împaci cu ideea că nu vei mai putea face diferența între vocea de om și cea de computer.

APPLE NEWS, care a debutat modest în 2015, devine, se pare, o sursă interesantă de trafic pentru publisheri, bulversați periodic de schimbările de algoritm și exploatați fără milă de Facebook, care încasează bani de publicitate pe un content la a cărui finanțare nu contribuie. Un articol Business Insider (doar pentru abonați, din păcate), a colectat păreri din diverse surse media. Ideile principale:

  • Mai mulți publisheri americani – Vice, Vox, Meredith – confirmă că Apple le aduce trafic tot mai consistent (în cazul Vice ar fi vorba de o dublare în ultimul an); iar NBC a constatat că, de îndată ce cititorii încep să folosească aplicația, devin utilizatori fideli;
  • Publisherii au speranțe că asta le va aduce și bani, mulțumită unei formule de inserturi de publicitate lansată în octombrie;
  • Aplicația s-a îmbunătățit și are o bază potențială gigantică de utilizatori;
  • Apple, spre deosebire de Facebook și Google, nu face bani din advertising; vezi și decizia din 2017 de a introduce în browserul său “intelligent tracking prevention”, care permite utilizatorilor să controleze un instrument cheie pentru industria de advertising (motiv pentru care un consorțiu de șase mari agenții a acuzat Apple că distruge “ecosistemul de publicitate digitală”).

FACEBOOK A ANUNȚAT, săptămâna trecută, că se reorganizează în trei divizii și a făcut și numiri noi în managementul superior; e cea mai mare schimbare din istoria companiei, notează recode.net. Printre altele, a creat “o misterioasă divizie de blockchain” care va fi condusă de fostul șef al Facebook Messenger.

+ Toate reclamele Facebook cumpărate de ruși în timpul alegerilor americane din 2016 – 3.500 la număr – au fost date publicității de Congres; ele arată “cât de sofisticată a fost influența Rusiei”în campania electorală, spune Washington Post (în text sunt câteva exemple de mesaje manipulative: una dintre dintre reclame, de pildă, înfățișează secesiunea Texasului în cazul în care Clinton câștigă).

DIGITAL MEMO e un concentrat de cultură digitală menit să vă țină la curent cu mersul tehnologiei; rubrică sprijinită de un partener digital-native, eMAG.

ANTREPRENORI & DECIZII

CEO = CHIEF ENABLEMENT OFFICER, cf. unui profesor INSEAD, Stanislav Shekshnia, care spune că “enabling” – a crea condiții, a facilita, a impulsiona – e cel mai important dintre atributele pe care trebuie să le aibă un lider. Shekshnia e coautor al unei cărți proaspăt apărute, “CEO School: Insights from 20 Global Business Leaders”, pe care a documentat-o prin interviuri cu CEO din 20 de țări (câte unul pentru fiecare țară G20) – și care-și propune “să demistifice rolul CEO-ului în secolul 21”. Până la carte, puteți citi articolul din revista INSEAD.

CUM “CITEȘTI” O SALĂ înainte de a-ți începe prezentarea, un text plin de sfaturi utile din Harvard Business Review. Indiciu: totul începe cu verbul “a observa”; la final sunt și două studii de caz. Plus:

  • O privire în culisele “sistemului de ședințe de board” pus la punct de Netflix.
  • Cum lucrezi cu un perfecționist: întâi trebuie să înțelegi ce fel de perfecționist este (sunt două tipuri, se pare). Restul, aici.
  • Vi s-ar potrivi un spațiu de co-working? Un checklist bun de la cineva care e pe cont propriu din anii ’90.

PLUS TREI ȘTIRI despre diverse legi & reguli noi:

  • Deputații noștri au adoptat proiectul de aplicare a GDPR, regulamentul european privind protecția persoanelor fizice care intră în vigoare la 25 mai.
  • PPP, modificarea modificării. OUG privind parteneriatul public-privat (PPP), proaspăt adoptată, modifică o parte din modificările făcute în 2017 de guvernul Tudose la o lege adoptată la final de 2016 (una care “nu este aplicabilă”, scrie profit.ro, din cauză că nici până acum nu au fost adoptate normele de aplicare; premierul Dăncilă spune că, în noua formă, nu e nevoie de norme metodologice, pentru că ordonanța e clară). Detalii + textul ordonanței, aici.
  • Un gard mai înalt pentru francizori. Regulile de franciză impuse antreprenorilor români se modifică pentru prima dată în ultimele două decenii; guvernul spune că actualele norme au favorizat dezvoltarea de “rețele nesustenabile”, în special în imobiliare și brokeraj bancar – și că sute de francizați “au cumpărat iluzii deșarte”, sfârșind în faliment. Ce știm deocamdată despre modificările propuse, pe profit.ro.
ÎN ANTREPRENORI & DECIZII, rubrică de cultură antreprenorială, găsiți săptămânal informații, modele, studii de caz și idei proaspete; din România și din lume.

#DEȘTIUT #DECITIT #DEÎNCERCAT

DOUĂ ȘTIRI NUCLEARE, LA PROPRIU, ambele venite dinspre Casa Albă – și ambele cu impact global:

Prima știre: Donald Trump a decis – în ciuda pelerinajului făcut la Casa Albă, pe ultima sută de metri, de Franța, Germania și Marea Britanie – să retragă SUA din acordul cu Iranul, o înțelegere din epoca Obama prin care Teheranul se angaja, în esență, să-și parcheze ambițiile nucleare timp de 10 ani în schimbul ridicării sancțiunilor economice. Acordul, încheiat în 2015, are multe puncte slabe, însă opinia generală e că-i mai bun decât nimic; și că e un prim pas spre o nouă înțelegere cu o țară complicată, care sprijină rețele teroriste și pe care lumea nu o vrea cu arme nucleare.

  • Ce urmează: Administrația Trump nu pare să aibă un plan B pentru relația cu Iranul; ce-i cert e că decizia lovește în aliați, ale căror companii intră sub incidența sancțiunilor economice americane în caz că fac afaceri cu iranienii (Airbus, de ex., pierde o comandă de 100 aeronave pentru Iran Air; o sinteză despre impactul asupra UE, aici).
  • The Economist: “Retrăgând America din acordul cu Iranul, președintele Donald Trump contează fie pe renegociere, fie pe schimbare de regim. Cel mai probabil se va alege cu un război”. Și The New York Times vorbește despre război.

A doua știre: Donald Trump se va întâlni pe 12 iunie, în Singapore, cu liderul nord-coreean Kim Jong-un; e prima întâlnire din istorie între un președinte american în exercițiu și un lider nord-coreean, iar miza lui Trump e să-l facă pe “micul rachetoman”, cum îl numea acum câteva luni (primind, la schimb, apelativul de “boșorog deranjat la cap”) să renunțe complet la armele nucleare, promițându-i în schimb “investiții americane” și garanții de securitate.

  • Time: “Cum l-au convins pe Trump discuțiile cu Coreea de Nord să abandoneze acordul cu Iranul”.

DESPRE CUPLUL POLITIC DRAGNEA-DĂNCILĂ, două materiale old school (făcute în tranșee, adică; pe bază de interviuri cu oameni care nu apar la televizor): recorder.ro reconstituie “Trecutul lui Dragnea” și scrie despre prima lui afacere, barul Bachus din satul Giuvărăști; iar Vice ne povestește despre anii în care Viorica Dăncilă preda “mașini și utilaje” la liceul din Videle.

“BABY, YOU’RE A RICH MAN”. Sunday Times își promovează topul celor mai bogați oameni din Marea Britanie, pe care urmează să-l dea publicității săptămâna asta, anunțând clasamentul muzicienilor: conduce, ca de obicei, Paul McCartney (“Baby, You’re A Rich Man” era despre altceva, de fapt) a cărui avere se apropie de 1 mld. euro – de trei ori mai mare decât a lui Mick Jagger. Pe locul al doilea, un muzician-lord care nu urcă niciodată pe scenă.

COPLEȘIȚI DE GRIJI? Un video de  3 min. de la BBC ne prezintă o tehnică plauzibilă de ameliorat anxietățile; a fost inventată de-un profesor olandez de psihologie clinică. Pentru aprofundare, puteți lua cartea lui, “Stop Worrying”; versiunea Kindle costă 9$.

DOAR 17% DINTRE NOI răspundem corect la cel mai scurt test IQ din lume, The Cognitive Reflection Test (CRT). Ia vedeți.

SUPERSCRIERILE LUNII: o listă pe care Fundația Friends for Friends a început s-o pună cap la cap de la începutul primăverii cu ajutorul juraților Superscrieri, cel mai important premiu de jurnalism din România. Nu, jurnalismul românesc n-a murit.

“I’M NOT YOUR PRODUCT”. Un ONG american a lansat o campanie intitulată “I’m not your product” care oferă instrucțiuni detaliate – 13 de toate – prin care puteți împiedica Facebook să vă targeteze contul. Le găsiți aici.

MONDAY MEMO #156 / Banii și legea

M

LUNI, 7 MAI 2018 

1./BANII EUROPEI & DOMNIA LEGII. S-a întâmplat: Comisia Europeană a propus, oficial, ca alocările din bugetul 2021-2027 să fie condiționate de respectarea statului de drept. Iată:

  • Vizate direct sunt Polonia și Ungaria, țări care pe de o parte absorb zeci de mld. euro bani europeni (în ultimii ani, 61% respectiv 55% din investițiile în infrastructura celor două țări au fost acoperite de Bruxelles) iar de cealaltă adoptă legi care îngrădesc justiția, presa, ONG-urile (indirect, vizate sunt România, Bulgaria și orice altă țară ispitită de iliberalism);
  • Măsura i-ar mulțumi pe politicienii din țările net-contributoare la bugetul UE, frustrați să vadă banii europeni cheltuiți de guverne cu discurs vădit anti-european. “Riscul e ca această măsură”, scrie politico.eu, “să agraveze însăși problema pe care UE vrea să o rezolve”, adâncind și mai mult fisura dintre cele două jumătăți ale continentului;

+ În România, publicații precum g4media.ro au anunțat cu entuziasm vestea; lucrurile sunt, însă, complicate. Vorbim deocamdată de o propunere (cu șanse de a fi adoptată, dar totuși o propunere); de faptul că stabilirea unei “metodologii de aplicare” se va dovedi, probabil, sămânță de frecușuri între țările membre; plus că pedeapsa pentru guvernele care azi subordonează justiția politicului ar urma să fie resimțită de țările lor cândva, prin 2021-2027;

+ Board-ul editorial al The New York Times reamintește că – deși tentantă – ideea de a schimba comportamentul unei guvernări prin sancțiuni economice nu s-a dovedit tocmai eficientă în trecut; menționează în schimb, ca model de bună practică, MCV-ul impus României & Bulgariei;

+ Viitorul buget UE – a cărui aprobare ar putea dura până la 2 ani – înseamnă mult mai mult, totuși, decât domnia legii: are impact asupra fermierilor și a Big Pharma; asupra clusterelor; asupra administrațiilor locale. O evaluare a câștigătorilor și perdanților acestui prim draft de buget, aici. (more…)

MONDAY MEMO #155 / Mize mari

M

LUNI, 23 APRILIE 2018

1./“CONTROVERSA IERUSALIM” a izbucnit săptămâna trecută, când Liviu Dragnea, șeful Camerei Deputaților – reprezentând, deci, legislativul – a anunțat la TV că o altă putere în stat, executivul, a adoptat un memorandum prin care a decis mutarea la Ierusalim a ambasadei românești (aflată în prezent, asemeni tuturor ambasadelor, la Tel Aviv). Asta în condițiile în care Constituția spune că președintele reprezintă România în politica externă (nu executivul; și cu atât mai puțin legislativul).

  • Miza externă. Dragnea a intrat peste prerogativele președintelui Iohannis încă din decembrie, imediat după ce Donald Trump a anunțat că SUA își vor muta ambasada, recunoscând astfel Ierusalimul drept capitală a Israelului (de ce e asta o chestiune spinoasă a explicat, atunci, The New York Times). Imediat după anunțul președintelui american, Liviu Dragnea – care și-a dorit într-atât o poză cu Trump încât și-a cumpărat o invitație la o petrecere privată – a comentat public că România ar trebui să facă la fel ca SUA; o declarație care a stârnit mirare în presa internațională, de vreme ce țările-cheie din UE n-au marșat la mișcarea lui Trump. Ba au și condamnat mai apoi, prin vot la ONU, decizia unilaterală a SUA (România a fost, atunci, printre puținele țări UE care s-au abținut de la votul de condamnare).
  • Miza internă. Presa noastră subliniază că România ar fi prima țară UE care-și mută ambasada la Ierusalim și a treia din lume, după SUA și Guatemala; ceea ce o plasează totalmente “pe contrasens cu UE”. Dincolo de asta, procesul în sine de luare a deciziilor privind politica externă e bulversat – și, foarte probabil, neconstituțional. Iar comentatorii români văd în asta încă o încercare a șefului PSD de a goli de atribuții instituția prezidențială (dacă în cazul excluderii președintelui din procedura de numire a procurorilor șefi Liviu Dragnea a acționat prin modificări legislative, de data asta e un pic mai complicat). În privința ambasadei, și MAE, și premierul o scaldă; Viorica Dăncilă susține chiar că mutarea ambasadei “nu este o decizie, este lansarea unei platforme de discuţii”. Discuții? Ce discuții? Liviu Dragnea vorbea despre “un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim”. Care dintre cei doi minte?

+ Administrația Prezidențială: “Președintele, în calitate de titular al deciziilor de politică externă a României […], reiterează faptul că poziția constantă a țării noastre în ceea ce privește Procesul de Pace din Orientul Mijlociu rămâne neschimbată”, cf. cu rezoluțiile ONU.

+ Liviu Iolu, fost purtător de cuvânt al premierului Cioloș: “Știu procedurile, de obicei acest tip de document [memorandumul de mutare a ambasadei – n.m.] se discută în ședința de Guvern la «confidențiale». Asta înseamnă că are un caracter secret deocamdată. Însă dacă memorandumul are regim «confidențial», cum de domnul Dragnea îl știa? Și cum de a vorbit despre el?”. (more…)

MONDAY MEMO #154 / Modelul maghiar

M

LUNI, 16 APRILIE 2018

1./VIKTOR ORBAN ȘI FIDESZ și-au început al treilea mandat cu o supermajoritate de 2/3 din parlament; una câștigată printr-o prezență masivă la vot (69,3%), care-i dă premierului maghiar legitimitatea să facă absolut orice vrea el cu țara (inclusiv s-o scoată din UE/NATO, în caz că și-ar pune asta în cap).

1. Despre alegeri. Problemă notată de observatorii OSCE: într-adevăr, alegerile au fost libere, dar n-au fost în întregime corecte. S-au petrecut într-o atmosferă de retorică intimidantă, xenofobă; cu o presă controlată aproape în totalitate de FIDESZ (apar deja jurnaliști care admit, în fine, că au alimentat deliberat nevroza anti-imigrație); plus finanțarea “netransparentă” a campaniei electorale. Cam așa a sunat și evaluarea alegerilor românești din ‘90, câștigate cu 67% de FSN și cu 85% de Ion Iliescu. Iar astfel de procente sunt periculoase, oricum ai lua-o: majoritățile confortabile și supermajoritățile, indiferent de culoarea politică, înseamnă atotputernicie; înseamnă că “facem ce vrem noi cu legile și cu instituțiile – pentru că putem”. (more…)

MONDAY MEMO #153 / “Despre influența nefastă a Rusiei”

M

 

LUNI, 2 APRILIE 2018

1./DÉJÀ VU. În caz că acesta ar fi începutul unui nou război rece (nu-i cazul încă, argumentează răbdător BBC), merită totuși consemnat că ostilitățile ne-au prins de data asta de cealaltă parte a baricadei. Am expulzat și noi un diplomat rus, asemeni celorlalte țări NATO, în “criza Skripal”; Moscova a expulzat, la paritate, un diplomat de-al nostru; iar ministrul român de Externe a spus într-o conferință de presă că – deși “n-are cifre” – poate spune că “se simte totuşi o prezenţă foarte solidă în România” a spionajului rusesc.

  • Și totuși: Nu se discută deloc, în România, “despre influența nefastă a Rusiei”, deși suntem în zona ei proximă de interes geostrategic, notează Teo Tiță în Dilema Veche. “Dincolo de gesturi formal-inutile de expulzare a vreunui secretar III al ambasadei, trebuie discutat atât despre așa-numita soft-power, cât și despre influența directă în economia națională. […] Nimeni nu poate spune cu siguranță care este valoarea proprietăților și investițiilor rusești în România. Or, dacă trebuie căutată undeva influența rusească, nu e la nivelul unor ideologi ridicoli precum Aleksandr Dughin și alți halucinați, ci acolo unde sunt banii. Asta e discuția care nu se poartă aproape deloc, în timp ce MAE român expulzează și el un nefericit oarecare de pe la ambasada Rusiei”.
  • Context: Criza relațiilor ruso-occidentale, care zilele astea a atins un vârf post-’89, s-a declanșat pe 4 martie, când un fost agent dublu pe nume Serghei Skripal și fiica lui au fost otrăviți în plină zi, într-un parc dintr-un orășel englezesc, cu o neurotoxină inventată de sovietici. Britanicii au văzut în asta un act de agresiune și au expulzat, rapid, un lot de 23 diplomați ruși. Din solidaritate, americanii și restul țărilor NATO au făcut la fel, ducând numărul total al expulzărilor la peste 150. Iar rușii – care neagă că ar avea vreo implicare în otrăvirea lui Skripal – au replicat în logica “ochi pentru ochi”, expulzând la rândul lor zeci de diplomați din țările NATO.

(more…)

MONDAY MEMO #152 / Tu știi ce se întâmplă cu datele tale?

M

 

LUNI, 26 MARTIE 2018

1./TU ȘTII CE SE-NTÂMPLĂ CU DATELE TALE? Criza Facebook – care înseamnă, financiar, 58 mld. $ evaporați într-o singură săptămână – declanșează în fine o discuție serioasă despre felul în care Big Tech monetizează, în absența unor reglementări, datele personale ale utilizatorilor. Detalii despre criză mai jos, în DIGITAL MEMO. Până la ele, spre reamintire:

  • De știut. Manipulându-ne feed-ul din algoritmi, Facebook și alte companii cu același model de business ne pot schimba starea de spirit, comportamentele și deciziile (Facebook și-a testat deja puterile în 2014 printr-un experiment masiv, făcut pe aproape 700.000 de utilizatori, din care a rezultat un studiu intitulat “Experimental evidence of massive-scale emotional contagion through social networks”.
  • De verificat. Ce tipuri de date colectează Facebook – date pe care le vinde, uneori – aflați din Fortune.
  • De rezolvat. Vă puteți studia “dosarul Facebook” și puteți afla ce advertiseri au cerut acces la datele voastre urmând acești pași (link reluat din ediția trecută); și apoi puteți verifica căror aplicații le-ați dat acces la datele voastre urmând instrucțiunile de pe qz.com.

(more…)

MONDAY MEMO #151 / Ce vor de fapt companiile

M

LUNI, 19 MARTIE 2018

1./COMUNITATEA DE AFACERI A PREZENTAT GUVERNULUI o listă cu cinci chestiuni prioritare, din perspectiva sa, pentru 2018. Față de listele din anii trecuți, care vorbeau în primul rând de fiscalitate, impredictibilitate și birocrație, aceasta are chiar pe primul loc criza de forță de muncă, devenită în ultimii cca. 2 ani principală frână pentru dezvoltarea companiilor. De notat în plus că, deși e o listă scurtă, pe ea e inclusă și creșterea salariilor în zona bugetară – care, “deși necesară și dorită”, e considerată de Coaliția pentru Dezvoltarea României “nesustenabilă” (plus că pune presiune pe salariile din zona privată “fără o cuplare la productivitate”).

  • Ce vulnerabilități are România în cazul în care se declanșează un război comercial (deloc improbabil, având în vedere taxele vamale la importurile de oțel și aluminiu impuse de americani)? Răsupund câțiva economiști români – aici.
  • Inflația, grijă pe care n-am mai avut-o în ultimii ani, a atins 4,72% în februarie – cel mai înalt nivel din 2013 încoace; și cel mai înalt nivel din întreaga UE.
  • Cum arată structura cheltuielilor guvernamentale ale României, în oglindă cu cele din alte țări europene, într-o analiză cursdeguvernare.ro; Marian Pană marchează în tabel, cu semne de exclamare, “câteva ciudăţenii majore în repartizarea fondurilor”.
  • FMI confirmă ceea ce știe toată lumea: că sistemul IT al ANAF e învechit; iar asta, adaugă șeful misiunii FMI pentru România, se vede în rezultate – adică “în colectarea veniturilor”.

+ Barometrul mediului de afaceri EY, ultima ediție, arată scădere la capitolul optimism: 45% dintre respondenți sunt neîncrezători față de evoluția economiei în următoarele 12 luni și 92% se declară împotriva “modelului de creștere economică bazat pe consum”. Titlul din cursdeguvernare.ro: “Mediul de afaceri e mai îngrijorat de modelul de creștere și de politicile publice decât de birocrație”.

+ Declarație a ministrului de finanțe despre educația financiară a clasei politice: “Mă uit în Parlament la mulți dintre colegi care vin cu fel de fel de propuneri care mai de care mai habarniste […] care nu au cum să se încadreze în nicio logică, dar [pentru] că dă bine undeva, e de ajuns ca să o promoveze – și după aceea stai să explici, să îi faci să înțeleagă că nu aceasta este logica. Și de la acest nivel cred că ar trebui începută foarte agresiv o astfel de educație financiară”. În principiu toată lumea e de acord cu ministrul Teodorovici, probabil; întrebarea-i cum procedăm mai departe. (more…)

MONDAY MEMO #150 / Raport de țară 2018: opt subiecte semi-absente de pe agenda publică

M

 

LUNI, 12 MARTIE 2018

1./RAPORTUL ANUAL DE ȚARĂ PENTRU ROMÂNIA, publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană, e sărac la capitolul “felicitări”. Cele trei pagini de rezumat trec în revistă, după o serie de îngrijorări macro, opt “provocări specifice României”. Am selectat acele formulări care se referă la politici/decizii (documentul integral, care are 76 de pagini, îl găsiți aici):

  • CRIZA DE FORȚĂ DE MUNCĂ: “Politicile active […] nu sunt suficient de ample și de bine concepute”; “majorările salariului minim sunt stabilite în mod discreționar”; “participarea partenerilor sociali în procesul de elaborare a politicilor este foarte limitată”.
  • SĂRĂCIA SE EXTINDE: “Intrarea în vigoare a Legii privind venitul minim de incluziune […] a fost amânată din nou”; “nu a fost adoptat niciun act legislativ privind egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei”; prin transferul contribuțiilor, “sarcina finanțării protecției sociale revine aproape exclusiv angajaților”.
  • REFORMELE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE/MEDIULUI DE AFACERI: “Proiectul de lege privind gestionarea resurselor umane este în prezent aliniat la strategia pentru funcționarii publici, dar punerea în aplicare nu a început”; “procedurile administrative împovărătoare pentru firme, progresele lente în ceea ce privește furnizarea soluțiilor de e-guvernare […] și modificările frecvente în materie de reglementare […] afectează mediul de afaceri”.
  • EDUCAȚIE: “Formarea profesională nu este prioritizată și, în majoritatea cazurilor, nu este adaptată la nevoile pieței forței de muncă”; “accesul la activitățile de învățare destinate adulților este limitat, în special pentru persoanele slab calificate”.
  • SĂNĂTATE: “Finanțarea insuficientă și utilizarea ineficientă a resurselor publice limitează eficacitatea sistemului de sănătate”; “infrastructura sistemului de sănătate și prevalența plăților informale constituie în continuare motive de îngrijorare”.
  • CERCETARE & INOVARE: “În ciuda unei infrastructuri informatice solide și a dezvoltării rapide a sectorului TIC, România continuă să obțină un punctaj scăzut la toți indicatorii Tabloului de bord european privind inovarea și nu există semne de îmbunătățire a rezultatelor”; “gradul de digitalizare al sectorului public […] rămâne foarte scăzut”.
  • INFRASTRUCTURĂ: “Cheltuielile publice ridicate nu sunt reflectate în infrastructura României”; “eficiența întreprinderilor de stat nu se îmbunătățește, iar cadrul de guvernanță corporativă este fragilizat”.
  • ANTICORUPȚIE: “Există riscul ca prin reformele în curs ale legilor justiției să fie afectată negativ independența sistemului judiciar și să fie anulate progresele realizate în ultimii 10 ani”.

(more…)

MONDAY MEMO #149 / O problemă care nu strigă, dar ucide încet

M

 

LUNI, 5 MARTIE 2018

1./PRIN SALTUL CU 70-172% AL SALARIILOR DIN SECTORUL MEDICAL – care începând cu 1 martie au ajuns instant la nivelul prognozat pentru 2022 – avem prima (și singura) măsură guvernamentală concretă, cel puțin ca intenție oficială, pentru o problemă care ne roade pe dinăuntru de mai bine de două decenii: emigrația înalt-calificată. Știrile despre declinul demografic, care ne intră în feed-uri săptămânal, nu reușesc să intre pe agenda administrației de la București – deși ele vorbesc despre acea Românie în care copiii noștri își vor trăi adolescența, tinerețea și maturitatea: o țară împuținată, vulnerabilă, cronic exportatoare de creiere (recentele incoerențe fiscale privind sectorul IT, contributor tot mai important la PIB, nu fac decât să potențeze exodul, nicidecum să-l tempereze). Iată doar știrile de săptămâna asta pe tema dată:

  • “Se golește țara”, scrie cursdeguvernare.ro, anunțând că numărul românilor care-și iau cetățenie în țări UE – sau emigrează definitiv – a ajuns la valoarea de dinainte de criză; deținem recordul în UE, cu 2,5 mil. de oameni plecați în ultimii 10 ani doar în uniune (după noi vine, la mare distanță, Polonia – care are totuși o populație de două ori mai mare decât România);
  • Un articol Hotnews.ro avansează cifra de 3,4 mil. români plecați în intervalul 2007-2017, “cifră care plasează România pe locul doi în lume, după Siria, în ceea ce privește emigrația”, cf. unei declarații în care Luciana Lăzărescu – de la Centrul de cercetare și documentare în domeniul integrării imigranților (CDCDI) – cita statistici ONU (e vorba, pentru mai multă rigoare, nu despre emigrația românească în valoare absolută, ci despre ritmul de creștere a emigrației în perioada 2000-2015, spune ONU în raportul său pe 2015; care ritm a fost în Siria de 13,1%/an, în România de 7,3%, în Polonia de 5,1% și în India de 4,5%);
  • Dacă ne uităm la alt set de date recente, aflăm că 11,6% dintre români au părăsit țara în 2017 (în județele din Moldova procentul e la limita neverosimilului: 17,7%; harta pe regiuni o găsiți aici). De notat că cei mai mulți dintre “plecați” sunt din orașe, nu din mediul rural; și că procentul de ansamblu – cel de 11,6% – se dublează la categoria de vârstă 25-39 de ani (cu alte cuvinte, unul din cinci români tineri muncește în altă țară decât România);

+ O cercetare din 2017 asupra emigrației înalt calificate – “foarte puțin studiată”, notează CDCDI – include zona academică, medicală și IT&C; sunt multe date și referințe vechi în raportul de cercetare – dar chiar și așa, documentul luminează niște colțuri necercetate până acum;

+ The Economist“Angajații estici emigrează, pensionarii rămân”;

+ Ce spun proiecțiile demografice ONU pentru 2030:

  • Evoluția populației globale, creștere accelerată: 5 mld. (1987), 7 mld. (2011), 8,2 mld. (proiecție 2030).
  • Evoluția populației României, scădere accelerată: 23,3 mil. (1987), 20,3 mil. (2011), 17,8 mil. (proiecție 2030).

Sigur, 2030 sună a viitor îndepărtat; a ceva care nu ne afectează. Cu riscul de a vă strica buna dispoziție încă de luni dimineață: până în 2030 mai sunt fix 12 ani; adică tot atâția câți au trecut între 2006 și “azi”. (more…)

MONDAY MEMO #148 / Cu sau fără Kovesi

M

 

LUNI, 26 FEBRUARIE 2018

1./ȘTIȚI DEJA, FĂRĂ ÎNDOIALĂ, CĂ MINISTRUL JUSTIȚIEI a cerut joi revocarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, printr-un “anunț de presă” de 80+ min. (și că a refuzat, apoi, să răspundă întrebărilor jurnaliștilor). Ce-a urmat: frământări, nervi și acuzații încrucișate între susținătorii lui Kovesi și opozanții ei + o comédie întreagă cu site-ul blocat al Ministerului Justiției, pe care Tudorel Toader anunțase că urma să publice “RAPORTUL” (recorder.ro a aflat că serverele sunt înregistrate oficial la STS, doar că STS “a negat orice implicare”). În final, toată criza e despre înfruntarea dintre o Românie în care puterea e mânuită perpetuu de personaje/personalități și acea România în care puterea stă în instituții – populate, doar temporar, de personaje/personalități. Ce urmează:

I. Cererea de revocare a șefei DNA, argumentată printr-un raport & anexe, va merge mai întâi la Consiliul Superior al Magistraturii, al cărui aviz e însă consultativ. Decizia finală e, în acest moment, la președintele României, ale cărui atribuții privind numirea/revocarea procurorilor-șefi au fost subțiate prin noile legi ale justiției (care legi sunt în acest moment – după ce CCR a declarat neconstituționale o parte dintre articolele-cheie – nefuncționale juridic; și care plutesc încă, principial vorbind, într-un soi de neliniștitoare imponderabilitate). Nu știm ce va spune CSM; dar e de așteptat, dacă ne luăm după seria de declarații făcute în ultimul an de președintele Iohannis – și mai ales după cea făcută în seara cererii de revocare – ca acesta să respingă cererea ministrului Justiției.

II. Dinspre DNA: Laura Codruța Kovesi a făcut în ultimele zile o singură declarație publică, în care a spus“va urma procedura legală” și că va răspunde, “punct cu punct, tuturor afirmațiilor prezentate de ministru”. De cealaltă parte, 135 de procurori DNA – dintr-un total de 150, cf. cifrelor avansate cu o săptămână înainte de Kovesi – au transmis oficial CSM o cerere de apărare a reputației profesionale și a independenței procurorilor. Argumentația lor o puteți citi, integral, aici; urmează ca CSM să se pronunțe.

III. Scenografia oficială a administrației de la București nu reușește, totuși, să ascundă aversiunea actualei guvernări față de orice conversație cu interlocutori externi privind justiția și lupta anticorupție. Iată trei întâmplări dintr-o singură săptămână:

  • Liviu Dragnea a ținut să informeze presa nu numai că n-a vorbit cu ambasadorul american, în ultima întâlnire, despre justiție – dar și că, dacă subiectul ar fi apărut, ar fi refuzat să discute (de ce-ar fi refuza un om bine intenționat o discuție?);
  • Vizita raportorilor GRECO (Grupul de State împotriva Corupției), care au venit la București pentru a evalua schimbările de legislație, a fost trecută sub tăcere două zile încheiate în informările oficiale ale Ministerului Justiției (în decembrie, GRECO calificase drept “total nesatisfăcătoare” progresele României în materie de justiție și ceruse de urgență informări despre schimbările de legislație).
  • Cât despre relația României cu Comisia Europeană, două mișcări recente. Primul: președintele CE, Jean-Claude Juncker, nu s-a putut abține să nu spună, la conferința de presă comună cu Viorica Dăncilă, că a pierdut șirul premierilor români (cinci, până acum, în mandatul său) și că “sometimes we have the impression that certain Romanian political environments would like to take some liberties from the strict and severe application of the rule of law”. Și al doilea: săptămâna asta ne vizitează vicepreședintele CE, Frans Timmermans – iar în caz că citiți/auziți pe undeva că vizita n-are legătură cu justiția, aveți grijă mare înainte să credeți. Vizita lui Timmermans e, în mod evident, una decisă “de pe-o zi pe alta”; iar justificarea oficială, obținută de știrileprotv.ro, confirmă că justiția e subiectul-cheie: “În rapoartele MCV anterioare, faptul că DNA și-a menținut nivelul de performanţă în pofida unor presiuni interne a fost notat ca un semn de sustenabilitate. Comisia a notat în raport şi că, în cazul în care presiunile vor afecta lupta împotriva corupţiei, Comisia ar putea să îşi revizuiască evaluarea”.

(more…)

MONDAY MEMO #147 / Decizii așteptate

M

 

LUNI, 19 FEBRUARIE 2018

1./ȘTIREA-BLOCKBUSTER A SĂPTĂMÂNII n-a fost o știre în sine, ci o conferință de presă pe care doar la TV au urmărit-o aproape 2 mil. români (+ cei din online). Șefa DNA a ieșit public – punctând la capitolul imagine fie și prin faptul că a răspuns, timp de două ore, la toate întrebările presei – pentru a contracara acuzația potrivit căreia “procurorii de la DNA falsifică probe” (lansată de un fost deputat, inculpat în mai multe dosare, care susține asta despre procurori de la DNA Ploiești).

De ce contează: Reacția lui Kovesi vine pe fondul speculațiilor despre revocarea ei – și a ceea ce ea numește “un festival disperat al inculpaților” care încearcă să decredibilizeze instituțiile anti-corupție. Context în care premierul Dăncilă l-a rechemat de urgență în țară pe ministrul Justiției, aflat în Japonia, să rezolve “criza”. Tudorel Toader a revenit cu o zi mai devreme; rezultatul palpabil al acestei reîntoarceri precipitate a fost o declarație de presă în care, după ce-a povestit despre proiecte imobiliare japoneze, ministrul a anunțat că amână decizia în privința DNA pentru joia asta, când urmează să prezinte un raport în plenul Parlamentului (după care a fugit, la propriu, din fața jurnaliștilor). (more…)

Kovesi & Tolontan

K

 

 

Am citit o mulțime de judecăți despre dialogul Cătălin Tolontan-Codruța Kovesi de aseară. De o parte: “e trimis de Voiculescu”, “și-a dat arama pe față”, “e în misiune”, “huo, Tolo”. De cealaltă: “a făcut ce trebuie să facă un jurnalist: să pună întrebări”, “jurnaliștii nu trebuie să fie simpatici”, “bravo, Tolo”. N-am văzut mai nimic, în schimb, despre miezul controversei. Concret: au fost sau nu legitime întrebările puse de Tolontan?

Au ajutat ele la clarificarea unor fapte/situații/decizii? Eu cred că despre asta-i vorba în primul rând; și că istoricul unui jurnalist, numele angajatorului etc. sunt chestiuni cu totul secundare. Prin urmare, pentru cine vrea să judece prestația lui Tolontan de-aseară fără “zgomote de fond” – și dincolo de opiniile pre-existente pe care le are -, am transcris înregistrarea fragmentului Kovesi-Tolontan (o găsiți la finalul postării). La ce concluzii am ajuns eu: (more…)

MONDAY MEMO #146 / Fiscalitate browniană: aproape nimeni nu mai înțelege ce are de făcut

M

 

LUNI, 12 FEBRUARIE 2018

1./AVEM CEA MAI MARE BULVERSARE PRODUSĂ VREODATĂ PE PIAȚA MUNCII. Una indusă prin decizie guvernamentală într-un an cu creștere economică record; nu e cetățean activ, practic, care măcar să nu se fi întrebat cum îi va arăta fluturașul. Câteva estimări preliminare (salariile pe ianuarie încă nu au fost plătite integral):

  • 30-50.000 de bugetari vor avea salarii reduse, spun sindicatele; BNS a anunțat că pregătește acțiuni colective în instanță;
  • 22.000 funcționari publici au avut salarii mai mici în ianuarie; sindicatul lor anunță proteste, posibil grevă generală;
  • cca. 2 mil. angajați din mediul privat ar putea lua mai puțini bani: estimarea, făcută de șeful BNS, se bazează pe faptul că pentru 52% din contractele din Revisal nu s-au modificat încă actele adiționale (probabil că pentru o parte angajatorii au găsit, totuși, alte forme de compensare); motiv pentru care ministrul Muncii a anunțat controale ITM;
  • pentru angajații part-time, obligați să plătească contribuții ca și cum ar avea salariu întreg, situația e halucinantă: pe scurt, sunt situații în care trebuie să vii cu bani de-acasă; Cartel Alfa spune că va sesiza Avocatul Poporului;
  • în cazul IT-iștilor, care pierd și 25% din net (vezi cazul descris de Vlad Petreanu), profit.ro a publicat schema de compensare pregătită de guvern (una care însă dezavantajează companiile care au mărit deja salariile pentru a-și proteja oamenii, explică un expert Deloitte);
  • salariile parlamentarilor au crescut ca urmare a modificării salariului minim; și vom avea creșteri de 70-170% în sectorul medical începând cu 1 martie.

În final, ordonanța asamblată joi pentru diverse corecții cel mai probabil pripite (și valabilă doar pentru 2018 – detalii, aici) a primit aviz cu rezerve de la Ministerul Justiției, care spune că ar putea fi neconstituțională. Cel mai trist e că, fiind vorba de matematică – cea mai exactă dintre științe – toate cifrele de mai sus erau pe deplin previzibile. Altele:

(more…)

Miniștrii de finanțe ai PSD, durată medie de viață.

M

 

Fiscal suntem OK ca țară, a zis azi Eugen Teodorovici, noul ministru de Finanțe. “Problema principală, în schimb, o reprezintă birocraţia, partea birocratică, ceea ce efectiv sperie şi contribuabilul şi mai ales investitorii care ar dori să aleagă România în locul altei destinaţii”. Și ar mai fi o problemă, cred; una cel puțin la fel de gravă. Din 2012 încoace, de când avem – cu excepția anului Cioloș – doar guverne PSD, durata medie de viață a unui ministru de Finanțe e de 7,9 luni (cel mai longeviv a fost al doilea ministru din cei șapte – Daniel Chițoiu – care a rezistat, și el, doar 14 luni și jumătate). (more…)

MONDAY MEMO #145 / Economia în 2018: “optimism foarte rezervat”

M

 

LUNI, 5 FEBRUARIE 2018

1./FELURITE NUANȚE DE OPTIMISM. Avem un nou indicator pentru luat pulsul economiei; de data asta unul din economia reală. Se numește “indexul de încredere macroeconomică RBL” și a fost calculat pe baza răspunsurilor unor antreprenori și executivi români (afaceri cumulate de 3,5 mld. euro; 30.000+ angajați).

  • Prima măsurătoare indică un “optimism foarte rezervat” (52,3 pct. pe o scară de la 0 la 100). 98% dintre respondenți se așteaptă la creșterea inflației și 60% cred că euro va depăși, peste 12 luni, 4,7 lei (7,3% anticipează chiar că va trece de pragul de 5 lei). Restul răspunsurilor, pe site-ul RBL.
  • Profesioniștii români în investiții sunt semnificativ mai rezervați decât antreprenorii & executivii RBL: indicatorul de încredere macro CFA România, calculat în aceeași perioadă și pe baza unor întrebări similare, a atins în decembrie 41 de puncte – cea mai mică valoare din 2013 încoace (RBL și CFA plănuiesc să lucreze în sincronie, cu sondaje lunare, pentru un tablou cât mai detaliat al stării de spirit din economie).

+ Studiu PwC: În lumea executivilor de mari companii globale avem “un optimism anxios”; vedeți cercetarea “21st CEO Survey” – intitulată, anul acesta, “The Anxious Optimist in the Corner Office”.

+ De context: Ultima ediție tipărită a Fast Company e dedicată în întregime – ce coincidență – “leadership-ului prin optimism”. (more…)

MONDAY MEMO #144 / Programul de guvernare nr. 3

M

 

LUNI, 29 IANUARIE 2018

1./ASTĂZI DUPĂ-AMIAZĂ, dacă toate merg conform planului, vom avea un nou guvern – al treilea din ultimele 13 luni. Votul în plen pentru validare e programat pentru ora 15:00.

+ Cu Viorica Dăncilă, coaliția PSD&ALDE egalează – într-un singur an – recordul de trei premieri per mandat parlamentar de patru ani (un record atins până acum în doar 2 dintre cele 7 mandate post-’89: în guvernarea 1996-2000, cu premierii Ciorbea/Vasile/Isărescu, și în guvernarea 2008-2012, cu premierii Boc/Ungureanu/Ponta);

+ O analiză lămuritoare a noii formule guvernamentale – care păstrează doar 4 dintre cei 28 de miniștri ai cabinetului instalat în ianuarie 2017 (Externe, Interne, Muncă și Agricultură) – găsiți pe cursdeguvernare.ro; ca noutăți structurale, ministerul Consultării & Dialogului va fi absorbit de Ministerul Muncii & vom avea patru vicepremieri (față de doi, cât aveam anul trecut pe vremea asta);

+ O scurgere de informații – făcută pe canale media folosite de obicei de PSD pentru diseminări de mesaje – vorbește despre un schimb nu foarte amabil de replici pe tema numirii de la Educație între șeful partidului, Liviu Dragnea, și influentul secretar general adjunct Codrin Ștefănescu. Indiferent că disputa va avea sau nu consecințe, configurația geografică a noului cabinet sugerează că Liviu Dragnea a fost într-adevăr preocupat să recompenseze, în noua formulă guvernamentală, filialele care l-au ajutat să-l înlăture pe premierul Mihai Tudose. (more…)

MONDAY MEMO #143 / Premierul nr. 3. Ce urmează.

M

 

LUNI, 22 IANUARIE 2018

1./PREMIERUL, PREȘEDINTELE, PROTESTUL. Săptămână începută cu CEx-ul de tranșare a crizei din PSD și încheiată cu cel mai mare protest din februarie 2017 încoace.

PREMIERUL. Luni Mihai Tudose a demisionat, după ce majoritatea filialelor i-au retras sprijinul politic: “PSD continuă războiul cu PSD, poporul așteaptă un nou premier temporar”o relatare în stil Vice a înfruntării Dragnea-Tudose. Marți, partidul a propus-o pe Viorica Dăncilă.

PREȘEDINTELE. Klaus Iohannis a acceptat de îndată propunerea PSD, fapt care a împărțit electoratul de opoziție în două mari tabere: cei care spun că “președintele n-avea ce să facă” și cei care sunt dezamăgiți că nici măcar la nivel declarativ n-a sancționat purtările PSD.

+ Cristian Pantazi, hotnews.ro: “Furie și rațiune. Două perspective asupra deciziei președintelui Klaus Iohannis de a accepta rapid propunerea PSD”.

+ Cum a întrerupt discursul lui Iohannis – “care vorbește rar, măsurat, cu pauze mari, narcoleptice” – emisia Europa FM; audio de 1:27 minute, aici.

PROTESTUL. În București au fost, în funcție de ce citești, 25.000 de oameni (economica.net), 50.000 (AP, Reuters), 60.000 (digi24.ro) sau 70.000 (hotnews.ro). Alte mii bune de oameni au ieșit în orașe mari (Cluj, Timișoara, Iași, Sibiu, Brașov, Oradea, Galați etc.) și alte zeci/sute în diaspora și în orașe medii (la Alexandria, de pildă, au protestat 9 oameni). De notat, dincolo de cifre, două lucruri: că oamenii au ieșit din case pe o vreme descurajantă și că – dacă ne luăm după pancarte – lista nemulțumirilor a inclus instabilitatea fiscală și pe cea politică. (more…)

MONDAY MEMO #142 / Despre necunoscutele lui 2018

M

 

LUNI, 8 IANUARIE 2018

1./REMANIERE SAU RESTRUCTURARE? Asta-i întrebarea săptămânii. Dar nu asta-i, totuși, întrebarea relevantă. Ședința de azi a conducerii PSD, în care ar urma să se decidă dacă guvernul va fi remaniat sau restructurat (ar fi vorba de mai puține ministere, în principiu) e văzută de observatori, fără excepție, drept o luptă pentru putere între Liviu Dragnea, tot mai contestat în partid, și Mihai Tudose (devenit premier acum șase luni, să nu uităm, tot în urma unei înfruntări între șeful PSD și șeful Executivului). Hotnews a scris aseară despre “pregătirile pentru meciul Tudose-Dragnea”, listând și câteva scenarii vehiculate în PSD; și, cu câteva zile înainte, a scris despre “ultimele cărți jucate de Dragnea”.

  • Bilanțul primului an de guvernare PSD-ALDE: Sondajul IRES pe această temă, lansat pe 29 decembrie, a trecut aproape neobservat. Merită însă citit; e una dintre puținele perspective sociologice pe care le avem despre impactul lui 2017 asupra stării de spirit a cetățeanului român. Aveți aici o analiză succintă semnată de Vasile Dâncu, fost vicepremier și fondator al institutului (+ raportul integral de cercetare).
  • Punct de vedere: “Un CEX statutar și responsabil ar fi trebuit să-i ceară demisia lui Liviu Dragnea și să organizeze de urgență congres extraordinar. Nu se va întâmpla însă”, scrie Cătălin Ivan, europarlamentar PSD, într-o postare pe Facebook – în care vorbește, printre altele, și despre faptul că PSD “a fost luat captiv de un grup de indivizi din afara sa”. “Totuși, chiar și așa” – prognozează Ivan – “2018 va fi anul în care ne vom despărți de Liviu Dragnea”. De urmărit.

(more…)

MONDAY MEMO #141 / Ultimul update al anului

M

 

MIERCURI, 27 DECEMBRIE 2017

1./CELE TREI LEGI ALE JUSTIȚIEI au fost votate în viteză în Senat și sunt gata de promulgare (formele adoptate: statutul judecătorilor și procurorilor; organizarea judiciară; organizarea și funcționarea CSM).

  • Astăzi la prânz premierul Mihai Tudose s-a întâlnit cu reprezentanții a 43 de organizații civice (la solicitarea acestora din urmă). Discuția a durat două ore; au fost puse pe masă trei solicitări, printre care și înlocuirea ministrului Justiției. Concluziile discuțiilor, din perspectiva ONG-urilor, aici.

Later update: Ciprian Ciocan, reprezentant al comunității “Vă vedem din Sibiu”, a explicat în Turnul Sfatului cum s-au desfășurat discuțiile; care au fost așteptările; unde și de ce înțelege poziția premierului; ce vor face sibienii mai departe.

  • UE a activat împotriva Poloniei, în premieră, art. 7 al Tratatului de la Lisabona, un mecanism care are legătură cu respectarea unor principii unionale comune (printre care și statul de drept). În replică, președintele polonez a promulgat, în aceeași zi, două dintre legile controversate. Presa din România s-a bucurat; în fapt, sancțiunea vizată – suspendarea dreptului de vot al Poloniei în UE din motive de subordonare politică a justiției – e greu de pus în practică (presupune unanimitate, iar Ungaria a anunțat deja, în repetate rânduri, că va vota împotrivă). Un articol scurt și lămuritor, pe Bloomberg.com. Plus, pe washingtonpost.com, un text despre ce poate face, de fapt, UE.

(more…)

MONDAY MEMO #140 / Germenii autocrației în România

M

LUNI, 18 DECEMBRIE 2017

1./“GERMENII AUTOCRAȚIEI”. S-a încheiat primul an din guvernarea PSD-ALDE. În “Dilema Veche”, Teo Tiță face inventarul succint al evoluțiilor care, din perspectiva lui, susțin teza că România a ieșit de pe traiectul cu care ne obișnuiserăm în ultimii ani și se îndreaptă deja, cu piciorul pe accelerație, spre izolare internațională. “Cu un an înainte să preia președinția Consiliului UE, în România se nasc germenii unei autocrații care o fac incompatibilă cu orice pretenție de stat legitim. Puterea guvernează împotriva propriilor cetățeni, pe care îi desconsideră și vrea să îi reducă la o masă amorfă, incapabilă să își exercite drepturile și libertățile. Pericolul e pe termen lung, iar apărarea trebuie să devină atac”. De citit. (more…)

MONDAY MEMO #139 / Moment de ori-ori pentru justiție

M

 

LUNI, 11 DECEMBRIE 2017

1./SĂPTĂMÂNĂ CRITICĂ. Subiectul nr. 1 al ultimelor zile a fost intrarea primeia dintre cele trei legi ale justiției în Camera Deputaților. Ce s-a întâmplat, concret:

  • MIERCURI, la vot, deputații PSD-ALDE-UDMR au obstrucționat dezbaterile; în replică, USR a scos portavocea și a citit totuși amendamentele depuse în timp ce acestea erau respinse, prin vot, pe bază de număr de ordine (s-a votat, a calculat digi24.ro, cu un ritm de 100 de amendamente/oră). În final, după o încleștare de 13 ore, legea – deși aprobată pe articole – nu a mai primit, din lipsă de cvorum, votul plenului (desfășurarea evenimentelor, în transmisiune live text, o găsiți pe hotnews.ro);
  • JOI discuțiile au continuat, pe a doua lege, în “comisia Iordache” (a cărei legitimitate e contestată la Curtea Constituțională atât de USR cât și de PNL); în plus, după ziua de miercuri, trei deputați au cerut modificarea regulamentului Camerei Deputaților, propunând ca, după epuizarea “timpului de dezbatere alocat”, toate amendamentele depuse să fie supuse “unui singur vot”;
  • VINERI, magistrații au cerut Parlamentului din nou să respingă modificările; și, în plus, au anunțat că pregătesc pașii necesari “pentru apărarea independenței justiției”;
  • SÂMBĂTĂ, la trei zile după ceea ce hotnews.ro a numit “un desant al ambasadorilor străini la Ministerul Justiției”, ministrul Tudorel Toader a anunțat pe Facebook“a dat curs invitației de prezentare a evoluțiilor legislative” la “o sesiune de lucru a Comisiei de la Veneția”; nu există informații despre context, dar din formulare se poate deduce că inițiativa nu-i aparține (până acum și Toader, și coaliția PSD-ALDE au refuzat consultările cu acest organism consultativ european; UE ne-a sugerat în mai multe rânduri să ne sfătuim cu comisia înainte să schimbăm regulile jocului în sistemul judiciar);
  • DUMINICĂ, 16.000 de oameni au protestat în toată țara împotriva modificărilor avansate de PSD-ALDE și susținute, neechivoc, de UDMR; pentru prima dată PNL s-a alăturat oficial protestelor (USR și Platforma România 100 au mai fost prezente, prin deputații și reprezentanții lor, la manifestațiile de până acum).

(more…)

MONDAY MEMO #138 / 45.000 de oameni în stradă

M

 

LUNI, 27 NOIEMBRIE 2017

1./PROTESTE ÎN TOATĂ ȚARA. În principal împotriva legilor justiției, ajunse – în ciuda avizelor negative, a avertismentelor UE și a opoziției magistraților – în etapa “pe comisii”; și împotriva modificărilor la Codul Fiscal, care urmează să intre în vigoare peste fix cinci săptămâni.

  • Au fost în stradă protestatarii obișnuiți din ianuarie-februarie; sindicaliști; ONG-uri; și, oficial de data asta, politicieni de la USR, PNL și Platforma România 100; în total cca. 45.000 de oameni (dintre care 30.000 în București și alte mii în Sibiu, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov, Constanța, Alba Iulia, Alexandria, Craiova, Ploiești și în alte orașe);
  • Pentru prima dată în istoria recentă societatea civilă, marile confederații sindicale și mediul de afaceri cer guvernului aceleași lucruri: retragerea legilor justiției și amânarea/anularea aplicării modificărilor la codul fiscal.

+ O scurtă relatare de la marșul din București a făcut Victor Cozmei de la hotnews.ro.

+ Câteva observații la cald de la Cătălin Tolontan: “Nimic nu e pierdut, totul se joacă!”.

+ Se anunță deja, pe 3 decembrie, un nou protest împotriva modificării legilor justiției. (more…)

MONDAY MEMO #137 / Ne așteaptă o iarnă complicată

M

 

LUNI, 20 NOIEMBRIE 2017

1./DOSARUL NR. 3. Președintele PSD, Liviu Dragnea, a fost pus sub acuzare într-un dosar nou, botezat TelDrum. E al treilea dosar penal în care omul nr. 3 în statul român e implicat. Diferit de data asta (pe lângă lista de acuzații, printre care se numără cea de “constituire de grup infracțional organizat”) e că DNA a lucrat împreună cu OLAF, brațul anti-fraudă al UE. Dragnea neagă orice legătură cu TelDrum; procurorii susțin însă că au martori & documente că e firma lui (pentru “etapa Teleorman” din cariera lui Dragnea, citiți un text Adevărul din 2016). După punerea sub acuzare de lunea trecută, trei lucruri notabile:

I. Reacția partidului. Vineri, la CEx-ul de la Herculane, PSD a adoptat o rezoluție împotriva a ceea ce numește “statul paralel și ilegitim care încearcă să preia controlul asupra puterii politice” și are “o conduită anti-naţională şi anti-cetăţenească” (puteți citi declarația aici). În plus, PSD a anunțat că pregătește manifestații de susținere a lui Dragnea în mai multe orașe.

II. Demisia unui europarlamentar PSD. După Herculane, Sorin Moisă a demisionat din PSD și a scris o postare pe Facebook despre “trezirea reflexelor din național-comunism”, atacurile la multinaționale, Colectiv, încercările de “mutilare a justiției”, autostrada Tg. Mureș-Iași, dosarul TelDrum etc. “O acuzație de fraudă plecată de la o anchetă OLAF […] va arunca în aer orice încercare a României de a justifica menținerea unui buget important pentru propria dezvoltare după 2020. Ne va costa miliarde! Cum credeți că poate justifica un politician dintr-o țară plătitoare netă la bugetul UE, propriei opinii publice, alocarea de bani mulți unei țări al carei nr. 3 în stat este acuzat în acest fel de OLAF? Cu explicații despre statul paralel european?”. De citit; e despre consecințele asupra relației noastre cu UE. Aici.

III. A apărut site-ul statulparalel.ro. Cf. rotld.ro, domeniul a fost cumpărat vineri, 15 noiembrie, de o companie cu sediul în Cluj. (more…)

MONDAY MEMO #136 / “It’s the economy, stupid”

M

 

LUNI, 13 NOIEMBRIE 2017

GUVERNUL A SCHIMBAT CODUL FISCAL prin ordonanță de urgență, cu șapte săptămâni înainte să intre în vigoare – și în ciuda avertismentelor mediului de afaceri, a sindicatelor, a primăriilor, a Consiliului Fiscal etc. După cum spunea un antreprenor, Alexandru Lăpușan: “Guvernul nu mai lasă vaca să dea lapte, o taie”.

+ În plus, “Guvernul a renunțat brusc, neanunțat, la facilitățile pentru PFA, profesii liberale și alte activități independente”, cf. profit.ro, care a analizat versiunea publicată în Monitorul Oficial.

COALIȚIA PENTRU DEZVOLTAREA ROMÂNIEI – care vorbește în numele a peste 2.000 de companii cu 600.000+ angajați, generând anual afaceri de 50 mld. euro – a adresat premierului Mihai Tudose o scrisoare deschisă (o puteți citi aici) și a anunțat pentru miercuri, 15 noiembrie, o conferință de presă. Alte reacții:

  • ZF: “Guvernul a trecut ca tancul peste orice proteste și a adoptat revoluţia fiscală. 6 milioane de contracte de muncă, în aer”.
  • C. T. Popescu: “Nu e revoluție fiscală, e anti-patronală și anti-occidentală”.
  • ANIS: “În industria IT din 2018 costurile salariale vor crește cu 15% față de ianuarie 2017”.
  • Euractiv.ro: “Controversa pensiilor private”.
  • New Money: “Cu finanțarea tăiată constant, infrastructura va mai genera anul viitor doar jumătate din piața de construcții”.
  • Hotnews: “Scădere uriașă a bugetului Bucureștiului după modificarea Codului Fiscal: Primăria spune că va pierde 1,3 mld. lei anul viitor”.
  • Adevărul: “Emil Boc, despre modificarea Codului Fiscal: Clujul va suferi o tăiere de 30% a proiectelor de dezvoltare“.

+ Un comentariu de Radu Crăciun – “Semnalează piața valutară că ne aflăm la un moment de cotitură?”. (more…)

MONDAY MEMO #135 / Legile justiției ajung în parlament, protestele de stradă reîncep

M

 

LUNI, 6 NOIEMBRIE 2017

1./PROTESTE, ASEARĂ, ÎN TOATĂ ȚARA. Peste 20.000 de oameni în București (poate mai mult) + peste 10.000, în total, în Cluj, Timișoara, Iași, Sibiu, Constanța, Galați, Craiova, Baia Mare, Bacău, Rm. Vâlcea și în alte orașe pe care presa n-a apucat încă să le inventarieze (plus, bineînțeles, prezențele românești din câteva mari capitale europene).

  • Motivul protestelor: Noile legi ale justiției, care au ajuns marți la Parlament cu tot cu prevederile contestate (despre care atât magistrații români, cât și UE, spun că instaurează controlul politic asupra justiției penale).
  • Ce urmează: Legile vor fi trecute, a promis coaliția PSD-ALDE, în regim de urgență; până la final de 2017.
  • De ce contează: Pentru că, dacă vor fi aprobate în forma dată, aceste legi dau puterii politice – oricare-ar fi ea – control cvasi-total asupra numirilor de procurori-șefi; inclusiv la DNA (în acest moment, mai mulți politicieni din cercul guvernării sunt suspectați de fapte penale sau urmăriți penal; controlul asupra procurorilor-șefi ar însemna control asupra anchetelor).

Alte mutări în direcția slăbirii justiției penale:

  • Senatorii din Comisia Juridică au hotărât acum câteva zile, cu 7:4, că e OK să devii președinte al României dacă ai cazier penal;
  • Se lucrează, între timp, și la pragul pentru infracțiunea de abuz în serviciu (“pragul de 19.000 de lei maschează adevărata miză: desființarea de facto a infracțiunii de abuz în serviciu”scrie Vlad Petreanu);
  • Președintele Iohannis susține că nu a renunțat la referendumul pe tema justiției; întrebarea-i dacă are, într-adevăr, un plan.

(more…)

MONDAY MEMO #134 / Ce urmează după 1 ianuarie

M

 

LUNI, 30 OCTOMBRIE  2017

1./ÎNAPOI LA EXCEL-URI. După un potop de revoluții fiscale anunțate la TV, proteste, temporizări, răzgândiri și reveniri, iată că guvernul și-a pus bună parte dintre ideile lansate-n ultimele luni într-un proiect de ordonanță aplicabilă din 2018. Ce se schimbă? Multe. Salariul minim. Punctul de pensie. Pensia minimă. Impozitul pe venitul din salarii. Deducerile. Contribuțiile sociale. Impozitul pe venit pentru firme de sub 1 mil. euro – și încă altele (plus, bineînțeles, amenzile de circulație, care vor crește și ele cu 31% de la 1 ianuarie). Nu știm încă ce impact vor avea aceste modificări asupra bugetului; guvernul încă n-a anunțat nimic.

  • Lista tuturor modificărilor-cheie, cu liniuță de la capăt, o găsiți pe cursdeguvernare.ro. Proiectul oficial, aici.
  • BNS cere explicații: “De ce transferă statul în sarcina salariaților, din 2018, serviciile medicale pentru pensionari, șomeri, asistați sociali, personal monahal sau persoane private de libertate?”. Aici.
  • Comentariu Bloomberg“Cum poate deraia haosul una dintre cele mai hot economii europene”. Suntem oare într-adevăr pe punctul de a deveni, cum spune un investitor, “veriga slabă a Europei Centrale și de Est”?

(more…)

MONDAY MEMO #133 / Ni se pregătește ceva: taxa de solidaritate

M

 

LUNI, 23 OCTOMBRIE  2017

1./TAXA DE SOLIDARITATE, aruncată în conversația publică astă vară (și apoi “trecută la discutate și uitate”, cf. premierului Mihai Tudose) s-a întors miercuri subit printr-o declarație făcută la televizor de Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe. Deocamdată știm că va fi de 2%, se va aplica la fondul de salarii și ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2018 (adică peste două luni; “e deja în circuitul de avizare”). Mișa pretinde că ne obligă UE, printr-o directivă, să impunem o astfel de taxă (nu-i adevărat; a verificat Europa FM). Două analize lămuritoare:

+ Două comentarii pe aceeași temă:

(more…)

MONDAY MEMO #132 / O semi-remaniere, o veste despre split TVA și două previziuni

M

 

LUNI, 16 OCTOMBRIE  2017

1./SEMI-REMANIEREA. Cei trei miniștri îndepărtați pe motiv oficial de anchete penale și de “probleme cu Bruxelles-ul” au rămas – după o scurtă și intensă luptă de putere în partid – tot în structurile coaliției (Sevil Shhaideh tot la Guvern, de pildă, cu funcție de consilier de stat). Cel de-al patrulea ministru vizat a rămas neclintit pe post; ALDE a refuzat să-l retragă. Unde-au fost plasați miniștrii demisionari și cine i-a înlocuit, aici.

2./SPLIT TVA, PAS ÎMPRĂȘTIAT. Plata defalcată va fi obligatorie, a anunțat premierul Tudose vineri, doar pentru firmele în insolvență/faliment – sau pentru cele care au întârzieri la plata TVA. Cu trei zile înainte, senatorii trimiseseră înapoi în comisie propunerea anterioară (aceea ca split TVA să fie obligatoriu din 2018 doar pentru companiile de stat și pentru cele care fac business cu statul). “Trebuie cifre concrete”, a spus Șerban Nicolae, liderul grupului PSD, care a decis retrimiterea la comisie. Și a mai zis ceva: “Nu vă faceți speranțe, va exista plată defalcată!”.

3./VIRAJ CU LEGILE JUSTIȚIEI. Coaliția PSD-ALDE și-a pierdut răbdarea, se pare, și a hotărât să le modifice prin inițiativă legislativă, nu ca proiect al Guvernului (rapid, “până la sfârșitul anului”). Între timp, numărul magistraților care cer retragerea proiectelor ministrului Toader a depășit 3.500 (adică peste jumătate din total). (more…)

MONDAY MEMO #131 / Legile justiției, în linie dreaptă

M

LUNI, 9 OCTOMBRIE 2017

PESTE 3.300 DE MAGISTRAȚI au semnat săptămâna trecută un memoriu prin care cer ministrului Justiției să renunțe la ceea ce ei numesc “un veritabil experiment judiciar”. E un gest fără precedent din partea unei bresle îndeobște rezervate; un gest care vine după ce ministrul Tudorel Toader a anunțat că, în ciuda avizului negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii, își păstrează propunerile de modificare a legislației (care, în esență, readuc Justiția sub controlul puterii politice).

  • Ce urmează? Săptămâna asta e programat “să definitivăm proiectul de lege”, a spus ministrul Toader ieri la Iași. “Îl avem pe birou și evaluăm argumente pro și contra de a vedea statutul pe care îl vom propune pentru Inspecția Judiciară, de a veni la MJ sau de a rămâne autoritate autonomă independentă”. De urmărit.
  • Care sunt consecințele, în caz că proiectele intră în forma actuală în Parlament? Greu de evaluat. Co-președintele Forumului Judecătorilor vorbește de “cod roșu în Justiție” și spune că “urmează ani dificili – și sprijinul Comisiei Europene va fi esențial”.

(more…)

MONDAY MEMO #130 / Calul troian e la porți

M

 

LUNI, 2 OCTOMBRIE 2017

ȘTIREA DOMINANTĂ A SFÂRȘITULUI DE SEPTEMBRIE: avizul negativ dat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pe pachetul de legi ale justiției. A fost vot strâns în CSM, de 10:8. Pachetul de legi ar fi “un cal troian pe care puterea executivă îl face cadou puterii judecătoreşti”crede Florin Deac, unul dintre cei care au votat împotrivă – și “cel mai dur atac asupra independenței Justiției” din ‘90 încoace.

1. CARE-I PROBLEMA? Sunt două probleme – și ambele au legătură cu reîntoarcerea Justiției, după 13 ani de reforme, sub controlul puterii politice. Prima: Inspecția Judiciară, organismul care îi cercetează disciplinar pe magistrați – și care acum e la CSM – ar urma să treacă în subordinea ministrului Justiției (care, oricum am da-o, e prin definiție numit politic). A doua: procurorii-șefi ar urma să fie propuși tot de ministru – și nu de președinte, care va fi exclus total din întreaga procedură (dispare, astfel, unul dintre mecanismele de checks&balances create pentru ca nicio putere în stat nu acumulează prea multă putere). Pentru lămuriri aveți două variante, ambele de la Funky Citizens:

  • O infografie cât o carte poștală (care arată, schematic, cum ar urma să controleze ministrul Justiției aproape întregul sistem judiciar);
  • O analiză tehnică, paragraf cu paragraf. “E rău”, scriu autorii analizei; “e cel puțin la fel de rău ca OUG13, doar că mult mai complicat”.
  • Căpătăm, prin această analiză, și un hashtag nou (#controlpolitic) – care e folosit de 16 ori în text. Sunt și o mulțime de formulări precum “OK”, “pare OK”, “OK, de bun simț” – 140 în total. (Nota mea: până la urmă, 140 probleme rezolvate cu prețul a 16 intruziuni sunt o bună ilustrare a conceptului de “cal troian”).

2. CE SPUN MEMBRII CSM CARE AU VOTAT “PENTRU”. Nu toți s-au exprimat public. Dar șefa Înaltei Curți, de ex., spune că a votat pro pentru că “prin avizul cu observații” poate “atrage atenția inițiatorilor asupra punctelor nevralgice” ale proiectelor; dar nici ea nu e de acord, de pildă, cu trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministerului.

+ “Adevărata știre de azi: opt membri CSM au votat pentru subordonarea justiției”, comentează Cristi Dănileț, fost membru CSM.

3. CE URMEAZĂ. Avizul CSM e consultativ, ceea ce înseamnă că ministrul Toader poate alege – sau nu – să trimită proiectele în Parlament în forma actuală. Cum spuneam, calul troian e la porți.

4. CARE VOR FI CONSECINȚELE. Dincolo de eventualele mișcări de protest tip OUG13 există și mecanismele UE, care a transmis deja semnale că nu e deloc OK ce se întâmplă. Despre pârghiile pe care UE le are ne dă detalii un fost șef al CSM, Horațius Dumbravă, care descrie “armele Comisiei Europene” prin lentila cazurilor Poloniei și Ungariei (și ele puse, în ultimii ani, pe reinstaurarea controlul politic asupra justiției).

+ Doar că și UE navighează în teritoriu necartografiat. Despre “cazul polonez” a scris săptămâna trecută Bloomberg – iar articolul se intitulează, deloc reconfortant, “Naționaliștii polonezi bat UE cu propriile arme”. (more…)

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta

Get in touch

Quickly communicate covalent niche markets for maintainable sources. Collaboratively harness resource sucking experiences whereas cost effective meta-services.