MONDAY MEMO / Salarii, salarii, salarii. Tehnologia din spatele Panama Papers. Povestea Sumiteers & liceeni + fact-checking = demisie.

10.04.2017. Brief pentru antreprenori. În fiecare luni dimineață.

SALARII, SALARII, SALARII. Dacă nu suteți bugetari, vă enervați sigur.

Subiectul nr. 1 în secțiunile de economie ale media din România a fost, și în săptămâna care-a trecut, legat de salariile unei anumite părți a populației active: bugetarii.

Sunt angajați din mediul privat care încep deja să se întrebe unde va ajunge decalajul dintre salariile lor și cele ale bugetarilor – binișor, deja, în favoarea celor din urmă – în anul 2020, când vom avea din nou alegeri. Proiectul de lege a salarizării unitare operează, fără îndoială, corecții istorice – de pildă în cazul medicilor, o breaslă prinsă de decenii în cercul vicios al lui “medicii sunt prost plătiți, deci e OK să compensăm prin plicuri cu bancnote, ca pacienți, salariile lor mediocre”. Ce nu e deloc evident e dacă aceste corecții de salarii au și menirea să rearanjeze, pe criterii de performanță, câteva dintre mecanismele publice cronic disfuncționale.

◼︎ Primele informații despre lege au venit sub formă de slide-uri powerpoint pe pagina de FB a lui Liviu Dragnea (care a pus și un hashtag lung și fără miez, #maimultiromaniinclasademijloc); din slide-uri reiese că în sănătate și învățământ vorbim de dublări de salarii (unele încă din 2018, altele până în 2020-2022);

◼︎ ZF numește proiectul de lege (care urmează să treacă prin parlament, cu deadline de intrare în vigoare de la 1 iulie) “legea dezbinării”, pentru că parte dintre beneficiari – polițiștii și funcționarii publici, de ex. – sunt nemulțumiți și amenință cu proteste după Paște;

◼︎ A organizat foarte bine informația disponibilă despre lege Mariana Bechir de la cursdeguvernare.ro (calendar, noile grile de salarizare, câștigători & perdanți – aici);

◼︎ Cât despre proiectul integral al legii, l-a obținut Adevărul; are 173 pagini.

LIVIU AVRAM CREDE CĂ VEDEM, cu legea salarizării unitare, “Planul B al PSD”, după eșecul OUG 13: “Anestezierea populației și slăbirea acelei părți din legislație de care politicienii se tem cel mai mult”. Avram imaginează și o cale de blocare a acestui “Plan B al PSD”.

  • Între timp însă planul merge înainte: avem, mai nou, un proiect de lege care elimină pedeapsa cu închisoarea pentru directorii/administratorii care favorizează alte firme.
  • Plus că ministrul demisionar al Justiției, Florin Iordache – ajuns între timp, drept pedeapsă, vicepreședinte al Camerei Deputaților – a propus ca “banii folosiți ilegal de partide în alegeri sau la referendum să nu mai poată fi confiscați”. QED.

ȘI, ÎN FINAL, CARE E IMPACTUL MĂRIRILOR DE SALARII? 10 mld. lei / an (bani care, spune președintele PSD, vor fi obținuți “ca urmare a investițiilor, a creșterii consumului și a atragerii fondurilor europene”).

+ CĂ TOT VENI VORBA DE INVESTIȚII, a fost publicată în Monitorul Oficial decizia guvernului de înființare a Fondului Suveran de Investiții. Un proiect privit cu suspiciune de mulți observatori (vezi analiza cursdeguvernare.ro) și de politicieni din opoziție (printre ei, fostul ministru al Fondurilor Europene, deputatul USR Cristian Ghinea, care a demontat proiectul într-un “policy briefing”; și senatorul PNL Florin Cîțu, care l-a comentat într-o postare intitulată “PSD își face casino cu circuit închis”).

***

DIGITALMEMO

Tehnologia ne poate întoarce viețile – și businessurile – pe dos, dacă o privim drept inamic. DIGITAL MEMO e un concentrat de cultură digitală menit să vă țină la curent cu mersul lucrurilor; avem alături, în acest proiect, un partener digital-native – e vorba de eMAG – care poate depune mărturie că tehnologia e deja, ireversibil, în toate.

TEHNOLOGIA DIN SPATELE “PANAMA PAPERS”. A trecut un an de când 400+ reporteri din toată lumea au început să publice investigația Panama Papers, de departe cea mai complexă și mai de impact anchetă din istoria presei (“vom vedea cinci ani de-acum încolo puneri sub acuzare și corecții politice” bazate pe informațiile publicate, crede un profesor de drept care a studiat tema). Ce nu se vede, însă, e cât de mult s-a bazat investigația pe tehnologie:

◼︎ La anchetă a lucrat o întreagă echipă de ingineri care a construit infrastructura necesară pentru ca jurnaliștii să poată filtra cei 3 terabytes de informație (cele 11,5 mil. documente erau salvate “în câteva zeci de formate”);

◼︎ Jurnaliștii au putut colabora, indiferent în ce parte a lumii se aflau, printr-o rețea socială proprie, bine securizată; au avut câteva zeci de servere cloud-based; au folosit, pentru analiza datelor, un software devenit între timp open source;

◼︎ “Am ajuns, cumva, un dezvoltator de software, de vreme ce-l reactualizam permanent”, spune unul dintre jurnaliști; “nimic din toate astea n-ar fi fost posibil fără tehnologie”.

Povestea despre infrastructura tehnologică a investigației, aici.

EFECTUL SOFT-ULUI ASUPRA CULTURII DE COMPANIE. Poate că nu v-ați gândit niciodată, dar felul în care e construit un soft poate intra în conflict cu filozofia internă pe care o cultivați, stimulând – sau, dimpotrivă, descurajând – anumite comportamente. Se numește “programare comportamentală”. Ex: lucrați într-o companie care privește departamentul de relații cu clienții drept un generator de venituri sau drept o sursă de costuri? Și dacă departamentul are, teoretic, rol de generator de venituri, nu cumva softul pe care-l aveți recompensează altceva decât v-ați dori de la oamenii dvs.? Interesant articol; aici.

MITUL SECURITĂȚII CIBERNETICE. “Securitatea computerelor e o contradicție în termeni”, scrie The Economist, al cărui subiect de copertă vorbește despre dulcea iluzie în care trăim. Google, de pildă, gestionează per total 2 miliarde de linii de cod sursă, ceea ce înseamnă că erorile sunt inevitabile; iar un program standard are, în medie, 14 vulnerabilități distincte, fiecare dintre ele potențial punct de intrare ilicită în ecosistemul tău digital.

+ O excepțională investigație Wired despre vânătoarea celui mai cunoscut hacker rus – și despre complicitatea care se conturează între hackeri și anumite guverne (da, are legătură cu Kremlinul, cu Crimeea etc.).

  • BOICOTUL ANTI-YOUTUBE, inițiat de advertiserii furioși că imaginea le e asociată cu video-uri extremiste, s-a lăsat cu o primă măsură: canalele cu sub 10.000 de vizualizări nu mai capătă reclame – deci nici bani.
  • AVEM MARCAJE FAKE-NEWS PE GOOGLE, bazate pe verificări (făcute de umanoizi, că roboții încă nu știu cum se face). Instrumentul e disponibil și în România.
  • PUBLICITATEA ONLINE e nevoită să-și ia un răgaz de introspecție. Unul binevenit, crede New York Times.
  • SFÂRȘIT DE EURO-ROAMING. De la 15 iunie vor fi eliminate complet, în sfârșit, tarifele de roaming în interiorul UE; s-a încheiat o lungă și grea bătălie între autorități și operatorii de telefonie. Au învins autoritățile.

***

CÂND ȚINTA NU E VÂRFUL. Cum acționează în context ostil o echipă cu motivație “din stomac”.

MAI 2008, HIMALAYA. Unul dintre cei trei alpiniști aflați la câteva sute de metri de vârful Annapurna face accident cerebral. Situație de viață și de moarte: frig extrem, oxigen puțin, șanse de salvare minime; la 7.500 m nu ajung nici elicopterele, darămite oamenii. Vestea, postată în premieră pe un site de specialitate, electrizează alpiniștii deja aflați în zonă, care-și abandonează imediat propriile planuri și pornesc, contra cronometru, în cea mai formidabilă – și mai dramatică – operațiune de salvare din istoria recentă a Himalayei.

  • Pe scurt, 14 alpiniști din diverse țări încearcă, fiecare cum poate, să ajungă la colegul lor. “The Independent” scrie, la câteva zile după operațiune, că efortul celor 14 de a salva un prieten muribund – cu riscul de a muri fără glorie și de a nu fi găsit niciodată – “a izbăvit un întreg sport cunoscut, în trecut, pentru egoismul său”;
  • Povestea de pe Annapurna, măiastru reconstituită în documentarul Pura Vida, a devenit filonul epic al “Sumiteers”, un program pentru echipe gândit de Larisa Ghițulescu – ea însăși montaniard – și Romeo Crețu; participă la program și Denis Urubko, unul dintre cei mai titrați și mai inovatori alpiniști din toate timpurile (l-am văzut și eu când a fost la București, are o energie contagioasă; vorbește despre el și articolul menționat din “The Independent”);
  • “Sumiteers” e, până la urmă, un program despre “munții imaginari” pe care-i urcăm cu toții – indiferent cât de lung ar fi drumul până la summit și cât de ostil ar fi contextul. Larisa Ghițulescu și-a pus în cap să exporte proiectul și în alte țări – pentru că, în fond, Annapurna 2008 e o poveste fără-de-granițe; a folosit-o ca studiu de caz pentru echipa lui și Pep Guardiola, pe vremea când antrena FC Barcelona.

Cronica nașterii “Sumiteers” o găsiți pe iqads.ro; detaliile despre program, aici. Iar dacă vreți doar să vă faceți o idee despre ce s-a întâmplat atunci, în 2008, pe Annapurna, iată un video de 3 min. Documentarul integral e, trebuie să știți, impresionant.

***

CREATIVEMEMO

Rubrică-experiment pentru cei cu minte creativă care vor, acum, să-și cultive și gândirea antreprenorială. Veți găsi aici în următoarele săptămâni bune practici de management al creativității, studii de caz, tips&tricks, recomandări de lectură. Proiect sprijinit de UniCredit Bank.

MINI-TACTICI DE LUCRU CU OAMENII CREATIVI.  “Dacă vreți să vă vedeți oamenii zburând, lăsați-i liberi”, scrie “Entrepreneur”. Ușor de zis, greu de făcut. Autorul articolului, fondator al unei companii de software din New York, împărtășește câteva experiențe personale – și tocmai de aia e și credibil. Una dintre experiențe e contraintuitivă, cumva: pentru a stimula creativitatea și inovația în companie, trebuie să fii împăcat cu ideea că s-ar putea să-ți vezi cei mai buni dintre oameni plecând. Altă idee, la pct. 3: a-ți ajuta oamenii să-și fixeze scopurile și să se țină de ele “e doar jumătate de ecuație”; cealaltă jumătate “e să-ți dai seama unde nu excelează”.

ȘASE ÎNTREBĂRI-CHEIE despre tine pe care să ți le pui când pornești un business. Foarte valoroase; pentru că, s-o admitem, “a avea un business al tău e ca și cum ai călări un tigru; uneori tigrul se poartă ca un cal, dar alteori este ceea ce este de fapt – un tigru gata să te facă bucăți”, spune un personaj citat în text.

CUM ARATĂ UN HACKATON CREATIV. Dacă faceți abstracție că tema experimentului nu are legătură cu România, sunt în articol câteva insight-uri bune despre modelul de lucru + la final, câteva lecții numerotate. Testați experimentul în companie; ce-aveți de pierdut?

CE ZICEȚI DE-UN PODCAST-BINGE? Podcasturile sunt bune când conduci, sunt bune când gătești. Iată o selecție de titluri pentru antreprenori & creativi:

  • HBR IdeaCast: Un podcast Harvard Business Review; “te face mai deștept”, se laudă autorii.
  • The Accidental Creative: Făcut de un instructor de la CreativeLive, Todd Henry. Interviuri cu Seth Godin, David Allen, Steven Pressfield etc.
  • Creative Pep Talk: Self-help pentru creativi; gândit să fie util în momente de blocaj și anxietate.
  • The Busy Creator: Indiferent în ce industrie creativă ai lucra, poți împrumuta idei din alte industrii creative, de la lucratul în lemn la animație, advertising etc.
  • Professional Geek Podcast: Cum transformi o pasiune geeky într-o carieră; tot felul de oameni curioși, de la editori de reviste SF la designeri de jocuri video, își povestesc aventurile.

ȘCOALA MINȚILOR CREATIVE. Academia Minților Creative, un proiect UniCredit Bank, este o școală intensivă pentru antreprenori din industriile creative; vom susține și noi, după Paște, un mini-atelier despre cum alegi ideile bune și cum le duci în realitate. Venim cu studii de caz din viața antreprenorilor, parte dintre ele documentate pentru Cei care schimbă jocul. Detaliile despre școală, aici.

ROMÂNIA ȘI “TERORISMUL VEHICULAR”. Țara noastră n-a fost ținta niciunui atentat terorist până acum, dar deja ne numărăm morții. Săptămâna trecută a murit în spital Andreea Cristea, tânăra care a căzut în Tamisa în atentatul Westminster. Tot săptămâna trecută “terorismul vehicular”, cum îl numește The Economist, a lovit în Stockholm, unde a murit o altă româncă, o femeie de 83 de ani care trăia și cerșea pe străzile capitalei suedeze.

Sunt știri internaționale care curg pe burtierele galbene ale televiziunilor; știri despre orașe aflate, de fapt, la un check-in distanță: Londra, Stockholm-ul, St. Petersburg-ul și Alexandria au fost săptămâna asta. Anul trecut au fost Bruxelles, Paris, Nisa, Berlin, Istanbul. Lumea noastră toată.

***

TRUMPAMERICA. Trei evenimente-cheie.

◼︎ SIRIA: Atacul cu rachete Tomahawk lansat de președintele american asupra Siriei (care, spun observatorii, nu e un început de război, ci un avertisment; unul care complică însă și mai mult relația și așa complicată cu Rusia). Dacă ați pierdut șirul cu ce se întâmplă în Siria, a făcut Vox un scurt video lămuritor.

◼︎ CHINA: Întâlnirea din Florida dintre Donald Trump și omologul său chinez. O întâlnire care ar trebui să seteze relația dintre țara cu cea mai puternică economie și țara cu cea mai mare populație; și de care depinde ce se va întâmpla în anii care vin în economia americană, în comerțul global și în întreaga Asie (în special în Coreea de Nord). Ce știm deocamdată, aici.

◼︎ CURTEA SUPREMĂ: Votul pentru numirea unui judecător la Curtea Supremă, motiv vechi de zâzanie între republicani și democrați; pentru a-l instala pe judecătorul nominalizat de Trump, republicanii au apelat la așa-numita “opțiune nucleară” – au reușit, dar au schimbat pentru totdeauna regulile jocului.

***

#DEȘTIUT #DECITIT #DEVĂZUT

MVNICIPIVM AELIVM NAPOCCENSE AB IMPERATORE HADRIANO CONDITVM. Așa i se zice Clujului, în caz că nu știați, în latinește. Denumirea va fi afișată de-acum și pe plăcuțele indicatoare – alături de română, maghiară și germană; propunere de la istorici. Ave, dragă mvnicipium. Și prospera Pascha sit, că tot vine Paștele.

PRIMA CERTITUDINE POST-BREXIT. Centrul UE se mută pe-un câmp de rapiță din Bavaria. “Am fost puțin surprinsă să aflu asta”, a spus proprietara terenului, care trăiește într-un sat cu 78 de suflete. Noul “buric al UE” preia titlul de la un alt sat german – care va pierde, probabil, cei 10.000 de turiști care veneau anual să-și facă selfie-uri în centrul uniunii. Sigur, un bloc precum UE e prin definiție schimbător; te gândești, drept consolare, că măcar mijlocul geografic al continentului e fix. Nici vorbă; și acest titlu, acordat de un institut francez după ’89 unui sat din Lituania, e revendicat de diverse localități din Slovacia, Ucraina, Estonia, Belarus și Ungaria.

ȘI DACĂ SPUNEM CĂ-I PREȚUIM atât de mult pe liderii modești, cum se face totuși că ne lăsăm seduși de narcisiștii carismatici?

ÎN OGLINDĂ, DESPRE CORUPȚIE. Un studiu global de toată frumusețea de la EY despre cum privesc de fapt oamenii din mediul de business diverse practici ilegale. Exemplu: unul din trei oameni din board-urile companiilor & manageri seniori sunt gata să justifice “plăți cash [către oficiali] pentru a conserva sau a câștiga contracte”. Că doar dacă n-ar da nimeni mită, nici n-ar avea cum să ia cineva mită.

LOCUL 1 ÎN EUROPA LA TRAFIC DEMENT. Asta reiese dintr-un clasament TomTom bazat pe 19 trilioane de puncte de colectare din 390 de orașe: că Bucureștiul e pe locul 1 în Europa în materie de trafic congestionat și pe locul 5 în lume. Avem timp, pe de altă parte, să numărăm ouăle și iepurașii.

ROGVAIV & ACTIVISM. În lume, mișcarea gay și-a ridicat vocea sub semnul curcubeului. În România, Coaliția pentru familie, care cere redefinirea termenului “familie” din Constituție, și-a făcut marșul din 25 martie – straniu – tot sub spectrul ROGVAIV. Ce-i, totuși, cu acest simbol? Secvența celor șase culori agățate pe-un băț are o istorie, una care începe în anii ’70 în San Francisco cu un ac, o ață și o minte de artist.

DE CE ÎNCĂ-L IUBIM pe Kurt Cobain? Șase motive de la BBC; în loc de comemorare de aprilie.

LICEENI + FACT-CHECKING = DEMISIE. Șase elevi americani au luat la verificat, pentru ziarul liceului, CV-ul noii directoare. Directoarea a demisionat. Uitați-vă la ei cât sunt de bucuroși.

Ceea ce ați citit mai sus e ediția #109 din Monday Memo, un brief de informație săptămânală pe care-l scriu alternativ cu Andreea Roșca.
  • Dacă vreți să-l primiți în Inbox în fiecare luni dimineața, vă puteți abona în 15 secunde. Aici.
  • Arhiva Monday Memo, aici.

Comments are now closed for this article