MONDAY MEMO #148 / Cu sau fără Kovesi

M

 

LUNI, 26 FEBRUARIE 2018

1./ȘTIȚI DEJA, FĂRĂ ÎNDOIALĂ, CĂ MINISTRUL JUSTIȚIEI a cerut joi revocarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, printr-un “anunț de presă” de 80+ min. (și că a refuzat, apoi, să răspundă întrebărilor jurnaliștilor). Ce-a urmat: frământări, nervi și acuzații încrucișate între susținătorii lui Kovesi și opozanții ei + o comédie întreagă cu site-ul blocat al Ministerului Justiției, pe care Tudorel Toader anunțase că urma să publice “RAPORTUL” (recorder.ro a aflat că serverele sunt înregistrate oficial la STS, doar că STS “a negat orice implicare”). În final, toată criza e despre înfruntarea dintre o Românie în care puterea e mânuită perpetuu de personaje/personalități și acea România în care puterea stă în instituții – populate, doar temporar, de personaje/personalități. Ce urmează:

I. Cererea de revocare a șefei DNA, argumentată printr-un raport & anexe, va merge mai întâi la Consiliul Superior al Magistraturii, al cărui aviz e însă consultativ. Decizia finală e, în acest moment, la președintele României, ale cărui atribuții privind numirea/revocarea procurorilor-șefi au fost subțiate prin noile legi ale justiției (care legi sunt în acest moment – după ce CCR a declarat neconstituționale o parte dintre articolele-cheie – nefuncționale juridic; și care plutesc încă, principial vorbind, într-un soi de neliniștitoare imponderabilitate). Nu știm ce va spune CSM; dar e de așteptat, dacă ne luăm după seria de declarații făcute în ultimul an de președintele Iohannis – și mai ales după cea făcută în seara cererii de revocare – ca acesta să respingă cererea ministrului Justiției.

II. Dinspre DNA: Laura Codruța Kovesi a făcut în ultimele zile o singură declarație publică, în care a spus“va urma procedura legală” și că va răspunde, “punct cu punct, tuturor afirmațiilor prezentate de ministru”. De cealaltă parte, 135 de procurori DNA – dintr-un total de 150, cf. cifrelor avansate cu o săptămână înainte de Kovesi – au transmis oficial CSM o cerere de apărare a reputației profesionale și a independenței procurorilor. Argumentația lor o puteți citi, integral, aici; urmează ca CSM să se pronunțe.

III. Scenografia oficială a administrației de la București nu reușește, totuși, să ascundă aversiunea actualei guvernări față de orice conversație cu interlocutori externi privind justiția și lupta anticorupție. Iată trei întâmplări dintr-o singură săptămână:

  • Liviu Dragnea a ținut să informeze presa nu numai că n-a vorbit cu ambasadorul american, în ultima întâlnire, despre justiție – dar și că, dacă subiectul ar fi apărut, ar fi refuzat să discute (de ce-ar fi refuza un om bine intenționat o discuție?);
  • Vizita raportorilor GRECO (Grupul de State împotriva Corupției), care au venit la București pentru a evalua schimbările de legislație, a fost trecută sub tăcere două zile încheiate în informările oficiale ale Ministerului Justiției (în decembrie, GRECO calificase drept “total nesatisfăcătoare” progresele României în materie de justiție și ceruse de urgență informări despre schimbările de legislație).
  • Cât despre relația României cu Comisia Europeană, două mișcări recente. Primul: președintele CE, Jean-Claude Juncker, nu s-a putut abține să nu spună, la conferința de presă comună cu Viorica Dăncilă, că a pierdut șirul premierilor români (cinci, până acum, în mandatul său) și că “sometimes we have the impression that certain Romanian political environments would like to take some liberties from the strict and severe application of the rule of law”. Și al doilea: săptămâna asta ne vizitează vicepreședintele CE, Frans Timmermans – iar în caz că citiți/auziți pe undeva că vizita n-are legătură cu justiția, aveți grijă mare înainte să credeți. Vizita lui Timmermans e, în mod evident, una decisă “de pe-o zi pe alta”; iar justificarea oficială, obținută de știrileprotv.ro, confirmă că justiția e subiectul-cheie: “În rapoartele MCV anterioare, faptul că DNA și-a menținut nivelul de performanţă în pofida unor presiuni interne a fost notat ca un semn de sustenabilitate. Comisia a notat în raport şi că, în cazul în care presiunile vor afecta lupta împotriva corupţiei, Comisia ar putea să îşi revizuiască evaluarea”.

2./FRIGURI DE FEBRUARIE-MARTIE. Coduri galbene și portocalii. Deja s-au închis școlile, pentru luni și marți, în Giurgiu, Dolj, Constanța, Ilfov și București. De azi, ninsori și viscol + temperaturi cu mult minus până joi, spun prognozele (-8/-10 grade în sud, -18/-22 prin Moldova și ceva mai călduț – ca de obicei – în Ardeal). Ori s-au zăpăcit de cap babele și vin peste noi mai devreme, ori aia e (până la urmă, e totuși iarnă).

3./PROIECT PRIVIND PLAFONAREA DOBÂNZILOR. A trecut de comisiile din Senat o propunere care prevede plafonarea dobânzilor pentru creditele ipotecare (până la 2,5 x dobânda de referință BNR) și a celor de consum (care nu vor putea depăși 18%); vizate sunt atât băncile cât și IFN-urile. Inițiator al proiectului e Daniel Zamfir (PNL-Brașov), cunoscut în mediul bancar pentru controversata lege a dării în plată. Profit.ro dă detalii despre proiect, publică un scan al amendamentului aprobat în comisii + face comparații cu legislația din alte state UE privind plafonarea dobânzilor. Aici.

 4./ÎNCEPE PROCESUL MINERIADEI ’90soldată cu patru morți și peste 1.400 de răniți; marți, 27 februarie 2018 – adică după 28 de ani. Dosarul, pentru care au fost audiate 1.388 persoane vătămate, are 117.000 de pagini împachetate în 413 volume; actul de acuzare se întinde pe 2.200 pagini. Printre cei 17 inculpați – trimiși în judecată, cu toții, pentru crime contra umanității – găsim nume din alte vremuri: Ion Iliescu, Petre Roman, Miron Cosma, Gelu Voican Voiculescu; dar și Adrian Sârbu, fondatorul MediaPro, care era consilier al prim-ministrului.

+ Apropo de cultura protestului la români: un documentar din epocă, făcut de Stere Gulea în 1991, puteți vedea aici; descrie mai întâi fenomenul Piața Universității, pe-atunci cel mai lung protest din lume – 53 de zile – și, în a doua parte, face cronica violențelor din 13-15 iunie 1990.

5./INVESTIȚIILE, TEMĂ ÎN CEL MAI BUN CAZ MARGINALĂ PE AGENDA PUBLICĂ, sunt subiectul unui comunicat AmCham România, care notează că 2017 a fost cel mai slab din ultimii 12 ani dpdv investiții publice (procent de realizare: 77,5%). “Pentru a susţine creșterea cu mult peste nivelul programat a cheltuielilor curente cu salariile din sectorul public și cu pensiile, au fost sacrificate investiţiile planificate a fi realizate din bugetul național”, amintește AmCham, care listează opt recomandări de relansare (și, în final, “își reiterează deschiderea pentru dialog”).

+ Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene figurează printre recomandările AmCham, doar că nimic nu va mai fi la fel ca înainte. În primul rând pentru că prin Brexit bugetul UE pierde cca. 13 mld. euro/an – ceea ce înseamnă, scrie politico.eu, bani mai puțini pentru țările membre – inclusiv pentru estul slab dezvoltat. Și în al doilea rând pentru că, deși încă nu e nimic stabilit, țările cu statut de contributor net la bugetul uniunii – printre ele, Germania – vorbesc din ce în ce mai insistent despre condiționarea alocării de fonduri de respectarea independenței justiției; iar noi suntem de câteva luni bune pe lista de panică, cu simptomatologie din ce în ce mai asemănătoare cu cea din Polonia/Ungaria.

6./“BIZARA PIAȚĂ A MUNCII”, cum o numește cursdeguvernare.ro, indică în T4/2017 o pondere de 31% din totalul locurilor de muncă vacante în sectorul bugetar. Per total, după cum arată graficul, nr. locurilor vacante a continuat să scadă în ultimele trimestre; “singurele creşteri […] s-au înregistrat pentru membrii corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației”.

7./DESCURAJANTE CIFRELE DIN RAPORTUL CURȚII DE CONTURI despre valoarea erorilor financiar-contabile în instituțiile statului român. Vorbim, pentru 2016, de 20.000+ erori depistate – care au dus la un prejudiciu de 150 mil. euro (impactul estimat al erorilor: 9 mld. euro/an).

8./REGIZOAREA ADINA PINTILIE A LUAT “URSUL DE AUR” pentru cel mai bun film – premiul cel mare de la Festivalul de la Berlin – cu “Touch Me Not”; “printre cele mai polarizante intrări din competiție”scrie The New York Times, care notează că “pentru franchețea unora dintre scenele de sex, filmul n-a fost considerat printre favorite” (pe lângă Ursul de Aur, “Touch Me Not” – o producție cu un buget de cca. 1 mil. euro, probabil cel mai mic din istoria recentă a Berlinalei – a luat și premiul pentru debut).

  • Ceva detalii despre Adina Pintilie – care e născută în 1980, în 2008 a absolvit UNATC și e primul regizor-femeie din România care participă în competiția de la Berlin – pe stirileprotv.ro. Un interviu recent cu Pintilie, care spune că “Touch Me Not” e “un film research”în Adevărul de Weekend.
  • The Guardian face filmului o cronică devastatoare; îl consideră superficial, stângaci și lipsit de umor – și, în plus, un fel de premiant complet off-topic într-o epocă în care lumea e preocupată de Brexit și Trump; “o calamitate”, cu alte cuvinte.
  • Cronica Hollywood Reporter, scrisă înainte de anunțarea premiilor, e mai blândă și mai factuală; spune, printre altele, că filmul e “frumos alcătuit” și denotă “o sofisticare” care indică “o mână sigură”.

9./SALARIUL MINIM DIN ROMÂNIA, 408 euro/lună, l-a depășit în ianuarie pe cel din Lituania, unde-i 400 euro/lună, cf. Eurostat; Mai aflăm din știre că în 6 din cele 28 țări UE – Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia – nu există un salariu minim; și că, exprimat în paritatea standard a puterii de cumpărare, salariul minim din România (808 PPS) l-a depășit pe cel din Portugalia (787PPS).

10./O NOUĂ ZI LIBERĂ: VINEREA MAREDeocamdată e proiect, dar există șanse bune să devină lege chiar din acest an – dacă primește în timp util avizele & votul deputaților.

+ Un alt proiect, aflat și el la parlament, prevede ca angajatorii să-și poată deduce toate cheltuielile salariale aferente zilelor declarate ca sărbători legale – inclusiv contribuțiile și impozitele.

DIGITAL MEMO

DROPBOX SE LISTEAZĂ. Compania, care încă nu e profitabilă, are peste 500 de milioane de utilizatori – există o bună probabilitate să fiți și voi printre ei – și venituri în creștere. Cinci lucruri interesante despre listare, în Fortune. De știut: asemeni altor companii de tehnologie, și Dropbox a pornit de la o durere a fondatorului ei: acum zece ani, în vreme ce era într-un autobuz spre New York, Drew Houston și-a dat seama că și-a uitat acasă stick-ul de memorie. “Eram foarte frustrat, mi se tot întâmpla asta”, își amintește. “Și mi-am zis: Dumnezeule, nu vreau să mai am niciodată problema asta. Și mi-am deschis computerul și am început să scriu cod. N-aveam nici cea mai vagă idee despre cum vor evolua lucrurile – așa a început totul”.

+ Dacă vreți să ascultați alte povești despre Drew Huston și începuturile Dropbox, există un interviu extensiv cu el în seria “From Scratch” – unul dintre cele mai bune podcast-uri pentru antreprenori pe care le știu.

SAMSUNG ÎȘI LANSEAZĂ noul telefon, Galaxy S9, văzut drept competitor direct al iPhone X. Au circulat toată săptămâna o puzderie de zvonuri și scurgeri de informație (le-a compilat de endgadget.com); iar ieri a apărut pe net chiar și video-ul de lansare (îl puteți vedea aici). Și pentru că la Barcelona s-a desfășurat Mobile World Congress, BBC își pune o întrebare bună:  “De ce arată toate telefoanele mobile cam la fel?”.

+ Și încă o întrebare bună: cum a reușit Samsung să treacă peste coșmarul de PR al telefoanelor care explodau? În toamna lui 2016, analiștii estimau că povestea Galaxy Note 7 va costa Samsung 17 mld. dolari și anticipau că linia Note – și poate chiar întreaga divizie de telefoane – era compromisă. 18 luni mai târziu, Samsung pare să-și fi revenit. Un inside story despre cele 120 de zile pe care 40 de angajați Samsung le-au petrecut în “camera de război” din Ridgefield Park – “uneori te simțeai ca într-un buncăr”, spune unul dintre ei – încercând să identifice problema.

+ O altă performanță Samsung: compania a început producția de masă pentru un SSD (despre diferența dintre hard drive-ul obișnuit și SSD, aici) cu o capacitate de 30,72 TB; e cea mai mare de pe piață, de departe (și dublă față de cea a SSD-ului lansat acum doi ani). Ca să vă faceți o idee, noul SSD ar putea stoca 5.700 filme full HD; dacă ați vedea unul pe zi, v-ar trebui 15,6 ani.

DESPRE PUTEREA INFLUENCERILOR. Într-o zi o celebritate americană a scris pe Twitter un mesaj nu tocmai favorabil Snapchat; la foarte scurt timp, acțiunile companiei au scăzut cu 6% – o pierdere estimată de 1,3-1,6 mld. dolari. Presa a construit imediat o relație cauză-efect între cele două întâmplări – iar Vox a încercat să pună lucrurile în ordine.

SEMNĂTURĂ DIGITALĂ PE PDF-URI. Câteva soluții de la The New York Times; atât pentru Windows 10 cât și pentru MacOS/iOS.

+ Sau, pentru alte variante, o listă făcută în toamnă de techradar.com (eu folosesc de câțiva ani o aplicație de mobil – CudaSign, fostă Sign Now; are versiuni iOS și Android).

DIGITAL MEMO e un concentrat de cultură digitală menit să vă țină la curent cu mersul tehnologiei; rubrică sprijinită de un partener digital-native, eMAG.

ANTREPRENORI & DECIZII

CE VOR, DE FAPT, ANGAJAȚII? Piramida lui Maslow ar avea nevoie de reparații capitale, susțin unii psihologi; la urma-urmei, a fost construită acum trei sferturi de secol, când companiile erau prea puțin preocupate de nevoile angajaților (psihologice sau nu). Întrebarea de la care pornește Harvard Business Review sună așa: dacă Maslow ar încerca să explice ce-i motivează pe oameni și ar desena azi piramida nevoilor, cum ar arăta ea? O cercetare recentă făcută printre angajații Facebook dă un acronim ușor de reținut – CCC – care stă la baza așa-numitului “contract psihologic” (așteptările nescrise dintre angajat și angajator).

  • Cariera (lucrurile care țin de locul de muncă). Angajații vor să aibă autonomie, să-și pună în valoare calitățile, să aibă context pentru a învăța și pentru a se dezvolta. Cariera e miezul motivației intrinseci.
  • Comunitatea (lucrurile care țin de oameni/relații). Angajații vor să se simtă respectați, să vadă că celor din jur le pasă de ei și că meritele le sunt recunoscute. Împlinește nevoia de a te conecta cu ceilalți și pe cea de apartenență.
  • Cauza (lucrurile care țin de menire/scop). E despre sentimentul că ceea ce faci are sens și impact, despre a fi în rezonanță cu misiunea companiei. Cauza e o sursă de mândrie/prestigiu.

LEGENDARA SCRISOARE ANUALĂ CĂTRE INVESTITORI a lui Warren Buffett o găsiți, bine sintetizată, pe cnbc.com. Include un fragmențel din poemul “If” al lui Rudyard Kipling; informații despre cât cash are acum Berkshire Hathaway (și cât din el provine din recenta tăiere de taxe a lui Donald Trump); și, în final, câteva vorbe despre planul său de succesiune. Buffett, pe care presa americană îl numește de vreo 30 de ani încoace “cel mai mare investitor din toate timpurile” – sau, ca variantă alternativă, “oracolul din Omaha” – împlinește în august 88 de ani; primele acțiuni le-a cumpărat când avea 11 ani, prima declarație fiscală a completat-o la 13 ani iar numele lui figurează în topul Forbes al celor mai bogați oameni din lume, negreșit, din 1982 încoace, de când publicația a lansat lista (avea atunci o avere estimată la 250 mil. $; azi depășește 75,6 miliarde $). Dar dincolo de avere – din care oricum a donat 99% în scopuri filantropice (vezi scrisoarea “My Philantropic Pledge”) – Buffett continuă să conteze, în conștiința publică, prin filozofia lui de investiții:

+ O listă cu cele mai bune cărți despre Warren Buffett – majoritatea despre felul în care își gândește investițiile, nu despre personaj – găsiți pe investopedia.com.

+ Un documentar proaspăt, “Becoming Warren Buffett” (2017), aici.

AZI, ÎNCEPÂND CU ORA 12,00îi puteți pune întrebări lui Iancu Guda de la Coface România despre cauzele care împing o companie la faliment. Guda, care tocmai și-a lansat o carte pe tema asta – “De ce eșuează companiile” – are o experiență masivă în relația cu antreprenorii români și companiile intrate, post-criză, în insolvență. Așa că întrebați.

  • Dacă sunteți român plecat în străinătate, pe startupcafe.ro găsiți o listă cu toate organizațiile prin care puteți primi drept sprijin, în baza unui proiect de afacere, până la 40.000 euro.
  • Liderii își știu de obicei punctele tari – dar prea puțini și le cunosc pe cele slabe; faceți cunoștință, așadar, cu conceptul de “fatal flaw”.
  • Când antreprenorii sunt mai celebri decât celebritățile. Să luăm drept exemplu această știre BBC, care vorbește despre o licitație la care vor fi vândute diverse obiecte care au aparținut lui Bob Marley, Jimi Hendrix, Amy Winehouse, John Lennon și Steve Jobs. Despre cine se vorbește în titlul știrii? Despre Steve Jobs și o aplicație de job – plină de greșeli de scriere (scan-ul, în text) – pe care acesta a depus-o, nu se știe încă unde, în 1973.
ÎN ANTREPRENORI & DECIZII, rubrică de cultură antreprenorială, găsiți săptămânal informații, modele, studii de caz și idei proaspete; din România și din lume.

#DEȘTIUT #DECITIT #DEÎNCERCAT

PRIMĂVARA EURO-VRAJBELOR. O sinteză cuprinzătoare a lui Valentin Naumescu despre alegerile din 2018 – începând cu cele din Italia și Ungaria, care au loc pe 4 martie respectiv 8 aprilie. Bun text; citești și te lămurești.

+ Cum se bate Italia cu dezinformarea / fake news; aici.

CÂINELE DE PAZĂ AL FACEBOOK? N-o să credeți, dar e un proiect jurnalistic non-profit înființat în urmă cu zece ani – ProPublica – care “luptă împotriva focului cu foc”, scrie Fast Company; sau, mai corect zis, luptă împotriva algoritmilor cu algoritmi – atât cât poate ea. ProPublica are, cu toată notorietatea sa relativ redusă, un palmares impresionant dpdv impact & Pulitzer-uri. Doar că, pe lângă o artilerie grea de jurnaliști de investigație – cum se mai găsesc însă și pe la alte câteva publicații americane majore – ProPublica face pionierat printr-un modus operandi nemaiauzit: își pune din când în când la dispoziție echipa (cu toată capacitatea ei de documentare/editare) în proiecte făcute în colaborare cu alte publicații; iar miza urmărită e impactul și “journalism with a moral force” (de aici și îndemnul “Steal our stories”, pe care-l găsești pe site; cum spuneam, ProPublica nu e despre exclusivități și competiție, ci despre impact).

+ A povestit despre toate astea la București, la Gala Premiilor Superscrieri, Paul Steiger – fost managing editor al The Wall Street Journal și fondator al ProPublica. Un interviu cu el, pe Scena9.ro.

ȘI DACĂ LEGISLAȚIA DEVINE UCIGĂTOR DE IRELEVANTĂ în fața tehnologiei? Planet Money – unul dintre podcasturile mele preferate – a avut, în ianuarie, un episod formidabil (27 minute) despre un tânăr american – “fie cel mai periculos om din lume, fie un erou al libertății de expresie – depinde pe cine întrebi” – care a făcut o armă funcțională cu o imprimantă 3D. Proiectul e distribuibil online, deci trece ușor granițele; de ce ți-ai bate capul cu permis port-armă sau traficanți, când tot ce-ți trebuie e o imprimantă 3D?

GIBSON, PRODUCĂTORUL DE CHITARE care-a contribuit, de 116 ani încoace, la bună parte din muzica care ne e dragă, dă acum piept cu falimentul. Cel mai bun titlu de articol pe acest subiect l-am găsit pe o publicație nu foarte cunoscută: “While my guitar gently weeps”. Iar dacă ne luăm după Wikipedia, la înregistrarea acestei piese George Harrison (The Beatles) a folosit o chitară acustică Gibson J-200.

RENOVARE LA IDENTITATEA ONLINE. Fast Company vorbește de momentul acela în care-ți cauți un job și n-ai vrea ca viitorul tău șef să știe diverse lucruri despre tine. “Renovarea” ar putea fi însă, câteodată, pur și simplu o curățenie generală – cum e cea pe care-o faci uneori prin debarale sau dulapuri. Ți-ai putea șterge, de exemplu, diversele conturi uitate, create pentru a testa vreun serviciu online care s-a dovedit inutil (vezi ultima instrucțiune din listă, cea despre Deseat.me).

ATELIERE DE SCRIERE/STORYTELLING. Am deschis înscrierile pentru cele două ateliere pe care le fac de câțiva ani, cu mare plăcere, împreună cu Fundația Friends for Friends:

Ambele sunt pentru non-scriitori; e vorba pur și simplu despre a scrie bine, convingător și concis în lumea asta în care scrisul a devenit un skill vital. Pun aici două linkuri recente despre cât de important e scrisul azi:

+ Daily Beast: “Bad Writing Costs Businesses Billions”;

+  Forbes“Storytelling Takes Corporate Communications To The Next Level”.

Ambele ateliere sunt “open”, adică se poate înscrie oricine (la Ingrid Weber – ingrid@ffff.ro). Facem și ateliere dedicate unei singure companii, cu exerciții special create pe texte interne (tot la Ingrid dați de știre). Vă aștept; promit că nu-i pierdere de vreme.

despre mine

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

de Mona Dîrțu

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta

Get in touch

Quickly communicate covalent niche markets for maintainable sources. Collaboratively harness resource sucking experiences whereas cost effective meta-services.