MONDAY MEMO #141 / Ultimul update al anului

 #1.  CELE TREI LEGI ALE JUSTIȚIEI au fost votate în viteză în Senat și sunt gata de promulgare (formele adoptate: statutul judecătorilor și procurorilor; organizarea judiciară; organizarea și funcționarea CSM).

  • Astăzi la prânz premierul Mihai Tudose s-a întâlnit cu reprezentanții a 43 de organizații civice (la solicitarea acestora din urmă). Discuția a durat două ore; au fost puse pe masă trei solicitări, printre care și înlocuirea ministrului Justiției. Concluziile discuțiilor, din perspectiva ONG-urilor, aici.

Later update: Ciprian Ciocan, reprezentant al comunității “Vă vedem din Sibiu”, a explicat în Turnul Sfatului cum s-au desfășurat discuțiile; care au fost așteptările; unde și de ce înțelege poziția premierului; ce vor face sibienii mai departe.

  • UE a activat împotriva Poloniei, în premieră, art. 7 al Tratatului de la Lisabona, un mecanism care are legătură cu respectarea unor principii unionale comune (printre care și statul de drept). În replică, președintele polonez a promulgat, în aceeași zi, două dintre legile controversate. Presa din România s-a bucurat; în fapt, sancțiunea vizată – suspendarea dreptului de vot al Poloniei în UE din motive de subordonare politică a justiției – e greu de pus în practică (presupune unanimitate, iar Ungaria a anunțat deja, în repetate rânduri, că va vota împotrivă). Un articol scurt și lămuritor, pe Bloomberg.com. Plus, pe washingtonpost.com, un text despre ce poate face, de fapt, UE.

 #2.  URMEAZĂ, LA RÂND, CODURILE PENALE. Pe site-ul Camerei Deputaților a apărut un proiect cu modificările propuse; printre ele e aceea ca toate pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani să fie executate la domiciliu – și ca abuzul în serviciu să fie faptă penală doar dacă prejudiciul depășește 200.000 de euro. În expunerea de motive sunt invocate supraaglomerarea închisorilor și faptul că România are “cel mai greu regim sancționator din UE”.

  • Lista modificărilor propuse și comparații cu versiunea în vigoare, pe hotnews.ro; motivația și lista inițiatorilor, în fișa proiectului pe site-ul Camerei Deputaților.
  • Proiectul înregistrat oficial la Cameră e diferit însă de cel trimis asociațiilor profesionale (de ex. Asociației Procurorilor și Forumului Judecătorilor, care și-au comunicat deja observațiile și au întocmit chiar o broșură explicativă pentru non-experți); în ultima săptămână, mai mulți magistrați au protestat, prin declarații publice sau în stradă (aici, aici și aici), împotriva modificărilor anunțate.

+ Calendar legislativ: comisia Iordache va începe lucrul la modificarea codurilor penale în ultima săptămână a vacanței parlamentare.

 #3.  CINCI URGENȚE FISCALE rămase neclarificate înainte de 1 ianuarie 2018 – listă făcută de un consultant fiscal, cu tot cu explicații. Altele:

  • “Confuzie totală în fiscalitate”un comentariu de Constantin Rudnițchi pentru rfi.ro.
  • Industria IT a rămas în suspans: promisiunile premierului Tudose, care a anunțat că va da o ordonanță în decembrie pentru a nu bulversa salariile a 35.000 de angajați, au rămas neîmplinite.
  • Ceva detalii & calcule despre impozitarea dividendelor în 2018; plus câteva “mici detalii nemediatizate” pe aceeași temă de la senatorul PNL Florin Cîțu & un punct de vedere de la un universitar specializat în contabilitate.
  • Despre impactul asupra veniturilor din chirii & drepturi de autor, aici.
  • Sondaj printre IMM-uri despre ce se întâmplă cu salariile începând cu 1 ianuarie; unii spun că măresc bruturile, alții dau bonusuri drept compensație, iar 2 din 3 firme nu au luat încă nicio decizie, deși săptămâna viitoare suntem deja în 2018.
  • A fost publicată în Monitorul Oficial, pe 20 decembrie, noua procedură de declarare a contractelor de muncă.
  • Avem ANAFcheck, o aplicație PwC pentru cei care aplică de la 1 ianuarie plata defalcată a TVA.
  • Cum a fost 2017 dpdv fiscal, din perspectiva Deloitte: “Responsabilitatea e doar a economiei reale, statul s-a îngrijit să nu răspundă cu nimic”.

+ BNR DESPRE ROBOR. “Companiile vor resimţi creşterea ROBOR-ului din ultimele luni ale acestui an în ianuarie 2018, când băncile vor actualiza dobânzile la credite”, spune BNR. E pentru prima dată, scrie ZF, când BNR publică pragul de la care povara dobânzilor va începe să conteze: 4%.

 #4.  BUGETUL PE 2018 a trecut fără multe dezbateri (doar 10 secunde de intervenție, au acuzat partidele de opoziție). Puține modificări față de proiectul propus de Guvern. Cursul luat în calcul la alcătuirea bugetului e de 4,55 lei/euro; astăzi, 27 decembrie, euro e cotat la 4,65 lei, cf. BNR, iar analiștii estimează pentru 2018 un curs mediu de peste 4,7 lei/euro. Altele:

  • Au fost suplimentate, la vot, câteva bugete; printre ele fondul de rezervă al guvernului, cel alocat radioului public și cel al Curții Constituționale;
  • Opiniile Consiliului Fiscal despre alcătuirea bugetului le găsiți, sintetizate, aici.
  • Amendamentul din comisie privind creșterea unor cote pentru bugetele locale a fost respins la vot, ceea ce ar rezulta într-o pierdere cumulată de 7 mld. lei pentru administrațiile locale. Sindicatul Funcționarilor Publici a avertizat că vor fi disponibilizări; în replică, Liviu Dragnea a acuzat primăriile că se plâng de scăderea veniturilor, deși înregistrează anual excedente (Bucureștiul, de ex., ar fi avut excedent de 155 mil. euro în 2016).

 #5.  GUVERNANȚA CORPORATIVĂ ÎN COMPANIILE DE STAT, și-așa în stadiu embrionar, urmează să fie suspendată prin lege, care a fost votată la 20 decembrie de camera decizională (forma adoptată, aici). Tehnic, dintre cele 148 de companii de stat obligate să aplice regulile guvernanței corporative, 94 (lista lor, aici) vor fi exceptate s-o facă.

+ Despre “metoda mandatului de 4 luni” la conducerea companiilor de stat, ilustrat cu o listă a schimbărilor de management din 2017 & posibilele mize, o analiză cursdeguvernare.ro.
+ Ultima oră: PNL a atacat legea, astăzi, la Curtea Constituțională.

 #6.  A TRECUT LA VOT ÎN SENAT, tot în viteză, o lege – așa-numita “lege ANI” – care scapă o serie de parlamentari de interdicțiile impuse pentru incompatibilitățile și conflictele de interese de dinainte de 2013 (PNL a atacat deja la Curtea Constituțională noile prevederi). Cu câteva zile înainte, Agenția Națională de Integritate (ANI) întocmea o listă cu 675 de aleși din toată țara – de la consilieri locali în sus – care ar putea scăpa de dosarele în curs dacă legislația ANI ar fi îndulcită. Textul votat, aici.

 #7.  VOTUL ROMÂNIEI ÎN “CHESTIUNEA IERUSALIM”Ne-am abținut, alături de alte patru state UE – Cehia, Ungaria, Letonia şi Polonia – de la votul prin care Adunarea Generală a Națiunilor Unite a condamnat decizia Casei Albe de a recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului (americanii au reacționat deja la votul contra, anunțând că-și reduc contribuția financiară la bugetul organizației). Liviu Dragnea a dat o declarație care a atras atenția presei internaționale, în vreme ce MAE a încercat să explice poziția României (cam cu cu aceleași cuvinte pe care le-a folosit și când a votat diferit în chestiuni legate de conflictul israeliano-palestinian: “MAE reiterează angajamentul constant al României faţă de eforturile comunităţii internaţionale de a contribui la o rezolvare justă şi de durată a conflictului israeliano-palestinian, care să corespundă intereselor ambelor părţi, şi la asigurarea păcii şi stabilităţii în Orientul Mijlociu”). Altele:

Q&A despre “chestiunea Ierusalimului”, citibil într-un minut (+ raft cu referințe de lectură, pentru cine-i interesat).

 #8.  AL DOILEA ZEU AL MEDICINEI ROMÂNEȘTI coborât de pe soclu în 2017, după Gheorghe Burnei, e Mihai Lucan din Cluj, învinuit că ar fi falimentat un institut de stat pentru propria clinică. “Dosarul Lucan este edificator pentru unul dintre cele mai grave fenomene petrecute în sistemul de sănătate din România după 1990”, scrie PressOne: “căpușarea unor clinici de stat de către medici care și-au înființat firme private cu același profil”. Unele detalii din anchetă sună ireal: 600.000 euro bani gheață descoperiți în perchezițiile la domiciliu; ginerele prins în flagrant delict când încerca să fugă cu un rucsac cu bani și alte bunuri de valoare – și cu o mașină în al cărei rezervor ascunsese 10.000 de euro; 5.000 de euro căzuți din buzunarul dr. Lucan chiar în timp ce ieșea din biroul procurorului DIICOT.

  • Printre asemănările dintre cazul Burnei și cazul Lucan sunt îndelungata tăcere a breslei; neglijența celor doi cu banii cash și cu “plicurile”; și, bineînțeles, “strategia de imagine”: ambii medici și-au creat în timp, prin presă, o aură de zei (chiar și în plină anchetă, de pildă, dr. Burnei și-a angajat o firmă de PR – More Than Pub – care a stârnit la momentul respectiv, prin amenințările cu datul în judecată, ceva discuții despre etica profesioniștilor de PR);
  • Printre diferențele dintre cazul Burnei și cazul Lucan e aceea că primul a fost declanșat dpdv penal imediat după o investigație de presă – cea a Luizei Vasiliu de la Casa Jurnalistului – în vreme ce al doilea a plutit peste România, fără consecințe, vreme de peste un deceniu. Primele reclamații și sesizări penale au fost făcute acum 13 ani de un fost angajat al institutului, Emanuel Ungureanu, actualmente parlamentar USR (un interviu cu el, #decitit, în Adevărul: partea I + partea a II-a + partea a III-a). Au urmat o serie de investigații în Jurnalul Național, rămase și ele fără consecințe, și controalele Corpului de Control ale Ministrului Sănătății făcute în 2016, cf. unor știri PRO TV și a postării fostului ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu (rapoartele Corpului de Control nu sunt publicate pe site-ul ministerului; singura referire la institutul clujean, făcută într-un comunicat care răspunde unor declarații neprecizate “din spațiul public” – și din care nu se înțelege mare lucru – e asta).

+ “Despre viață și alte nimicuri”, investigația “În Premieră” despre industria transplanturilor – făcută de Andrei Ciurcanu și echipa lui și difuzată, în aprilie, de Antena 3 – a luat premiul I la categoria video a Premiilor Superscrieri 2017. Are două episoade; merită văzute (aici).

 #9.  CEA MAI JENANTĂ DECLARAȚIE OFICIALĂ DIN 2017: România negociază mutarea la București a uneia dintre cele mai mari burse ale lumii, una cu o capitalizare de trilioane: London Stock Exchange. Și avem șanse bune: ne-a spus-o, la TV, un membru al executivului, care e chiar deținătorul portofoliului pentru Mediul de Afaceri, deci se presupune că știe despre ce vorbește: “Am început negocierile cu ei [cu LSE – n.m.] în urmă cu 6-8 luni de zile și ceea ce pot să îți confirm în această seară este că România a ajuns în marea finală, să spunem așa”. Citiți dialogul integral difuzat de Antena 3.

Opinie personală: Sunt gafe și gafe, sigur; oricui îi mai scapă câte-o prostie când vorbește cu reflectoarele-n ochi. Dar declarația asta, cu toate detaliile ei despre perioada în care au început “negocierile”, despre “efortul uriaș depus” și despre intrarea Bucureștiului în “marea finală” n-arată doar neștiință într-ale domeniului care ți-a fost încredințat spre administrare – businessul – ci și intenție vădită de a-ți minți audiența.

 #10.  CUM STĂM CU (NE)ÎNCREDEREA. Doar 28% dintre români cred că situația din țară e bună și foarte bună, cf. ultimul eurobarometru (numai croații și grecii sunt mai pesimiști ca noi).
+ Față de eurobarometrul din primăvară, neîncrederea în Guvern a crescut cu 13%, până la 75%; cea în Parlament cu 11%, până la 77%; iar cea în justiție cu 3%, până la 59% (știrea nu dă referința din primăvară; o găsiți însă în documentul-sursă, la pag. T44).

 ALTELE :

  • PLAFONUL LA ACHIZIȚII PUBLICE prin încredințare directă de către primării a fost majorat de Guvern până la 929.089 lei. Adică de 200.000 de euro la un curs de 4,64 lei (exact cât pragul pentru care, prin propunerile de modificare a Codului Penal, abuzul în serviciu nu mai este considerat faptă penală).
  • MINIȘTRII, PARLAMENTARII, PRIMARII etc. pot fi comercianți pe persoană fizică; legea, care a fost adoptată pe 20 decembrie, e o inițiativă UDMR (în fapt, s-au abrogat patru articole dintr-o lege emisă în 2003 “pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei”). Fișa noii legi și rezultatul votului electronic, pe site-ul Camerei Deputaților.
  • MONITORUL OFICIAL a fost trecut înapoi în subordinea Camerei Deputaților; fusese preluat de Guvern, prin OUG, în 2012. Despre posibila miză a mutării a scris hotnews.ro.
  • PE BANII EMIȘI începând cu ianuarie 2018 va apărea noua stemă a României, cea cu coroana de oțel așezată pe capul acvilei; e o decizie veche, luată de parlamentul anterior.
  • O RETROSPECTIVĂ SUCCINTĂ a anului, lună cu lună (+link-uri) a făcut – în republica.ro – Cosmin Pojoranu de la Funky Citizens. Aici.

 BONUS pentru ultimele zile din an:

  • Lista tradițională “Cele mai bune povești din 2017”, făcută anual de echipa “Decât o Revistă” o găsiți aici. Cele mai multe nominalizări le are S-Town, podcast-ul făcut de echipa This American Life.
  • PressOne.ro a întocmit o listă cu titlul “Omul anului în România”. Printre nominalizați: câțiva sportivi, un parlamentar european, un antreprenor IT, un arhitect, o echipă de jurnaliști – și, bineînțeles, câțiva schimbă-lume. Votați aici.

DACĂ VREȚI SĂ GĂSIȚI BRIEFUL MEU ÎN INBOX în fiecare luni dimineața abonați-vă aici. Sau dați-mi un mail la mona@mondaymemo.ro.

MONDAY MEMO e un distilat săptămânal de informație quality care are, acum, peste 4.500 de abonați.
  • În perioada februarie 2015 – mai 2017 am scris newsletterul de două ori pe lună, alternativ cu Andreea Roșca (arhiva veche, aici).
  • De la 1 iunie 2017 am preluat integral facerea MONDAY MEMO, ceea ce înseamnă că mestec zi de zi articole de presă de toate felurile – iar duminicile le împachetez într-o sinteză citibilă în 15 minute (da, mi-am redefinit ideea de week-end).

Comments are now closed for this article