MONDAY MEMO #146 / Fiscalitate browniană: aproape nimeni nu mai înțelege ce are de făcut

M

 

LUNI, 12 FEBRUARIE 2018

1./AVEM CEA MAI MARE BULVERSARE PRODUSĂ VREODATĂ PE PIAȚA MUNCII. Una indusă prin decizie guvernamentală într-un an cu creștere economică record; nu e cetățean activ, practic, care măcar să nu se fi întrebat cum îi va arăta fluturașul. Câteva estimări preliminare (salariile pe ianuarie încă nu au fost plătite integral):

  • 30-50.000 de bugetari vor avea salarii reduse, spun sindicatele; BNS a anunțat că pregătește acțiuni colective în instanță;
  • 22.000 funcționari publici au avut salarii mai mici în ianuarie; sindicatul lor anunță proteste, posibil grevă generală;
  • cca. 2 mil. angajați din mediul privat ar putea lua mai puțini bani: estimarea, făcută de șeful BNS, se bazează pe faptul că pentru 52% din contractele din Revisal nu s-au modificat încă actele adiționale (probabil că pentru o parte angajatorii au găsit, totuși, alte forme de compensare); motiv pentru care ministrul Muncii a anunțat controale ITM;
  • pentru angajații part-time, obligați să plătească contribuții ca și cum ar avea salariu întreg, situația e halucinantă: pe scurt, sunt situații în care trebuie să vii cu bani de-acasă; Cartel Alfa spune că va sesiza Avocatul Poporului;
  • în cazul IT-iștilor, care pierd și 25% din net (vezi cazul descris de Vlad Petreanu), profit.ro a publicat schema de compensare pregătită de guvern (una care însă dezavantajează companiile care au mărit deja salariile pentru a-și proteja oamenii, explică un expert Deloitte);
  • salariile parlamentarilor au crescut ca urmare a modificării salariului minim; și vom avea creșteri de 70-170% în sectorul medical începând cu 1 martie.

În final, ordonanța asamblată joi pentru diverse corecții cel mai probabil pripite (și valabilă doar pentru 2018 – detalii, aici) a primit aviz cu rezerve de la Ministerul Justiției, care spune că ar putea fi neconstituțională. Cel mai trist e că, fiind vorba de matematică – cea mai exactă dintre științe – toate cifrele de mai sus erau pe deplin previzibile. Altele:

2./BNR A MAJORAT DIN NOU , pentru a doua oară într-o singură lună, dobânda de politică monetară; până la 2,25%. Creșterea costurilor finanțării – adică a dobânzilor – “ar putea deveni periculoasă” pentru multe companii “dacă media ROBOR a dobânzii interbancare pe 3 luni va depăşi 4%”, spune Iancu Guda, șeful Asociației Analiștilor Financiar Bancari. Alte observații făcute de Guda, în cursdeguvernare.ro.

+ Vom avea și alte creșteri ale dobânzii de politică monetară în 2018 (2,75%, estimează Erste pentru sfârșitul anului; sau chiar 3,5%, cf. Capital Economics).

3./THE ECONOMIST: “ÎNCERCĂRI ALARMANTE DE SUBMINARE A DEMOCRAȚIEI”Un articol scurt și dens despre România, cu un raport informație/lungime așa cum numai The Economist știe să livreze (ghidul lor de scriere și stil, aici). “Există un singur motiv pentru care d-na Dăncilă e prim-ministru”, scrie publicația. “O condamnare pentru fraudă electorală îl împiedică pe dl. Dragnea să fie el însuși premier”. Mai departe, textul arată ce anume e “alarmant” în România (alarmant în general, dincolo de cazul șefului PSD).

+ La Bruxelles a ajuns un “raport de avertizare” privind justiția întocmit de Inițiativa România; e în esență o cronică a zbaterilor din ultimul an;

+ S-a discutat în Parlamentul European, săptămâna trecută, pe aceeași temă; a ieșit un război al acuzațiilor între europarlamentarii PSD-ALDE și cei non-PSD, întrerupt fără spor de câteva intervenții ale colegilor europeni.

4./KISELEFF, AVEM O PROBLEMĂ. Darius Vâlcov, proaspăt numit consilier al premierului Dăncilă, a fost condamnat de prima instanță la 8 ani cu executare pentru o listă întreagă de infracțiuni de corupție (Vâlcov e cel cu banii din cimitir, tablourile & lingourile). Încă n-a demisionat, până la ora la care trimit acest newsletter, din guvern; iar “partidul din Kiseleff”, cum îi spun jurnaliștii de live, încă nu i-a retras sprijinul politic. Poate săptămâna asta.

+ A fost exclus în schimb din PSD, săptămâna trecută, primarul Iașului, Mihai Chirica, împotriva căruia organizația județeană a invocat prevederi ale Codului de Etică al partidului (organizația municipală l-a apărat, scrie ziaruldeiasi.ro); Chirica se contrează cu conducerea PSD încă de anul trecut, din timpul crizei OUG 13.

+ Codul de Etică al PSD, invocat la excluderea lui Chirica, prevede cinci situații incompatibile cu calitatea de membru al PSD; în acest moment, Vâlcov bifează patru dintre ele.

5./DACĂ AVEȚI PESTE 50 DE ANGAJAȚI, cel mai probabil veți fi obligați – a anunțat premierul Dăncilă – să angajați (sau să pregătiți) un expert în egalitatea de șanse între femei și bărbați. E o intenție mai veche, despre care profit.ro a scris în noiembrie, când a publicat un proiect de lege care prevede amenzi cu o marjă neobișnuit de largă (de la 3.000 lei la 100.000 lei). Spre finalul ședinței de guvern, purtătorul de cuvânt Nelu Barbu a spus că nu e vorba despre o obligație, ci despre “o posibilitate”; documentul profit.ro e însă fără echivoc.

6./“LEGEA ONG-URILOR”, adoptată tacit de Senat și intrată în circuit la Cameră, a fost motiv de vizită la Avocatul Poporului pentru o delegație a Comisiei de la Veneția. Delegația s-a întâlnit cu Victor Ciorbea, care a explicat că nu se poate pronunța pe proiecte aflate încă în procedură parlamentară. Probleme? Sunt mai multe, dar cea mai discutată ține de faptul că dacă ești asociație, fundație etc. trebuie să publici de două ori / an în Monitorul Oficial (MO) veniturile, cheltuielile și numele tuturor donatorilor; în caz contrar, stop-joc.

+ Când ai puțini donatori n-ar fi o problemă (alta decât protecția datelor, probabil). Dar la cifre mari, cum e să zicem cazul MagiCAMP – care în toamnă a adunat de la 100.000 de donatori câte 2 euro din SMS-uri – ajungi la costuri halucinante de publicare (tariful la MO e 122 lei/pagină de manuscris. La 100.000 de nume a câte 15 semne, costul ar ajunge la 39.000 euro/an).

+ O altă prevedere care amenință să bulverseze ONG-urile: oricine redirecționează 2% din impozitul pe profit va trebui să meargă personal la ANAF cu formularul, în loc să-l depună la ONG-ul respectiv. “Despre 2%, fără patimă”, a scris Mădălina Marcu de la ARC România. De citit. Vorbește despre mecanisme; și într-un registru diferit decât ceea ce-am auzit până acum.

7./RISE PROJECT REVINE cu un nou episod despre “mișcările noi de trupe” din TelDrum, care luna trecută și-a cerut insolvența (dosarul TelDrum înseamnă un prejudiciu de 21 mil. euro bani europeni, cf. investigației OLAF; și o mulțime de personaje puse sub acuzare, printre care și Liviu Dragnea).

+ Pagube colaterale: “Insolvența Tel Drum execută silit comuna copilăriei lui Liviu Dragnea de aproape toate veniturile proprii”, notează profit.ro.

8./PESTE 50 DE UNIVERSITARI au publicat o scrisoare deschisă prin care l-au acuzat pe noul ministru al Educației, Valentin Popa, de toleranță la plagiatul academic. Popa spusese, în timpul audierilor de validare, că “vorbim prea mult de 0,1 din tezele de doctorat care s-au constatat a fi plagiate, mai ales în condițiile în care nici legea după care îi condamnăm [pe plagiatori] nu este chiar perfectă”. În ziua declarației lui Popa, rectorul Universității București a demisionat din CNATDCU.

9./“SINGURI ȘI BEȚI ÎN ROMÂNIA”. Un reportaj Recorder.ro despre relația dintre români și alcool (suntem pe locul 5 în lume – și singurii latini din top 10, cf. unei statistici OMS – la consumul de alcool; înaintea noastră sunt, în ordine, Belarus, Moldova, Lituania și Rusia iar după noi Ucraina, Andorra, Ungaria, Cehia și Slovacia). N-ai fi zis, totuși.

10./EXISTĂ O PROBABILITATE REZONABILĂ să vă folosiți, atunci când emiteți facturi, de Smart Bill – o aplicație făcută de trei sibieni. În vremea de început, în 2007, “nu exista conceptul de «soft de facturare online» în România”, povestesc ei. “La colț de stradă încă mai vedeai femei vânturând în aer un facturier și rostind plictisite «Facturi, facturi, facturi!». Cam asta era atmosfera”. Unsprezece ani mai târziu, prin serverele Smart Bill trec facturi de cca. 2 mld. euro anual. Povestea, aici.

DIGITAL MEMO

CLIȘEE vs. REALITATE ÎN INDUSTRIA IT ROMÂNEASCĂ. O analiză muncită, intitulată “Fenomenul industriei IT – un succes prea mare pentru o țară atât de nepregătită”, pe Recorder.ro. Nu, nu suntem Silicon Valley-ul Europei de Est; și nu, nu ne îngrijim de această industrie care produce cca. 4% din PIB și ar putea ajunge, în câțiva ani, la 10% din PIB (dacă am pregăti destui oameni pentru o piață disperată după forță de muncă; și dacă i-am păstra pe cei existenți, eventual).

INOVAȚIA MIGREAZĂ TOT MAI MULT de la creativitatea umană spre “machine-learning” – care nu se hrănește cu idei, ci cu date.

  • Asta înseamnă avantaj pentru companiile care acumulează date; care înseamnă concentrare pe piață.
  • Doar că de data asta autoritățile anti-concurență, așa cum sunt ele gândite, se vor dovedi neputincioase: au instrumente să corecteze comportamente anti-concurențiale ilegale, însă “a-ți folosi datele pentru a învăța și a inova nu e deloc ilegal”.

Cum ții pasul, atunci, cu așa-numiții “campioni digitali” – și cum îți regândești modelele interne de inovație?

VALOAREA BRANDULUI AMAZON a crescut cu 42% în ultimul an, atingând pentru 2018, cf. Brand Finance, 150,8 mld. $ (Apple e pe locul al doilea; toate brandurile din top 5 sunt din tehnologie, cu Facebook amenințând serios poziția Samsung, deocamdată pe locul al 4-lea). Business Insider a făcut o hartă cu cele mai valoroase branduri pe țări (pe ea nu figurează niciunul din zona noastră de Europă). Cel mai valoros brand european? Mercedes, cu o valoare aproape dublă față de IKEA.

+ Raportul complet Global 500 în format .pdf – în care sunt și detaliile metodologice – pe site-ul Brand Finance.

+ Găsiți, tot acolo, și raportul România, publicat în august 2017; avem și noi trei branduri de tehnologie în top 10.

BUTONUL “DOWNVOTE” e zilele acestea în teste la Facebook pe un mic grup de utilizatori; se prespune că ar urma să-l folosim pentru comentariile care nu ne plac – și pe care le-am putea raporta, dacă butonul va fi introdus, drept “ofensatoare”, “care induc în eroare” ori “off topic” (nu, insistă compania, “Downvote” nu înseamnă “Dislike”; Facebook se luptă de ani întregi să se țină departe de antonimul lui “Like” – care induce indispoziție, emoții negative și permeabilitate scăzută la mesajele comerciale).

+ Apropo, aveți cumva un newsfeed ca o debara? Există oarece soluții – de la “unfollow” până la “snooze”. Câteva instrumente pentru curățenia eroică de primăvară, în wired.com.

14 TRUCURI PENTRU EXCEL; de economisit timp. Dacă le știți deja pe primele 13, aruncați un ochi la #14, cel cu Add-in-urile gratuite.

DIGITAL MEMO e un concentrat de cultură digitală menit să vă țină la curent cu mersul tehnologiei; rubrică sprijinită de un partener digital-native, eMAG.

ANTREPRENORI & DECIZII

DIGITALII VS. TRADIȚIONALII, MODUS OPERANDI. Brandurile digitale, spune Harvard Business Review, nu numai că fac lucrurile diferit de cele tradiționale, dar gândesc diferit, cf. unei cercetări făcute pe 5.000 de consumatori (care-au răspuns la întrebări despre perechi de companii precum Airbnb vs. Hilton/Marriott).

  • În vreme ce brandurile tradiționale sunt preocupate de felul în care se poziționează în mințile clienților lor, cele digitale sunt atente la locul pe care-l ocupă în viețile lor; și sunt atente mai degrabă la clienții-utilizatori decât la clienții-cumpărători – de aici și tendința de a-și dirija investițiile dinspre promovarea pre-vânzare spre cea post-vânzare / reînnoire.
  • Articolul e semnat de autorii studiului, care-au împărțit companiile în două mari clustere: “purchase brands” și “usage brands”. Atributele lor, cu bulleți, aici.

CELE TREI MARI GREȘELI CARE ÎMPING O COMPANIE LA INSOLVENȚĂ, potrivit unui studiu Coface România:

1. Își finanțează nevoile pe termen lung cu bani atrași pe termen scurt;

2. Fac investiții proaste;

3. Au o politică “agresivă” de dividende.

Plus o observație: cele mai performante companii sunt cele înființate când economia merge rău; pentru că “au viziune și încredere în ideea lor”, spune Iancu Guda de la Coface, au planuri mai conservatoare și vin să ocupe un gol adevărat – cel lăsat de firmele înghițite de criză.

  • Concluzie secundară? Boom-ul de anul trecut, când s-au înființat cu aproape o treime mai multe firme decât în 2016, e doar un boom. “Maxim jumătate dintre companiile înfiinţate în 2017 vor mai fi în funcţiune în 2022-2023. Ele sunt ca acele flori care ies după furtună, dar [sunt] fragile”.
  • Detalii despre studiul Coface & un grafic intitulat “când să înființezi și când să nu înființezi o firmă”în profit.ro.

APLICAREA GENERALIZATĂ A SPLIT TVA – pe care guvernul o voia începând cu 1 ianuarie, dar care a fost limitată de Parlament la o categorie restrânsă de firme – ar însemna costuri suplimentare de 0,7 mld. euro pentru companiile româneștispune o evaluare făcută de Deloitte la comanda Comisiei Europene (în întreaga UE, impactul negativ agregat pentru companii ar fi de 16,9 mld. euro). Ceea ce înseamnă că modelul split TVA, aplicat în prezent în formă limitată în Italia și în România, nu-i recomandabil; “costurile ar depăși beneficiile”.

+ Dacă vreți tot studiul Deloitte, care ia în calcul șapte scenarii, iată-l.

LISTA CELOR CCA. 70 DE CONTRAVENȚII de care o companie poate fi iertată dacă e la prima abatere – stabilită prin HG, cf. recent-aprobatei Legi a prevenirii – a fost publicată în Monitorul Oficial; un scan descărcabil, în startupcafe.ro (lista s-a scurtat serios; în proiectul inițial erau prevăzute cca. 450 de abateri).

ÎN ANTREPRENORI & DECIZII, rubrică de cultură antreprenorială, găsiți săptămânal informații, modele, studii de caz și idei proaspete; din România și din lume.

#DEȘTIUT #DECITIT #DEÎNCERCAT

ZIG-ZAG CU DOW JONES. Ce s-a întâmplat, de fapt, cu variațiile-record înregistrate în ultimele zile pe Wall Street? Și cum ar trebui să interpretăm – în general – astfel de zguduieli? Aici.

UNGARIA NU MAI E DEMULT CEA PE CARE-O ȘTIAM. Fără îndoială ați auzit destule vești proaste dinspre Budapesta; dar dacă vreți să înțelegeți cum anume au alunecat vecinii noștri într-o autocrație inimaginabilă înainte de 2010, atunci citiți acest text. E cel mai complet rezumat al ultimilor șapte ani pe care-l știu.

+ UDMR primește anul acesta de la Budapesta cea mai mare sumă din 1990 încoace, susține PressOne: peste 100 mil. euro. Publicația, care e una măsurată în cuvinte, vorbește de “radicalizarea UDMR” – și țese laolaltă câteva observații despre felul în care formațiunea maghiară a sprijinit legi controversate ale PSD-ALDE (Nota mea: exceptarea în bloc – și fără justificări – a 100 de companii de stat de la guvernanța corporativă, votată în galop la sfârșit de decembrie, e o inițiativă UDMR).

AVEȚI O MUZICĂ PREFERATĂ? Ei bine, există o explicație nu foarte intelectuală: de obicei e vorba de acea muzică peste care-ați dat la vremea pubertății. The New York Times a făcut niște grafice drept demonstrație; pe bază de info de la Spotify.

CE IQ? AVEM UN NOU TIP DE INTELIGENȚĂ. Se numește DQ – “inteligența digitală” (digital quotient) – și nu înseamnă doar să te descurci atunci când computerul nu-ți pornește. Noul acronim, inventat în 2016 de DQ Institute, se referă la “suma abilităților sociale, emoționale și cognitive care permit indivizilor să facă față provocărilor vieții digitale și să se adapteze la cerințele ei”. Spre deosebire de IQ – care e văzut drept ceva moștenit genetic – inteligența digitală se construieșteArticolul de pe weforum.org menționează un studiu făcut pe 38.000 de copii, ale cărui date sunt grupate sintetic într-un infografic intitulat “Ciber-pandemia”.

+ DQ Institute a definit opt competențe asociate acestui tip de inteligență (de la drepturile digitale la inteligența digitală), precum și opt atribute esențiale ale “cetățeanului digital” (printre ele gândirea critică, amprenta digitală și managementul timpului de ecran). S-ar putea să vă intereseze, mai ales dacă aveți copii.

BILL GATES ȘI-A SCHIMBAT CARTEA FAVORITĂ ALL-TIME. Nu mai e “Better Angels of Our Nature”. Dar e tot o carte scrisă de Steven Pinker – “Enlinghtenment Now” – care va fi lansată marți, 13 februarie. (Mai bun PR la o carte decât postarea asta nu știu: Gates e cel mai consecvent evanghelist al lecturii din Fortune 500 – în fiecare an ne servește, după cum probabil știți, cel puțin o listă de cărți per sezon).

+ Un fragment din noua carte a lui Pinker, în The Guardian.

+ O conversație Gates-Pinker de-acum două săptămâni, în The New York Times.

ATELIERE DE SCRIERE/STORYTELLING. Am deschis înscrierile pentru cele două ateliere pe care le fac de câțiva ani, cu mare plăcere, împreună cu Fundația Friends for Friends:

Ambele sunt pentru non-scriitori; e vorba pur și simplu despre a scrie bine, convingător și concis în lumea asta în care scrisul a devenit un skill vital. Pun aici două linkuri recente despre cât de important e scrisul azi:

+ Daily Beast: “Bad Writing Costs Businesses Billions” – despre “fundamentala ineficiență din inima businessului american” și despre costul timpului irosit cu texte confuze;

+  Forbes“Storytelling Takes Corporate Communications To The Next Level” – despre rostul narațiunii în comunicarea de business (plus, de la Seth Godin, un text util despre ce este – și cum este – o poveste bună).

Ambele ateliere sunt “open”, adică se poate înscrie oricine (la Ingrid Weber – ingrid@ffff.ro). Facem și ateliere dedicate unei singure companii, cu exerciții special create pe texte interne (tot la Ingrid dați de știre). Vă aștept; promit că nu-i pierdere de vreme.

despre mine

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

de Mona Dîrțu

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta

Get in touch

Quickly communicate covalent niche markets for maintainable sources. Collaboratively harness resource sucking experiences whereas cost effective meta-services.

/* ]]> */