MONDAY MEMO #139 / Moment de ori-ori pentru justiție

M

 

LUNI, 11 DECEMBRIE 2017

1./SĂPTĂMÂNĂ CRITICĂ. Subiectul nr. 1 al ultimelor zile a fost intrarea primeia dintre cele trei legi ale justiției în Camera Deputaților. Ce s-a întâmplat, concret:

  • MIERCURI, la vot, deputații PSD-ALDE-UDMR au obstrucționat dezbaterile; în replică, USR a scos portavocea și a citit totuși amendamentele depuse în timp ce acestea erau respinse, prin vot, pe bază de număr de ordine (s-a votat, a calculat digi24.ro, cu un ritm de 100 de amendamente/oră). În final, după o încleștare de 13 ore, legea – deși aprobată pe articole – nu a mai primit, din lipsă de cvorum, votul plenului (desfășurarea evenimentelor, în transmisiune live text, o găsiți pe hotnews.ro);
  • JOI discuțiile au continuat, pe a doua lege, în “comisia Iordache” (a cărei legitimitate e contestată la Curtea Constituțională atât de USR cât și de PNL); în plus, după ziua de miercuri, trei deputați au cerut modificarea regulamentului Camerei Deputaților, propunând ca, după epuizarea “timpului de dezbatere alocat”, toate amendamentele depuse să fie supuse “unui singur vot”;
  • VINERI, magistrații au cerut Parlamentului din nou să respingă modificările; și, în plus, au anunțat că pregătesc pașii necesari “pentru apărarea independenței justiției”;
  • SÂMBĂTĂ, la trei zile după ceea ce hotnews.ro a numit “un desant al ambasadorilor străini la Ministerul Justiției”, ministrul Tudorel Toader a anunțat pe Facebook“a dat curs invitației de prezentare a evoluțiilor legislative” la “o sesiune de lucru a Comisiei de la Veneția”; nu există informații despre context, dar din formulare se poate deduce că inițiativa nu-i aparține (până acum și Toader, și coaliția PSD-ALDE au refuzat consultările cu acest organism consultativ european; UE ne-a sugerat în mai multe rânduri să ne sfătuim cu comisia înainte să schimbăm regulile jocului în sistemul judiciar);
  • DUMINICĂ, 16.000 de oameni au protestat în toată țara împotriva modificărilor avansate de PSD-ALDE și susținute, neechivoc, de UDMR; pentru prima dată PNL s-a alăturat oficial protestelor (USR și Platforma România 100 au mai fost prezente, prin deputații și reprezentanții lor, la manifestațiile de până acum).

URMEAZĂ O SĂPTĂMÂNĂ DECISIVĂ, “ORI-ORI”. Fie coaliția PSD-ALDE face un pas înapoi, în ciuda deadline-ului auto-impus pentru 21 decembrie, și acceptă să mute adoptarea celor trei legi în 2018 (pe motiv de așteptat părerile Comisiei de la Veneția, de exemplu); fie apasă pe pedală și merge înainte cu orice risc, forțând adoptarea în aceste ultime zile din 2017. Tehnic, însă, PSD-ALDE mai are doar câteva zile de lucru – în care va trebui să adopte, cu prioritate, și legea bugetului (plus că în perioada 14-16 decembrie, de pildă, comisia Iordache nu lucrează pe motiv de doliu național, după care intrăm în săptămâna aniversării revoluției din ‘89 – moment nepotrivit pentru inflamări sociale – și, apoi, în vacanță parlamentară). Iar mutarea dezbaterii despre justiție în 2018 va reconfigura, probabil, câteva dintre datele problemei.

SEMI-OFF-TOPIC. Merită notat faptul că șeful PSD, Liviu Dragnea, a fost complet absent din viața publică în ultimele zile.

+ Sinteza modificărilor propuse. “De ce sunt periculoase modificările la legile justiției? Explicații pe înțelesul tuturor”; un rezumat făcut de hotnews.ro.

+ Interviu cu un membru al comisiei Iordache: “Se creează mecanisme prin care poți să-i triezi pe magistrați cum dorești”.

+ Despre independența procurorilor. “Haideți să lămurim care-i treaba cu independența procurorilor. Cum a mușcat Tudorel Toader din momeala propagandei”, scrie Liviu Avram în Adevărul.

2./ULTIMA REVERENȚĂ ÎN FAȚA REGATULUI ROMÂNIEI. Cei aflați săptămâna viitoare în București pot participa la prima procesiune funerară a unui monarh desfășurată la noi în ultimii 90 de ani; și, foarte posibil, la ultimele funeralii regale din istoria României. Ultima dată când națiunea și-a petrecut suveranul pe străzile Bucureștiului, spre Gara Regală Băneasa, a fost în 1927, la funeraliile lui Ferdinand I, supranumit “Întregitorul” (Ferdinand I a fost al doilea rege al României și monarhul Unirii de la 1918; scan-uri cu relatări din presa vremii puteți vedea aici).

  • Regele Mihai I, “acest om discret, care a luat prânzul cu Adolf Hitler, a dat mâna cu Winston Churchill și a sfârșit prin a fi un improbabil erou” – după cum a scris The Guardian săptămâna trecută – va fi înmormântat sâmbătă, 16 decembrie, la Curtea de Argeș, alături de ceilalți trei regi ai României; și va ajunge acolo, asemeni bunicului său, cu trenul regal;
  • Programul complet al ceremoniilor, cu informații despre accesul publicului, reguli pentru cei prezenți și trasee, aici. La înmormântare va participa și moștenitorul tronului britanic, prințul Charles;
  • Custode al Coroanei României a devenit fiica cea mai mare a regelui Mihai, principesa Margareta; despre ea a publicat săptămâna trecută un articol Royal Central, o publicație care scrie pe teme monarhice.

+ Și poate un ultim prilej de citit măcar pe diagonală – lecție improvizată de istorie – Constituția din 1923; pentru că e prima lege fundamentală a statului român modern. Găsită pe site-ul Camerei Deputaților. (Art. 40: “Puterea judecatorească se exercită de organele ei”).

3./TERMENUL “AUSTERITATE” începe să se strecoare în titlurile știrilor, cumva neașteptat într-o țară cu o creștere economică record. Ce prevede, concret, proiectul de buget, aprobat în ședința de guvern din 6 decembrie.

  • Jaloanele macro: Finanțele mizează pe o creștere economică de 5,5% în 2018 (în acord cu prognoza CNP, dar peste cele 4,4% prognozate de Comisia Europeană) și un curs de 4,55 lei/ euro (în acest moment, euro e cotat la 4,64 lei); anticipează, de asemenea, un PIB de 907,8 mld. lei în 2018 (adică de 199,51 mld. euro, la cursul estimat); o inflație de 3,2% la sfârșitul lui 2018; și un deficit de 2,97% din PIB;
  • Bugetele ministerelor: Majoritatea covârșitoare a ministerelor și agențiilor guvernamentale primesc bani în plus (între +0,23% pentru Ministerul Public și +104,9% pentru Ministerul Economiei); pierd bani, însă, cinci ministere (Munca, Justiția, Mediul și Energia și Relația cu Parlamentul) și câteva agenții guvernamentale. Cursdeguvernare.ro a listat și ponderea cheltuielilor, pe destinații;
  • În ce constă, în aceste condiții, “austeritatea”? 10 măsuri de austeritate sintetizate de PressOne, aici.

+ Ce spune Consiliul Fiscal: “Ținta de deficit depinde de venituri excepționale. Încasări supraevaluate, cheltuieli subevaluate”.

+ “Proiectul de buget, cifre contestate” – o analiză de Constantin Rudnițchi.

4./HARTA RISCURILOR “la adresa stabilității financiare a României”, așa cum a fost ea cartografiată de BNR. Patru săgețele roșu-portocalii și doar una verde, de “risc sistemic redus”.

+ “Patru vești bune și opt vești proaste transmise dinspre BNR spre Guvern”. Aici.

5./TENSIUNILE DIN PSD, până acum atent mascate, au ieșit la suprafață prin disputa Tudose-Firea vizavi de târgul de Crăciun din Piața Victoriei. Și au continuat subteran săptămâna trecută, când – imediat după declarațiile publice de reconciliere – primarul din Voluntari, Florentin Pandele (care e căsătorit cu primarul general al Capitalei), a lansat un apel către toți primarii din România:

  • Pandele i-a îndemnat explicit pe primari să facă pressing pe propriii parlamentari pentru un vot împotriva legii bugetului, cea propusă de premierul Tudose;
  • Mai mult, primarul din Voluntari – care spune că pierde, “din cauza revoluției fiscale”, 8 mil. euro dintr-un buget anual de 40 mil. euro – l-a articulat în apel și pe “domnul Dragnea, care ne spune să ne uităm pe anexele bugetului (anexe pe care le-au văzut doar ei!…)”; și s-a declarat gata protesteze, împotriva legii bugetului, în Piața Victoriei (deocamdată nu a anunțat nicio dată).

+ O serie de discuții în contradictoriu Tudose-Firea, purtate pe WhatsApp, au fost scurse către presă via dcnews.ro și, apoi, via adevărul.ro.

6./NEPLATA CAS/CASS = ÎNCHISOARE. Ministerul de Finanțe a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță ce stabilește că “neplata către buget, cu intenție, a impozitelor și contribuțiilor supuse regimului de reținere la sursă va fi considerată faptă de evaziune fiscală și se va pedepsi cu închisoare de la un an la șase ani”. Pe larg a scris despre asta curdseguvernare.ro. De notat: sub incidența acestei legi ar urma să intre managerii marilor companii de stat, numiți politic, “care acumulează datorii de zeci sau chiar sute de milioane la contribuții [și] nu au fost deranjate niciodată de caracterul penal al neplății acestor bani”.

7./DE CE AU FOST TRECUTE CONTRIBUȚIILE LA ANGAJAT, TOTUȘI? Un articol de Lucian Croitoru (BNR), pe republica.ro. Cu background, argumente istorice și scurtă bibliografie la final. Altele:

+ Angajatorii din mediul privat: Coaliția pentru Dezvoltarea României continuă să insiste, în ultimul său comunicat, pentru amânarea transferului contribuțiilor de la angajat la angajator;

+ Angajații din mediul privat: Sindicaliștii din BNS vor protesta marți, 12 decembrie, împotriva transferului contribuțiilor; protestul a fost anunțat încă din noiembrie;

+ Angajații bugetari: Salariile bugetarilor au fost crescute de la 1 ianuarie cu 25% printr-o ordonanță de urgență adoptată miercuri; motivul: “pentru a fi evitată diminuarea drepturilor salariale în urma trecerii contribuțiilor la angajați” (detalii, aici).

8./AUDIENȚELE STAȚIILOR DE ȘTIRI TV PE NOIEMBRIE, în caz că n-aveți niciun fel de reper despre mărimea publicului – respectiv impactul – pe care posturile de știri (și talk-show-urile aferente) îl au via TV. Pe paginademedia.ro. Vorbim strict de posturile de știri; cât despre audiența pe care au avut-o în octombrie programele de știri ale canalelor generaliste, o găsiți aici.

9./UN NOU PARTID POLITIC “se va desprinde din Platforma România 100” – formațiunea în care s-au grupat, după alegerile care au avut loc exact acum un an, bună parte dintre oamenii care au lucrat cu Dacian Cioloș în timpul scurtului său mandat de premier (câțiva membri ai Platformei România 100 sunt, deja, parlamentari USR). “Suntem hotărâți să facem lucrul acesta”, a spus Cioloș ieri. “Nu ne-am ferit de lucrul acesta, dar nu am vrut să punem carul înaintea boilor”. (Neașteptat de mare nr. de vizualizări al discursului video de pe Facebook; peste 100.000 în puțin peste 12 ore).

ANTREPRENORI & DECIZII

A ÎNCEPUT SEZONUL PREVIZIUNILOR. “30 de predicții pentru 2018: între optimism și «nu mai înțeleg nimic»”; cerute de Hotnews.ro de la manageri români din diverse domenii, de la banking la industrie, de la consultanță la zona non-guvernamentală.

  • Unii sunt tehnici și răspund disciplinați, la alții se simte/aude exasperarea (“Voi glumiți? Nu am altă predicție în acest an. Întrucat “ne ținem ocupați”. Citim legi emise pe bandă rulantă, cărora încercăm să le înțelegem noima”).
  • Unul singur dintre cei întrebați e amuzat-reflexiv – antropologul Vintilă Mihăilescu: “Anul viitor se va afla în zodia Peștilor. Cu doi pești […] care, după cum știm cu toții, merg în sensuri opuse. […] În alt registru (dar tot sub semnul Peștilor), 2018 va fi anul Centenarului, în care cei doi pești se vor bate pe resursele limitate ale simbolismului național. Lupta lor locală va fi însă doar o ipostază a unei lupte mai mari: cui îi aparține această resursă? În traducere umană: a cui este această țară?”.

CONFLICT LA JOB. Când ai discuții în contradictoriu cu un coleg și ești dezamăgit, furios ori frustrat, cum e mai bine? Să-ți arăți emoțiile? Sau mai bine nu? Ca de obicei, Harvard Business Review face un zoom in urmat de un zoom out – unul dintre conceptele-cheie din text e “agilitatea emoțională” – după care listează patru întrebări prin care te ajută să-ți dai singur răspunsul.

SERIE INTERESANTĂ DE MINI-REPORTAJE VIDEO despre meseriașii României – despre penuria de meseriași, mai degrabă – pe recorder.ro, probabil cel mai viguros proiect jurnalistic lansat anul acesta (a și luat premiul “Redacția anului” la Gala Premiilor Superscrieri, de altfel). Seria se intitulează, firește, “România Meseriașă” și are, în acest moment, șase episoade. Asta apropo de criza de forță de muncă calificată, temă care a lipsit cu totul, anul acesta, de pe agenda administrației de la București (dacă nu socotim, bineînțeles, declarația nedumerită de-acum două săptămâni a ministrului Muncii).

  • Indicele undelucrăm.ro ne vorbește despre încrederea în piața românească a muncii; suntem la 37,6 puncte, în condițiile în care 50 e o valoare neutră – ceea ce, spun autorii, “sugerează o perspectivă mai degrabă pesimistă a angajaților asupra condițiilor generale de pe piața muncii, dar și din interiorul companiilor pentru care lucrează”.  Detalii are start-up.ro, care pune acest pesimism în relație cu “revoluția fiscală”.
  • Legea prevenției, cea despre firmele prinse pe picior greșit la prima abatere, fost votată; lista sancțiunilor poate fi însă modificată prin OUG, prevede legea (care merge acum la promulgare). Cursdeguvernare.ro a făcut un rezumat.
  • România celor 10.000 de sate cu 9 mil. locuitori. O cercetare Nielsen proaspătă, “Rural România”, ne zugrăvește consumatorul rural: câștigă bani din salariu/pensie (doar o cincime își câștigă existența din agricultură); dă 66% din bani pe alimente, pe care le ia de la magazin (România rurală aduce 23% din totalul vânzărilor de retail FMCG, spune Nielsen); are smartphone (63%); cont bancar (70%); mașină (46%).
ÎN ANTREPRENORI & DECIZII, rubrică de cultură antreprenorială, găsiți săptămânal informații, modele, studii de caz și idei proaspete; din România și din lume.

DIGITAL MEMO

DESPRE IT-UL ROMÂNESC. “Cum se împarte piața între multinaționale și IMM-uri”, o analiză Keysfin din care reiese că putem vorbi, de-acum, de o tendință concentrare: primele 40 de firme dețin 36% din piață. Restul analizei, pe startupcafe.ro.

+ Și, în completare, o cercetare despre cât produce în materie de IT Bucureștiul, cât Clujul, cât restul țării. Focusul e pe Cluj – studiul e făcut de ARIES Transilvania – dar rezultatele despre dinamica industriei sunt interesante, cred, pentru toată lumea.

UN RĂZBOI CARE MERITĂ URMĂRIT, Google vs. Amazon, a intrat într-o nouă fază: mai nou, Google a anunțat că va bloca utilizarea YouTube pe două terminale Amazon – pe care a criticat-o, în plus, că refuză să vândă hardware produs de Google. The Verge face un rezumat al ultimelor replici și contra-replici, arătând cum “Google și Amazon își pedepsesc în fond, cu rivalitatea lor, consumatorii”.

+ O analiză de substanță, “Competiția în epoca Amazon”, găsiți în Knowledge, revista INSEAD (focusul e, în cazul de față, pe industria de publishing).

O COMPANIE DE CONTENT CU 41 DE ANGAJAȚI și baza în Lituania a primit în octombrie pe Facebook peste 30 mil. de like-uri, share-uri și comentarii – cu mult peste The New York Times sau chiar BuzzFeed. Sigur ați auzit de ea. Dincolo de asta, însă, textul e unul despre dependența media de Facebook, care poate ridica sau prăbuși audiența oricui prin orice schimbare de algoritm.

+ A scris și Wired pe aceeași temă; aflăm, de-aici, că fondatorul companiei a refuzat o mulțime de investitori: “Eram atât de profitabili încât problema noastră cea mare era cum să investim deștept toți acei bani”.

RISC DE SECURITATE CIBERNETICĂ? A face mai multe traininguri n-ajută, scrie Harvard Business Review. “Veriga slabă” e în continuare omul, cu tot deficitul lui în materie de ciber-igienă. Cine ar trebui să meargă mai mult la traininguri, totuși? Top managementul. Aveți în text, la final, și o listă utilă de sfaturi.

+ Care dintre angajații tăi ar putea expune compania la un atac cibernetic? Bună întrebare.

DIGITAL MEMO e un concentrat de cultură digitală menit să vă țină la curent cu mersul tehnologiei; rubrică sprijinită de un partener digital-native, eMAG.

#DEȘTIUT #DECITIT #DEÎNCERCAT

AMERICANII AU RUPT-O CU DECENII ÎNTREGI de tradiție diplomatică și au recunoscut Ierusalimul, printr-o declarație a președintelui Donald Trump, drept capitală a statului Israel; un gest care va reconfigura, spun observatorii, conversația despre Orientul Mijlociu.

+ De ce a făcut Trump, totuși, asta? Un articol despre resorturile deciziei SUA cu un titlu pe care nu poți să nu dai click (și care nu e, totuși, clickbait): “Miliardarii, lobby-iștii și extremiștii creștini din spatele mișcării lui Donald Trump”. Merită citit.

CEVA DESPRE DIABET. Da, încă un studiu; dar unul cu rezultate care arată că, în urma unui regim alimentar radical, boala a intrat în remisie la 90% dintre pacienții cu diabet de tip 2; chiar și în cazul celor la care afecțiunea era instalată de peste șase ani. Aici. Avem, în România, aproape 900.000 de diabetici diagnosticați.

ROMÂNIA ÎN 2060. O țară cu mărime constantă, dar cu tot mai puțini locuitori. Statisticienii de la INS au făcut cinci modelări – constantă, pesimistă, medie, intermediară și optimistă – și au concluzionat că dacă nimic nu se schimbă vom pierde, oricât de optimiști am fi, 3,6 mil. de locuitori – iar în varianta pesimistă 8,8 mil. (adică aproape jumătate din ceea ce avem acum).

VOM AVEA J.O. DE IARNĂ FĂRĂ IMNUL RUSIEI, care a fost suspendată de la Olimpiada din 2018 pe motiv de dopaj sistemic, de stat, al sportivilor care au participat în 2014 la Soci. Unii sportivi ruși vor putea concura, totuși, sub drapelul Comitetului Internațional Olimpic. Explicații detaliate, pe BBC.

+ Cum va privi însă Rusia interdicția? “Ca pe o declarație de război”, scrie New Yorker.

PERSONALITATEA ANULUI, conform revistei TIME, nu e o personalitate. Sunt mai multe: “vocile care au rupt tăcerea și au lansat mișcarea #MeToo”. Nu e prima dată când TIME pune pe copertă altceva decât o singură persoană; vezi aici lista de nominalizări din 1927 încoace (în 1982, de pildă, personalitatea anului a fost computerul personal).

+ Spre reamintire: “efectul Weinstein”, care a antrenat deja retragerea abruptă a mai multor personaje din showbiz și media – și chiar, săptămâna trecută, a unui senator american – a fost declanșat acum doar două luni de investigația a două jurnaliste de la The New York Times.

CELE MAI BUNE CĂRȚI ale lui 2017, scrie The Economist, sunt despre muzică, nicotină și tsunami.

“STĂTEAM ACOLO, PLÂNGÂND, ȘI FILMAM ÎN TIMP CE LACRIMILE NI SE ROSTOGOLEAU PE OBRAJI”. Sunt cuvintele unui fotograf, colaborator al National Geographic – de formație biolog – care a filmat zilele trecute pe o insulă din interiorul Cercului Polar un urs polar chinuit, sfârșit aproape de foame. Video-ul lui Paul Nicklen, al cărui cont de Instagram îl găsiți aici, a devenit viral. Dincolo însă de viralizare – care azi e, mâine nu mai e – avem contextul, care din păcate nu se vindecă de la sine; și care ne e zugrăvit, cu grijă și rigoare, de Washington Post.

CULOAREA ANULUI 2018? O știm deja: a fost desemnată, săptămâna trecută, de Pantone Color Institute. “Arată la fel de nebulos ca anul care urmează”, notează Fast Company, care publică un articol despre felul în care se stabilește culoarea anului – și despre business-ul din jurul acestei decizii. De ce o astfel de culoare “nebuloasă”, totuși? Pentru că “trecem printr-o perioadă complexă”, a explicat directorul Pantone, “iar aceasta e o culoare complexă”; reconfortant de simplă explicație.

despre mine

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

de Mona Dîrțu

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta

Get in touch

Quickly communicate covalent niche markets for maintainable sources. Collaboratively harness resource sucking experiences whereas cost effective meta-services.