MONDAY MEMO #120 / Numele premierului. Ultima suflare a CEO-ului alfa în hi-tech. Ipoteza “fără Brexit” + 10 lucruri pe care nu le înveți la MBA.

MOȚIUNEA, LISTA, DECIZIA. Azi aflăm propunerea de premier.

După amiază avem consultări la Cotroceni; partidele vor propune președintelui un nou premier, după ce săptămâna trecută PSD&ALDE și-au dat jos, prin moțiune de cenzură, propriul prim-ministru. Diseară ar trebui să știm cine-i ia locul lui Sorin Grindeanu.

  • Presa a vehiculat toată săptămâna nume peste nume. Printre ele: Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR; Mihai Fifor, liderul grupului PSD din Senat; miniștrii demisionari – care între timp și-au retras demisiile – Carmen Dan (Interne), Lia Olguța Vasilescu (Muncă) și Mihai Tudose (Economie); Adrian Ţuţuianu, preşedintele Comisiei SRI; europarlamentarul Viorica Dăncilă; ba chiar și numele Gabrielei Firea a apărut în discuție.
  • PSD ar avea, în final, o listă de opt nume, a declarat aseară secretarul general al partidului, Codrin Ştefănescu – ceea ce arată, în sine, cât de gravă e problema în PSD-ul condus de Liviu Dragnea. Cel mai puternic partid al unei țări n-ar trebui să aibă prea mari dileme, în mod normal, când vine momentul să-și desemneze premierul.
  • Din această listă social-democrații vor alege, în ședința programată pentru azi, 10,30, propunerea pe care i-o vor înainta președintelui.
  • Iar președintele va decideCriteriile lui: “Premierul trebuie să fie o persoană integră, fără probleme penale, o persoană care mă convinge că are capacitatea să conducă un Guvern şi o persoană cu o majoritate parlamentară în spate”.

Cum s-a văzut criza noastră politică din afară:

Deutsche Welle: Un teatru al absurdului la București.

Bloomberg: Formarea unui nou cabinet ar putea fi dificilă.

The Guardian: E a doua criză care lovește PSD după reîntoarcerea la putere.



DACĂ DĂM LA O PARTE TURBULENȚELE POLITICE, România a avut o săptămână bună: după primirea de la Casa Albă și întâlnirea cu Angela Merkel, președintele Iohannis s-a întâlnit la Bruxelles cu Emmanuel Macron (o întâlnire bilaterală “foarte, foarte bună”). L-a invitat la București “în perioada următoare”; Macron a spus “da”.

+ În altă ordine de idei, președintele francez a iritat săptămâna trecută sensibilități central-europene – vorbim de grupul de la Vișegrad – cu câteva declarații despre “forțele iliberale” din aceste țări și cu intenția lui de a proteja Franța de mâna de lucru ieftină venită dinspre est (cum anume, explică L’Obstext în franceză). Disputa n-a trecut neobservată: “Macronmania” n-a prins în estul Europei, comentează Politico (care consemnează și schimburile de replici). Cumva, noi am reușit să ne ținem departe, deocamdată, de cearta franco-estică.


***


DEFICIT PESTE PRAG, PROBABIL. Ministerul Finanțelor anticipează un deficit bugetar de 3,25% din PIB, reiese dintr-un document care a fost publicat pe site joi, după moțiune. Asta înseamnă o depășire a pragului de 3% promis. Cauzele? Toate externe; nimic despre deciziile luate în primul semestru de executiv & legislativ

IATĂ-LE: “Abaterile de la proiecțiile macroeconomice […] ar putea proveni din incertitudinile la nivel mondial determinate de perspectivele privind evoluția zonei euro și a principalelor economii emergente (îndeosebi China), implicațiile politicii monetare din SUA asupra fluxurilor mondiale de capital și ale implementării programului administrației Trump, incertitudinile privind viitorul UE după referendumul din Marea Britanie, toate acestea putând conduce la volatilitate în privința apetitului investițional pentru activele financiare emise de economiile emergente”.

***

ANTREPRENORI & DECIZII

O POVESTE “MADE IN ROMANIA”. Fondatorii Clever Taxi, cea mai populară aplicație de e-hailing din România, și-au vândut zilele trecute compania pe o sumă “de 8 cifre în euro”, după cum a spus Mihai Rotaru, unul dintre cei doi antreprenori care au pornit businessul în 2010 (8 cifre = de la 10.000.000 euro în sus). Cumpărători sunt, printr-o subsidiară, nemții de la Daimler Mercedes; e prima lor achiziție în Europa de Est.

  • Cei doi fondatori, amândoi politehniști, și-au prezentat ideea la Start-up Weekend – după care l-au atras ca mentor și investitor pe Andrei Pitiș (fondatorul Vector Watch, vândută anul acesta către Fitbit) și, mai apoi, pe Călin Fusu (BestJobs).
  • Businessul va fi condus în continuare de Mihai Rotaru (“ca antreprenor vrei să duci la capăt ceea ce ai început”, spune el). Rotaru ia în calcul și ideea de a investi parte din banii din tranzacție în start-up-uri locale; poate în zona inteligenței artificiale, speculează start-up.ro.

+ “BUILT TO SELL”. Pentru că veni vorba de vânzări de companii, trebuie să știți că există un podcast dedicat antreprenorilor care construiesc businessuri special pentru a le vinde. Gazda show-ului e John Warrillow, antreprenor în serie, care a scris de altfel și o carte pe această temă.

  • PRE-MORTEM & DATA DE EXPIRARE. Avem nevoie de ele atunci când pornim un proiect nou, scrie Andreea Roșca. Pre-mortem-ul e răspunsul la întrebarea “ce-ar putea merge prost?”, iar data de expirare e acel moment dinainte stabilit în care, dacă lucrurile nu funcționează, vom spune stop-loss – un termen preluat din jargonul bursei.
  • MOMENT PROST pentru antreprenoriatul românesc din construcții, scrie profit.ro: cel mai de prost, se pare, din ultimii 10 ani (“sectorul construcțiilor este afectat de un amplu fenomen de regenerare distructivă și polarizare”). O analiză amănunțită, aici.
  • CEI ȘAPTE DEVORATORI DE TIMP din ziua unui fondator de start-up. Interesantă lista (care include, printre cauze binecunoscute de tip “email” și “ședințe fără rost”, și lucruri specifice antreprenorilor lipsiți de experiență – de ex. încăpățânarea de a nu delega; ambiguitatea în definirea rolurilor & responsabilităților; veșnica ispită a ideilor noi care deraiază echipa de la drum).

10 LUCRURI PE CARE NU LE ÎNVEȚI LA MBA. Versiunea scurtă, în Inc.com (#6 – investește mai mult timp în oamenii cei mai buni, nu în cei care nu performează). Versiunea lungă, în cartea “Managing to Make a Difference” – “un manual practic de management pentru lumea reală”, cum îi spun autorii.

ANTREPRENORI & DECIZII, rubrică de cultură antreprenorială, vă aduce săptămânal modele, studii de caz, idei proaspete, tehnici, argumente și contraargumente care v-ar putea da insight-uri valoroase pentru deciziile pe care le aveți de luat.

***

DIGITAL MEMO

ULTIMA SUFLARE A CEO-ULUI ALFA ÎN HI-TECH. Mărirea și decăderea lui Travis Kalanick.

S-a scris enorm, zilele astea, despre plecarea forțată din poziția de CEO a omului care a făcut din Uber, în opt ani, cea mai valoroasă companie nelistată din lume; despre efectul disruptiv pe care l-a avut asupra unor întregi industrii; dar mai ales despre agresivitatea, aroganța, abuzurile și practicile toxice, frecvent ilegale, pe care le-a cultivat în companie – și care au produs exact aceste formidabile rezultate.

Travis Kalanick e portretizat azi ca produsul ultim al culturii Silicon Valley – copilul răzgâiat al Americii corporate căruia i s-a tolerat orice pentru că era genial. Și care, iată, a crescut mare și tot răzgâiat a rămas. Lucrurile nu stau chiar așa, bineînțeles; dar “momentul Uber” e, fără îndoială, unul de auto-analiză. Iată câteva lecturi:

  • New York Times: Ce s-a întâmplat la Uber “e o punere sub acuzare pentru toți cei care au cultivat cele mai rele apucături și practici ale lui Kalanick; de la un cap la altul, Uber e un eșec al mașinăriei de start-up-uri din Silicon Valley”.
  • Financial Times: Despre ascensiunea antreprenorilor “contraproductivi” precum Travis Kalanick + o teorie interesantă care spune că numărul antreprenorilor dintr-o economie e constant – și că ce influențează recolta antreprenorială a unei națiuni e felul în care întreprinzătorii sunt incentivați. Foarte interesant text.
  • Harvard Business Review: De ce start-up-uri precum Uber întâmpină probleme pe care le-ar putea evita – o analiză a greșelilor făcute de “unicorni” scrisă de doi cercetători, autorii volumului “Founder’s Mentality”.

+ Dacă sunteți curioși cum se derulează “o revoltă fățișă a investitorilor” unei companii evaluate la 70 mld. dolari, aici.

CÂND ROBOȚII STAU LA TACLALE. Iată o mostră de dialog între doi chatbots pe nume “Bob” și “Alice”:

Bob: i can i i everything else . . . . . . . . . . . . . .
Alice: balls have zero to me to me to me to me to me to me to me to me to
Bob: you i everything else . . . . . . . . . . . . . .
Alice: balls have a ball to me to me to me to me to me to me to me
Bob: i i can i i i everything else . . . . . . . . . . . . .

Nu e nimic de înțeles aici, firește. Dar conversația, descoperită de cercetătorii de la Facebook Artificial Intelligence Research (FAIR), e interesantă prin faptul că e o deviere de la script – și demonstrează că “agenții de dialog” (chatbots) pot comunica între ei într-un limbaj nou, creat fără input uman.

+ Apropo: ne-ar trebui totuși, în epoca inteligenței artificiale, o nouă definiție pentru “a fi inteligent”, crede Harvard Business Review.

CEA MAI INOVATOARE ȚARĂ din lume e alta decât probabil bănuiți. E din Europa – trei ore de zbor de la București. Pe locul al doilea e o țară din Orientul Mijlociu; pe asta s-ar putea s-o ghiciți.

+ Articol interesant despre noua eră a inovației: “În ultimele decenii, companiile au inovat în interiorul unor paradigme cunoscute, legea lui Moore fiind cea mai celebră dintre ele, dar nicidecum singura. Asta a făcut ca inovația să fie relativ simplă, pentru că ne era destul de clar încotro se îndreaptă tehnologia”. Ei bine, această etapă se apropie de sfârșit.

DE UNDE NE LUĂM ȘTIRILE? Online-ul românesc a detronat, cu 88%, TV-ul – care are doar 84%, cf. Reuters Institute Digital News Report (2017). Capitolul “România” e la pagina 88 a raportului. Găsiți acolo și alte info – de ex. câți cititori plătesc pentru știri online; pe ce dispozitive le citesc; câți folosesc ad-blockere + topul brandurilor de news (Adevărul, de ex., e la coada clasamentului, în ciuda faptului că pe trafic.ro e nr. 1).

Tehnologia ne poate întoarce viețile – și businessurile – pe dos, dacă o privim drept inamic. DIGITAL MEMO e un concentrat de cultură digitală menit să vă țină la curent cu mersul lucrurilor; avem alături, în acest proiect, un partener digital-native – e vorba de eMAG – care poate depune mărturie că tehnologia e deja, ireversibil, în toate.

***

HARD BREXIT, SOFT BREXIT, NICIUN BREXIT?

S-a făcut un an de la referendumul Brexit (când a trecut?). Aniversăm momentul cu o știre și cu un bilanț:

1. ȘTIREA E CĂ PRINDE PUTERE, PE NEAȘTEPTATE, narațiunea potrivit căreia Brexit-ul nu mai e inevitabil; tocmai acum, când negocierile de exit au început oficial.

  • A lansat ideea Emmanuel Macron, care i-a spus Theresei May acum două săptămâni că “ușa rămâne deschisă” pentru Marea Britanie;
  • A reluat-o săptămâna trecută și Donald Tusk, care – la summit-ul UE – a inclus în discursul său o povestioară în care a citat, romantic, din piesa “Imagine” a lui John Lennon: “Unii dintre prietenii mei britanici m-au întrebat dacă Brexit-ul nu poate fi întors – și dacă mi-aș putea imagina un deznodământ în care Marea Britanie să rămână parte din UE”, a spus Tusk. “Le-am zis că, până la urmă, Uniunea Europeană s-a clădit pe vise care păreau imposibil de atins. Așa că cine știe? You may say I’m a dreamer, but I am not the only one”.
  • Plus că regina, la discursul ei anual din parlament, a purtat o pălărie care aducea într-un mod tare straniu cu steagul UE, motiv pentru care o știre eminamente politică și-a făcut loc pe site-ul Vogue (care a venit, de altfel, cu o observație de specialitate: “Nimic nu e accidental într-o garderobă regală”, a comentat redactorul șef al ediției britanice).

+ De ce contează: Pentru că, dincolo de vorbe și de speculații pe tema presupusului mesaj vestimentar al reginei, The Guardian argumentează că niciodată exitul Marii Britanii din UE n-a părut mai incert ca azi. “Calea de la hard Brexit la soft Brexit ar putea deveni o alunecoasă pantă către niciun Brexit”.

2. BILANȚUL ECONOMIEI BRITANICE la un an de la referendum arată că prognozele apocaliptice ale economiștilor încă nu s-au adeverit; dar până în 2019 mai este.

+ Ce pot face companiile pentru a diminua impactul ieșirii Marii Britanii din UE: sfaturi de la Harvard Business Review (îmi par valabile pentru instabilitate politică în general, nu doar pentru Brexit).

***

#DE ȘTIUT #DECITIT #DEVĂZUT

DACĂ IMPERIUL ROMAN AR FI O HARTĂ DE METROU, așa ar arăta. 88.000 km de drumuri pavate; ce formidabilă civilizație.

CALD, FOARTE CALD, INSUPORTABIL DE CALD. Dacă cele 35+ de grade din aceste zile înseamnă “insuportabil de cald”, înțelept ar fi să ne obișnuim. New York Times publică o simulare vizuală în care putem vedea cum va arăta planeta pe care-o lăsăm moștenire copiilor și nepoților noștri; prognoza merge până în anul 2099. Pe scurt, sintagma “climă temperată” nu se mai justifică la latitudinea și longitudinea noastră în scenariul cel mai rău (acela în care nu facem nimic, reprezentat în a doua hartă). Notă: cele 95 grade Fahrenheit din grafice înseamnă 35 grade Celsius.

DURERI DE SPATE? Încercați cu yoga. E mai ieftină decât terapia fizică și dă, se pare, rezultate ceva mai bune. Există și un studiu. Există și niște aplicații.

CEL MAI SCUMP APARTAMENT scos la vânzare în România e un penthouse din București; costă 3,8 mil. euro. În alte orașe, cele mai scumpe case de vânzare nu depășesc 1 mil. euro. Un inventar ilustrat aici.

DEGEABA AȚI FOST LA CONCERTELE METALLICA dacă nu știți cum arată playlist-ul lui Lars Ulrich. Glumesc, n-ați fost degeaba; dar dacă tot ați fost, poate v-ar plăcea să aruncați o privire pe lista lui Ulrich – un top 15 all-time.

DESPRE MAGIA DE A CONVINGE un om să-și schimbe părerea; și despre disonanța cognitivă, acea stare de disconfort mental pe care o trăiești atunci când ai simultan două – sau mai multe – convingeri care se bat cap în cap. Aici.

“CA SĂ TE ÎNDRĂGOSTEȘTI DE CINEVA, citește interviul ăsta” – așa zice un titlu de pe Scena9.ro. “Am vorbit despre iubire și scris, dar mai ales despre scris”, scrie Luiza Vasiliu, “într-o dimineață ploioasă de la finalul lui aprilie, când [Daniel] Jones a venit în România ca să țină o conferință despre vulnerabilitate”. Cine-i Jones? E un tip care a scris la rubrica “Modern Love” din New York Times un text “care-a fost citit de vreo 20 de milioane de oameni, cam cât populația României în apropierea Crăciunului”.

DACĂ VREȚI SĂ GĂSIȚI ÎN INBOX, în fiecare luni dimineață, brief-ul meu, abonați-vă aici.

MONDAY MEMO e un distilat săptămânal de informație quality care are, acum, peste 4.000 de abonați.
În perioada februarie 2015 – mai 2017 am scris newsletterul de două ori pe lună, alternativ cu Andreea Roșca (arhiva veche, aici).
De la 1 iunie 2017 am preluat integral facerea MONDAY MEMO, ceea ce înseamnă că mestec zi de zi articole de presă de toate felurile – iar duminicile le împachetez într-o sinteză citibilă în 15 minute (da, mi-am redefinit ideea de week-end).

Comments are now closed for this article