MONDAY MEMO #145 / Economia în 2018: “optimism foarte rezervat”

M

 

LUNI, 5 FEBRUARIE 2018

1./FELURITE NUANȚE DE OPTIMISM. Avem un nou indicator pentru luat pulsul economiei; de data asta unul din economia reală. Se numește “indexul de încredere macroeconomică RBL” și a fost calculat pe baza răspunsurilor unor antreprenori și executivi români (afaceri cumulate de 3,5 mld. euro; 30.000+ angajați).

  • Prima măsurătoare indică un “optimism foarte rezervat” (52,3 pct. pe o scară de la 0 la 100). 98% dintre respondenți se așteaptă la creșterea inflației și 60% cred că euro va depăși, peste 12 luni, 4,7 lei (7,3% anticipează chiar că va trece de pragul de 5 lei). Restul răspunsurilor, pe site-ul RBL.
  • Profesioniștii români în investiții sunt semnificativ mai rezervați decât antreprenorii & executivii RBL: indicatorul de încredere macro CFA România, calculat în aceeași perioadă și pe baza unor întrebări similare, a atins în decembrie 41 de puncte – cea mai mică valoare din 2013 încoace (RBL și CFA plănuiesc să lucreze în sincronie, cu sondaje lunare, pentru un tablou cât mai detaliat al stării de spirit din economie).

+ Studiu PwC: În lumea executivilor de mari companii globale avem “un optimism anxios”; vedeți cercetarea “21st CEO Survey” – intitulată, anul acesta, “The Anxious Optimist in the Corner Office”.

+ De context: Ultima ediție tipărită a Fast Company e dedicată în întregime – ce coincidență – “leadership-ului prin optimism”.

BILANȚ & PROGNOZE. Cele peste 6% creștere înregistrate de România în 2017 – 6,1%, după estimările Comisiei Naționale de Prognoză – înseamnă cel puțin două lucruri: un plus de 4% față de creșterea medie din UE28 (al cărei avans estimat e de 2,5%) și depășirea în premieră pragului de 60% din PIB/locuitor raportat la media UE (ceea ce nu e neapărat o veste bună, de vreme ce “decalajul extern s-a redus, însă cele interne s-au mărit”, comentează cursdeguvernare.ro).

+ Previziune recentă: Analiștii Capital Economics anticipează că România va încheia anul cu un plus de doar 3,5% (care ar urma să scadă, în 2019, la 2%); prognoza lor e binișor sub cea făcută de Banca Mondială (care se așteaptă la 4,5% în 2018 respectiv 4,1% în 2019).

3./NOUL GUVERN a trecut fără probleme prin parlament, după audieri-fulger de 30 min./ministru. Post-instalare:

  • Prima numire a premierului Dăncilă. Darius Vâlcov, fost ministru de Finanțe, a devenit consilier de stat. Vâlcov (PSD-Olt), privit în multe medii drept un foarte bun tehnician, este judecat pentru trafic de influență și spălare de bani (spre reamintire: povestea cu tablourile, lingourile și banii din cimitir). Urmează sentința.
  • Câteva reorganizări. Cel mai bogat minister – cel al Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, a fost împărțit în două (“sunt de urmărit fluxurile financiare europene pentru marile proiecte, în paralel cu banii interni administrați către administrațiile locale”, notează cursdeguvernare.ro); mai departe, ministerului Consultării Publice și Dialogului s-a dizolvat undeva, între Secretariatul General și Muncă; Comisia Națională de Prognoză a trecut de la Finanțe la Secretariatul General; și avem un nou post de vicepremier – al patrulea – care se va ocupa de parteneriatele strategice, “fie că este vorba de Statele Unite, de Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia” (pentru care aveam deja, se presupune, un ministru de Externe).
  • Fără SPP-iști. Miniștrii cabinetului Dăncilă au renunțat în bloc la protecția SPP de îndată ce Liviu Dragnea l-a acuzat pe șeful instituției, Lucian Pahonțu, că ar fi umblat cu vorbe nelalocul lor, alimentând astfel tensiuni în interiorul PSD; de-acum înainte, miniștrii vor fi păziți de Jandarmerie.

4./VERDICT LA CURTEA CONSTITUȚIONALĂ. Judecătorii CCR au declarat neconstituționale, săptămâna trecută, o bună parte dintre schimbările operate prin Legea privind statutul magistraților (unul dintre motivele protestelor de stradă din ultimele luni). Dacă vreți detalii, citiți traducerea sintetică făcută de Adevărul. Săptămâna aceasta CCR ar urma să se pronunțe și asupra celei de-a treia legi, cea privind organizarea CSM.

5./ALTĂ SESIUNE PARLAMENTARĂ, ALTE LEGI. Printre prioritățile declarate ale coaliției majoritare: modificarea codurilor penale; o nouă lege a pensiilor și salariilor; schimbări în legile SRI și SIE; plus proiectul Codului administrativ (care, notează profit.ro, “are o serie de articole controversate”).

+ Reapare, discret, spectrul impozitării progresive. Noul ministru de Finanțe a spus, la audierile din parlament, că nu exclude revenirea la impozitarea progresivă – “dacă are o logică”. Chiar și făcută așa, la modul general, afirmația merită luată în seamă; în primăvara anului trecut impozitul pe gospodărie, pus pe agendă de PSD și apoi abandonat, era privit de experți drept un prim pas către înlocuirea cotei unice cu impozitarea progresivă. Adevărul explică aici ce-ar însemna revenirea la vechiul sistem.

6./“DOSARUL MICROSOFT”, în care fuseseră puși sub acuzare șapte foști miniștri, “a făcut implozie”, după cum notează Vlad Petreanu. În cel mai mare dosar de corupție din istoria României, DNA a sfârșit prin a-și retrage acuzațiile – vorbim de un prejudiciu estimat la 67 mil. dolari – pentru că cel puțin o parte din fapte s-au prescris.

  • Ministrul Tudorel Toader, care e într-un război rece cu DNA încă de la instalare, a catalogat povestea drept “o gravă neglijență managerială”.
  • Cum a fost posibil, totuși? Procurorul care a instrumentat cazul – și care între timp a plecat din DNA – a dat oarece explicații aici; Codruța Kovesi, la rândul ei, s-a justificat spunând că a sesizat Inspecția Judiciară – și că alte pârghii nu avea. Așteptăm lămuriri complete.

7./CEL MAI CONTESTAT MINISTRU al noului cabinet a fost, de departe, cel al Educației. Mai întâi a fost luat peste picior pentru greșelile de exprimare. Apoi a devenit cel mai discutat personaj din noul cabinet, după apariția unei scrisori prin care era susținut de 45 de rectori (-1, dacă socotim dezmințirea UBB Cluj). PressOne a reconstituit, meticulos, povestea scrisorii celor 45.

  • Controversa a continuat luni, când Valentin Popa a spus la audieri că “este păcat că umbrim aceste valori ale învățământului românesc printr-o scoatere în evidență a unor elemente nu atât de importante, cum ar fi plagiatele”; drept urmare, rectorul Universității București, Mihai Dumitru, a demisionat din CNATDCU, invocând “valorile integrității profesionale în care continui să cred cu obstinație”.
  • Două zile mai târziu, Emilia Șercan a arătat cum s-a autoplagiat rectorul Popa (autoplagiatul, oricât de inofensiv ar suna, este – cf. legii – o abatere de la conduita științifică; pentru că “poate duce la recunoașteri profesionale nefundamentate prin multiplicarea aceleiași lucrări ca fiind probă de nouă producție intelectuală”).

8./AM PRIMIT NOTA 6,44 LA DEMOCRAȚIE ÎN 2017, cf. The Economist Intelligence Unit, care calculează anual așa-numitul Democracy Index pentru 160+ de țări. Ce înseamnă, pentru noi, această notă? Tehnic, suntem pe treapta de jos a categoriei “flawed democracy” – în același teritoriu cu Polonia, Ungaria și Serbia; dar sub Bulgaria, Cehia, Slovacia și țările baltice (sub nota 6 sunt “regimurile hibride”, de ex. Turcia; iar sub 4 cele autoritare, precum China ori Rusia). Mai grav e că suntem, ca tendință, pe scădere; în 2006 reușeam să obținem câteva sutimi peste nota 7. Harta cu notele, aici (în link găsiți și raportul descărcabil, dar va trebui să vă înregistrați).

9./ROMÂNIA VS. CHEVRON. Americanii vor plăti statului român 73,45 mil. $ + dobânzi, a decis instanța de arbitraj comercial internațional din Paris. Litigiul, deschis de Chevron în 2015, se referă la trei acorduri de concesiune încheiate în 2011 pentru perimetre din zona litoralului (americanii urmau să investească jumătate de miliard de dolari în exploatarea gazelor de șist, dar s-au retras în 2014 fără să mai plătească statului român contravaloarea “lucrărilor prevăzute în programul minimal de exploatare”).

DIGITAL MEMO

RĂMAS BUN, XEROX. Compania al cărei nume a devenit verb (îl avem și noi în DEX) își pierde sub ochii noștri, după 115 ani de operare pe cont propriu, statutul. Japonezii de la Fujifilm tocmai au anunțat oficial că vor prelua 50,1% din acțiunile Xerox, una dintre cele mai vizionare corporații de sec. XX în materie de inovație tehnologică și modele de business & management.

+ Acum 20 de ani, Washington Post publica un articol cu titlul “Reinventarea Xerox Corp”; textul vorbea, în cheie optimistă, despre “saltul Xerox de la industria copiatoarelor, în care tehnologia e maturizată și concurența pe preț e mare, spre epicentrul înfloritoarei și mult-mai-profitabilei industrii high-tech”. Interesant cum se vedea viitorul Xerox atunci, în lunile acelea în care Netscape era încă cel mai popular browser, Google încă nu exista, iar site-ul Apple – o glorie ofilită a industriei de hardware, care se zbătea pur și simplu să supraviețuiască financiar – arăta așa.

+ Experții în management vorbesc, în situații precum cea în care s-a împotmolit Xerox, de așa-numita “capcană a competenței” (pe scurt, o organizație poate deveni atât de bună pe un segment de produse încât nu mai poate învăța să facă nimic altceva).

PRIMUL TRILION. Sunt destui analiștii care anticipează că anul acesta una dintre cele trei “companii cu A” – Apple, Amazon sau Alphabet (compania-umbrelă din care face parte Google) – ar urma să devină prima corporație din istorie care trece pragul de un trilion de dolari. Prea bine; va fi o companie cu “A” – dar care dintre ele? BBC încearcă, într-un video de 2 minute, un pronostic.

+ Cea mai mare bătaie de cap a Big Tech în 2018? Păi e Uniunea Europeană, a cărei legislație pentru colectarea datelor personale (așa-numita General Data Protection Regulation, cu intrare în vigoare din 25 mai) e mai puțin laxă decât cea americană. “Cu doar câteva luni până la deadline, giganții tech din Silicon Valley se agită să fie gata la timp”, scrie The New York Times. Pe scurt, așteptați-vă la tot felul de notificări de la Google, Amazon ori Facebook pe tema “data & privacy”.

+ În altă ordine de idei, toate aceste mari companii de tehnologie privesc deja insistent spre sectorul medical, cu tot ce înseamnă el; o analiză excelentă pe tema asta găsiți în The Economist (plus, parte din același grupaj, un articol despre felul în care datele și algoritmii schimbă deja medicina; subtitlul e “Welcome to Doctor You”).

“ALALTĂIERI BĂRBIERUL M-A ÎNTREBAT dacă să-și investească toți banii în Bitcoin”, își începe ultimul articol din The New York Times un laureat Nobel pentru economie (sună a povestioară dintr-un manual despre bulele speculative, nu?). Ce i-a răspuns Paul Krugman bărbierului lui, citiți aici. Pentru context:

+ Câteva bănci americane mari au blocat, vineri, vânzările de criptomonede.

+ Iar Facebook a anunțat deja că interzice reclamele la Bitcoin și la alte monede virtuale.

CÂȚIVA VETERANI GOOGLE & FACEBOOK au creat un ONG – Center for Humane Technology – prin care își propun să lupte împotriva unor lucruri la care și ei au pus umărul. Prima lor campanie, care se va derula în 55.000 de școli americane, se intitulează “The Truth About Tech”. Mișcarea anti-BigTech e în creștere, clar; deja se ambiționează să pătrundă, încă de anul acesta, în mainstream.

DIGITAL MEMO e un concentrat de cultură digitală menit să vă țină la curent cu mersul tehnologiei; rubrică sprijinită de un partener digital-native, eMAG.

ANTREPRENORI & DECIZII

ULTIMELE ȘTIRI DE PE FRONTUL FISCAL. Abia instalat, noul guvern a trecut la modificarea unor modificări operate prin OUG 79 de modificare a Codului Fiscal (modificat ultima dată, după cum știți, în 2016). Ultimele modificări:

DECLARAȚIA 600. Până la 1 martie va fi asamblat un nou mecanism de plată pentru CAS & CASS datorate de persoanele fizice pentru veniturile extrasalariale (care ar trebui plătite în avans, cf. modificărilor fiscale, în acord cu veniturile din 2017 – chiar dacă acele venituri nu vor mai exista în 2018). Mult-contestata declarație 600, cu termen de depunere 31 ianuarie, a fost prorogată în prima ședință a noului guvern până pe 15 aprilie;

+ Guvernul a amânat depunerea declarației 600 – dar a uitat să modifice, în ordonanța de amânare, și termenul limită de 25 martie până la care trebuie plătită prima tranșă trimestrială; câteva lămuriri cu ce-i de făcut avem de la Deloitte – aici.

ANGAJAȚII DIN IT, TOT ÎN CEAȚĂ. Noul ministru de finanțe – al treilea din ultimele 12 luni – a hotărât să renunțe la schema de minimis pentru angajații IT afectați de mutarea contribuțiilor (schemă anunțată de fostul guvern pe 28 decembrie, la mai puțin de o lună după aprobarea OUG 79 în parlament). Așteptăm, prin urmare, o ordonanță de urgență cu “un mecanism de compensare” care să nu fie ajutor de stat; ce știm până acum, aici.

+ Apar, în așteptarea primilor fluturași de salarii, și primele neliniști printre bugetari (grefierii, de ex., se plâng că pierd până la 500 lei/lună din cauza mutării contribuțiilor și amenință cu greva generală). Ministrul Muncii insistă că “a fost cunoscut” că vor apărea scăderi la salariile mari (în vară, același ministru spunea “vă garantez că niciun salariu nu va scădea” prin mutarea contribuțiilor). Un interviu proaspăt cu Lia-Olguța Vasilescu, pe stirileprotv.ro.

EDUCAȚIE FINANCIARĂ ONLINE pe romaniainvesteste.ro, o platformă proaspăt-lansată de Erste Asset management. Definiții & explicații; simulări & chestionare; infografice. Aici.

CEL MAI NOU EPISOD DIN POVESTEA BITDEFENDER, cel al negocierilor cu fondul de investiții Vitruvian, povestit chiar de Florin Talpeș; la The Vast and The Curious, seria de dialoguri cu antreprenori găzduită de Andreea Roșca, lunar, la Teatrul Apolo 111 din București. O sinteză a discuției, organizată pe teme, găsiți pe andreearosca.ro. Despre negocierile via avocați via negocierile nemediate; despre presiunea pe care o tranzacție de anvergură internațională o pune asupra copiilor; despre diferența dintre culturile europeană și americană în lansarea unui produs; despre condusul prin decizii vs. condusul prin întrebări.

ESTE IKEA DE AZI OPERA ANTREPRENORULUI-FONDATOR? Un articol-reflecție despre moștenirea pe care orice antreprenor vrea s-o lase în urmă. Pretext de discuție, Ingvar Kamprad și galben-albastrul pe care alții îl duc azi mai departe – undeva, pe direcția pe care el a fixat-o la un moment dat.

CUM TE DESCURCI CU UN ȘEF PASIV-AGRESIV? Câteva trucuri de la Harvard Business Review. Primul: pregătește-te pentru situațiile în care, în fața propunerilor tale, șeful tău pasiv-agresiv îți va da de înțeles că “tu nu știi destule lucruri”; întreabă de la bun început, de exemplu: “Am toate informațiile de care am nevoie – sau există unele pe care dvs. le aveți și care mi-ar schimba opțiunile?”.

ÎN ANTREPRENORI & DECIZII, rubrică de cultură antreprenorială, găsiți săptămânal informații, modele, studii de caz și idei proaspete; din România și din lume.

#DEȘTIUT #DECITIT #DEÎNCERCAT

RECOMANDAREA MONDAY MEMO PENTRU ECONOMIȘTII DIN GUVERN. Citiți, vă rog, “De ce ar trebui economiștii să gândească precum instalatorii”; un articol minunat – și înțelept – despre cum să schimbi lucrurile în economie cu pagube colaterale minime.

ȘI DACĂ EȘTI ÎNTR-ADEVĂR AȘA “DE SUCCES” – această formulare-clișeu de care ne împiedicăm pe toate drumurile – atunci de ce încă muncești 70 de ore pe săptămână? Harvard Business Review întreabă; și tot Harvard Business Review răspunde.

APLICAȚIE DE PLĂTIT FACTURI. Se numește Pago; e gratuită; și e disponibilă atât pe Android cât și pe iOS. Start-up.ro a testat-o și a scris o recenzie.

SUNT TREI MARI CATEGORII DE “HATERI” pe netul românesc, spune Ionuț Codreanu, care i-a urmărit timp de trei luni pentru o analiză destinată Comisiei Europene: “ideologul”, “implicatul/îngrijoratul” și “artistul neînțeles”. Câteva povestiri din republica autonomă ura.ro, în scena9.ro.

LA SUD DE DUNĂRE, o problemă cu rădăcini vechi de 2.300+ ani dă în clocot – cu 140.000 de oameni ieșiți ieri pe străzile Atenei, strigând “Macedonia e Grecia”. Disputa – probabil cel mai straniu conflict internațional din istoria recentă – e centrată pe cine, cum și pe ce bază are dreptul să folosească numele “Macedonia”.

  • De o parte e Grecia, succesor legitim al Greciei antice – care-și adjudecă natural și o bună parte din teritoriul Macedoniei istorice, și pe Alexandru cel Mare, comandantul legendar venit dintr-un regat nordic, cumva marginal; niciodată învins în bătălii; studiat și azi în academii militare (iată o remarcabilă conferință audio drept mostră).
  • De cealaltă parte a disputei, un fost stat iugoslav cu 2,1 mil. locuitori, care-a căpătat în 1991 numele provizoriu FYROM – acronim de la “Former Yugoslav Republic of Macedonia” – din motive de opoziție a Greciei; un stat care argumentează că ființează azi în zona nordică a Macedoniei istorice, deci are tot dreptul la nume – și care, în bătălia sa pentru acest nume, și-a numit aeroportul “Alexandru cel Mare” și a ridicat, în centrul capitalei Skopje, o statuie de 22 de metri pe care a intitulat-o, tehnic, “Războinic pe cal” (circulă pe net, în plus, diverse teorii din care reiese că Alexandru n-ar fi fost chiar așa grec; e ceva adevăr aici, dae contextul era, totuși, altul).

+ “Pentru un outsider”scriu americanii de la NPR, “acest conflict pur balcanic sună absurd: două țări bătându-se pe un nume și pe un personaj-simbol care a trăit acum 25 secole”. Posibil să fie absurd; doar că asta nu l-a împiedicat pe un diplomat american să se gândească vreme de 23 de ani la un singur nume – Macedonia.

TOPUL SITE-URILOR ROMÂNEȘTI DE ȘTIRI după numărul de cititori/afișări, pe paginademedia.ro. Acolo e atenția publicului, acolo merg bugetele de publicitate.

+ Personajul negativ central al Internetului, susține The New York Times, e industria de publicitate. Ce, trăim cumva cu impresia că suntem imuni la publicitate? Ia să ne mai gândim un pic.

NIȘTE “DÖSTÄDNING” ÎN VIAȚĂ. Au suedezii o vorbă intraductibilă – “döstädning” – care se referă, în cuvinte multe, la procesul prin care dai afară din viață lucrurile ne-necesare, lăsându-ți casa în ordine atunci când simți că sfârșitul ți-e aproape (pe ideea că “cei dragi vor să moștenească lucrurile faine de la tine, nu toate lucrurile tale”). Un fel de “ordine finală”. Trecând peste componenta deprimantă, întrebarea-i dacă nu cumva ar avea sens să dăm afară lucrurile ne-necesare în reprize periodice – cu gândul la noi cei de azi, nu la cei ce ne vor moșteneni. Reflectează pe tema asta un autor inc.com care se laudă că a citit o mulțime de cărți despre “clutter/declutter”.

+ O carte întreagă pe tema asta, lansată la începutul anului: “The Gentle Art of Swedish Death Cleaning: How to Free Yourself and Your Family from a Lifetime of Clutter”. Aici.

despre mine

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

de Mona Dîrțu

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta

Get in touch

Quickly communicate covalent niche markets for maintainable sources. Collaboratively harness resource sucking experiences whereas cost effective meta-services.