MONDAY MEMO #149 / O problemă care nu strigă, dar ucide încet

M

 

LUNI, 5 MARTIE 2018

1./PRIN SALTUL CU 70-172% AL SALARIILOR DIN SECTORUL MEDICAL – care începând cu 1 martie au ajuns instant la nivelul prognozat pentru 2022 – avem prima (și singura) măsură guvernamentală concretă, cel puțin ca intenție oficială, pentru o problemă care ne roade pe dinăuntru de mai bine de două decenii: emigrația înalt-calificată. Știrile despre declinul demografic, care ne intră în feed-uri săptămânal, nu reușesc să intre pe agenda administrației de la București – deși ele vorbesc despre acea Românie în care copiii noștri își vor trăi adolescența, tinerețea și maturitatea: o țară împuținată, vulnerabilă, cronic exportatoare de creiere (recentele incoerențe fiscale privind sectorul IT, contributor tot mai important la PIB, nu fac decât să potențeze exodul, nicidecum să-l tempereze). Iată doar știrile de săptămâna asta pe tema dată:

  • “Se golește țara”, scrie cursdeguvernare.ro, anunțând că numărul românilor care-și iau cetățenie în țări UE – sau emigrează definitiv – a ajuns la valoarea de dinainte de criză; deținem recordul în UE, cu 2,5 mil. de oameni plecați în ultimii 10 ani doar în uniune (după noi vine, la mare distanță, Polonia – care are totuși o populație de două ori mai mare decât România);
  • Un articol Hotnews.ro avansează cifra de 3,4 mil. români plecați în intervalul 2007-2017, “cifră care plasează România pe locul doi în lume, după Siria, în ceea ce privește emigrația”, cf. unei declarații în care Luciana Lăzărescu – de la Centrul de cercetare și documentare în domeniul integrării imigranților (CDCDI) – cita statistici ONU (e vorba, pentru mai multă rigoare, nu despre emigrația românească în valoare absolută, ci despre ritmul de creștere a emigrației în perioada 2000-2015, spune ONU în raportul său pe 2015; care ritm a fost în Siria de 13,1%/an, în România de 7,3%, în Polonia de 5,1% și în India de 4,5%);
  • Dacă ne uităm la alt set de date recente, aflăm că 11,6% dintre români au părăsit țara în 2017 (în județele din Moldova procentul e la limita neverosimilului: 17,7%; harta pe regiuni o găsiți aici). De notat că cei mai mulți dintre “plecați” sunt din orașe, nu din mediul rural; și că procentul de ansamblu – cel de 11,6% – se dublează la categoria de vârstă 25-39 de ani (cu alte cuvinte, unul din cinci români tineri muncește în altă țară decât România);

+ O cercetare din 2017 asupra emigrației înalt calificate – “foarte puțin studiată”, notează CDCDI – include zona academică, medicală și IT&C; sunt multe date și referințe vechi în raportul de cercetare – dar chiar și așa, documentul luminează niște colțuri necercetate până acum;

+ The Economist“Angajații estici emigrează, pensionarii rămân”;

+ Ce spun proiecțiile demografice ONU pentru 2030:

  • Evoluția populației globale, creștere accelerată: 5 mld. (1987), 7 mld. (2011), 8,2 mld. (proiecție 2030).
  • Evoluția populației României, scădere accelerată: 23,3 mil. (1987), 20,3 mil. (2011), 17,8 mil. (proiecție 2030).

Sigur, 2030 sună a viitor îndepărtat; a ceva care nu ne afectează. Cu riscul de a vă strica buna dispoziție încă de luni dimineață: până în 2030 mai sunt fix 12 ani; adică tot atâția câți au trecut între 2006 și “azi”.

2./MAJORAREA SUBSTANȚIALĂ A SALARIILOR DIN SĂNĂTATE are drept scop oficial oprirea hemoragiei de medici/asistenți și îmbunătățirea serviciilor medicale. “Dacă oferim salarii la nivelul UE, cred că trebuie să oferim și servicii la nivel de UE. În acest moment, nu mai există scuze”, comenta luna trecută noul ministrul Sănătății. Observatorii spun, însă, că salariile mici sunt doar o parte din problemă: vezi dotările, medicamentele + cultura organizațională din sănătatea publică.

  • Ce înseamnă însă, concret, majorările de 70-172%? Câteva salarii brute, cf. cursdeguvernare.ro: 1.028 euro pentru asistenți medicali respectiv 3.273 euro pentru medicii primari din unități neclinice; 1.790 euro pentru rezidenții anul III din unități clinice; 4.341 euro pentru medicii primari, anatomie patologică și medicină legală;
  • Există, totuși, nemulțumiri – venite în special de la farmaciști & chimiștii/biologii din laboratoarele spitalelor, unde majorările sunt mult mai mici; și, de asemenea, de la chirurgi, cărora nu li se mai plătesc ore suplimentare dacă operează după program (și care sunt nemulțumiți că cei din spitalele mici primesc salarii egale cu cei din spitale universitare, deși volumul de muncă și dificultatea intervențiilor sunt diferite).
  • Un deputat USR din comisia de Sănătate, Tudor Pop, vorbește despre “merele otrăvite” din declarațiile ministrului Muncii; printre ele, faptul că bugetul sănătății nu acoperă creșterile și că procentul alocat salariilor va ajunge, în 2018, la 97% din banii spitalelor (față de 85-90% până acum). “Niciodată nu a fost un dezechilbru atât de mare între finanțare și salarizare”, scrie Pop.

3./VINEREA MARE ORTODOXĂ, ZI LIBERĂ. Anul acesta noua sărbătoare legală pică pe 6 aprilie, așa că reactualizați-vă calendarele. Legea – un proiect UDMR, care a dat drept exemplu legislațiile altor țări UE – a fost adoptată în doar o săptămână de ambele camere ale Parlamentului și merge acum la promulgare. Cu această nouă sărbătoare, numărul zilelor libere pentru angajații români depășește 15 (lista lor, aici).

4./CONVERSAȚIA DESPRE CORUPȚIE/DNA s-a mutat săptămâna trecută, în fine, din etapa înfruntării între amatori – purtată în presă, în studiouri TV și pe Facebook – în cea instituțională. Cele trei momente-cheie ale săptămânii:

  • Marți șefa DNA a fost audiată de Consiliul Superior al Magistraturii. Codruța Kovesi a răspuns, pe puncte, la cele 20 de acuzații pe care ministrul Toader – prezent la audieri – i le-a adus în cererea de revocare. După o dezbatere-fulger, CSM a avizat negativ (avizul e consultativ) cererea de revocare; urmează să se pronunțe, probabil săptămâna asta, președintele Iohannis (care e unic decident).
  • Miercuri, Kovesi a prezentat raportul DNA pe 2017. Un discurs foarte comentat a fost cel al Cristinei Tarcea, judecătorul cu cel mai înalt rang al României (Tarcea e șefa Înaltei Curți) care a remarcat că prezidiul evenimentului DNA se subțiază de la an la an – și a explicat cum a decis între “opțiunea comodă, protectoare” de a nu veni nici ea la prezentarea raportului DNA și cea de a participa – “mai puțin comodă, mai puțin protectoare . Tarcea a vorbit, în plus, și despre “cursul intensiv de drept” la care participă toată țara – și care e predat de “persoane care au interes în soluționarea propriilor cauze”. Puteți asculta discursul său aici; are 4 minute.
  • Joi am avut declarațiile de presă ale nr. 2 al Comisiei Europene, Frans Timmermans, care și-a programat o vizită de urgență la București după cererea de revocare de săptămâna trecută. Timmermans a discutat cu toate părțile și, în final, și-a spus punctul de vedere: să nu cumva să ne înecăm la mal cu justiția, după progresele “miraculoase” pe care le-am făcut în ultimele două decenii (“mesajul meu e să alergați în continuare, dar nu în direcția greșită”); da, avem șanse să ieșim de sub monitorizarea MCV anul ăsta, dar numai de noi depinde (ultimul raport conținea niște avertismente nu foarte subtile despre riscul “regresului”); și da, locul României e în Schengen, dacă ne facem temele (dar nici asta nu e o promisiune). O sinteză bună, pe cursdeguvernare.ro.

5./DECLARAȚIA FISCALĂ “7 ÎN 1”. Guvernul a anunțat o așa-numită “declarație unică” în care va grupa șapte dintre declarațiile fiscale prevăzute acum de legislație pentru veniturile din activități independente (intră aici și infama declarație 600). Lista formularelor care vor fi încorporate în noua declarație o găsiți în documentul oficial prezentat vineri de guvern.

6./VESTE BUNĂ PENTRU ONG-URI. Finanțele vor păstra și anul acesta mecanismul vechi, “pentru că asta e situația”, pentru ONG-urile care au colectat deja de la donatori declarațiile de redirijare a 2% din impozitul pe venit (până la această decizie, anunțată săptămâna trecută de Ministerul Finanțelor, Fiscul cerea ca declarațiile să fie depuse personal, cf. legii, de fiecare contribuabil în parte – măsură care, au explicat ONG-urile, le-ar fi bulversat complet bugetele).

+ De urmărit: o variantă aflată acum în lucru la guvern ar fi ca direcționarea celor 2% să fie valabilă 3 ani, dacă cel care face redirijarea nu optează explicit altfel.

7./IOHANNIS ÎN LOCUL LUI TUSK? O informație pe care hotnews.ro spune că o are “din mai multe surse politice” lansează o ipoteză care ar putea avea impact asupra prezidențialelor noastre din 2019: aceea că președintele Klaus Iohannis ar fi luat în calcul de Bruxelles pentru poziția deținută acum de polonezul Donald Tusk, cea de președinte al Consiliului European (al cărui al doilea mandat expiră în noiembrie 2019).

  • Informația nu a fost confirmată din surse independente și nici n-a fost preluată de presa străină; în plus, nu există niciun indiciu, în acest moment, că președintele Iohannis ar fi interesat de o astfel de funcție.
  • “Dacă Michel Barnier, negociatorul șef al Comisiei Europene pentru Brexit, va ajunge șeful Comisiei Europene în 2019, cele mai mari șanse la șefia Consiliului European le are Klaus Iohannis”, ar fi spus una dintre sursele Hotnews, care a mai explicat că astfel de poziții se negociază din timp și că respectă “o cutumă”: dacă șeful Comisiei e vestic, atunci cel al Consiliului European e central-european sau estic. Cutuma, în caz că ea există, e una nouă; primul estic care-a preluat funcția post-Lisabona, de când mandatul a devenit de 2,5 ani (înainte poziția era mai degrabă simbolică, cu rotație la 6 luni) e chiar Donald Tusk.

+ Clarificare: a nu se confunda, la cititul știrilor în fugă, poziția de președinte al Consiliului European cu președinția de șase luni a Consiliului UE, cea pe care România o va prelua în ianuarie 2019 (UE nu-i foarte creativă la denumiri, după cum vedeți; și nici acronimizarea funcțiilor n-ar fi de ajutor: avem un președinte al Comisiei Europene, un președinte al Consiliul European și o președinție a Consiliul Uniunii Europene).

8./DIN NOU DESPRE PILONUL II. “Nu se desființează”, ne asigură ministrul Muncii, dar ceva tot o să se schimbe – doar că încă nu e clar ce. “Analizăm la ora actuală posibilitatea ca fiecare persoană să poată să opteze, adică să nu mai fie o obligație prin lege ca persoana să fie [să contribuie – n.r.] și la Pilonul I, și la Pilonul 2 de pensii”a spus Lia Olguța Vasilescu (adăugând că, după părerea sa, “nu este foarte bine ce s-a întâmplat” în 2008, când a fost înființat Pilonul II).

+ Legea pensiilor este finalizată, a mai anunțat ministrul; în prezent “se lucrează la legislația subsecventă” și se fac simulări pe trei formule de calcul.

+ Propunerea legislativă USR de eliminare a pensiilor speciale a primit vot de respingere în comisia de specialitate a Senatului (pensiile speciale, “care consumă resurse bugetare majore”, fuseseră eliminate de guvernul Boc în 2010, dar au fost reintroduse ulterior de guvernele PSD).

9./ÎN AȘTEPTAREA CIRCULAREI. Bătaia de cap cu administrațiile fiscale județene care cer documente diferite pentru același lucru ar urma să fie rezolvată “printr-o circulară cu mesajul clar că nicio administrație nu va mai putea practica o interpretare proprie a legislației”, scrie profit.ro, citându-l pe ministrul Eugen Teodorovici.

+ Ministrul a comentat, săptămâna trecută, pe marginea unui anunțului “formularele online se depun la etajul 2”, care circulat în aceste zile pe Facebook (detaliu relevant, care a scăpat presei: anunțul nu e nou; apare prin sediile ANAF “since 2013”).

10./ORDONANȚA ORI/ORI PENTRU IMM-URI. Există varianta ca, dacă deputații întârzie să se pronunțe asupra OUG 79 (cea cu modificările fiscale), guvernul să dea o ordonanță care să permită firmelor cu cifră de afaceri de sub 1 mil. euro să opteze între impozitul pe profit și impozitul pe cifra de afaceri (de la 1 ianuarie e obligatorie impozitarea pe cifra de afaceri, însă Senatul a inclus, în varianta adoptată prin vot, dreptul companiei de a opta).


 

ALEGERI ÎN STIL ITALIAN. “Unul dintre cele mai incerte scrutinuri italiene din istoria recentă”scrie BBC, s-a desfășurat ieri: imediat după încheierea votului, toate sondajele indicau ceea ce britanicii numesc “hung parliament” (o configurație fără un câștigător categoric, cu mai multe variante de coaliție guvernamentală, care anunță negocieri complicate și perspectiva unui guvern minoritar).

+ Titlu în La Stampa: “Il mondo guarda il voto italiano: si teme l’ingovernabilità”.

+ Pe primul loc, cu cca. 30-32% – cf. rezultatelor parțiale publicate azi-noapte de “La Reppublica” – se afla mișcarea populistă, anti-establishment și anti-imigrație “Cinci stele”, fondată de un actor de comedie; Forza Italia, formațiunea mereu-tânărului Silvio Berlusconi (care încă nu poate fi premier din cauza unei condamnări pentru evaziune fiscală) era cotată cu 14% – și aduna, împreună cu alte două partide de dreapta, în jur de 33-36% (insuficient, însă, pentru a forma guvernul).

+ Ce se întâmplă în Italia e urmărit cu îngrijorare de Bruxelles (despre complicațiile post-vot a scris, aseară târziu, The Economist) și de piețele financiare (deja crispate de perspectiva războiului comercial pe care l-ar putea declanșa Donald Trump, care a anunțat că va impune taxe vamale la importurile de oțel și aluminiu).

DIGITAL MEMO

PRIMUL “UNICORN” ROMÂNESC – sau cu origini românești, dacă luăm în calcul faptul că firma și-a mutat sediul central la New York – e UiPath: o companie care construiește roboți software și care, după finanțarea de 30 mil. dolari de anul trecut, a mai obținut una de 120 milioane de dolari. Această a doua rundă – anunțată în premieră de TechCrunch – duce evaluarea UiPath la peste 1 mld. dolari (pragul acela mitic de la care un start-up intră în categoria “unicornilor”).

+Probabil că săptămâna aceasta vom afla mai multe detalii despre investiție; start-up.ro a anunțat pentru marți o conferință de presă UiPath.

+“Unicornii sunt rari”, scria acum exact o lună Wired. “Acest studiu sugerează că ar trebui să fie și mai rari” (nu strică să știm de ce).

PROPAGANDA ONLINE: PROBLEMA NU E KREMLINUL. Articol interesant despre tehnologiile din spatele “propagandei de mare precizie” distribuită via Internet. “Problema centrală în dezinformările care corup cultura politică nu ține de spionii ruși sau de o anume platformă digitală”, spune New America, o organizație care susține “tehnologia de interes public”. “Problema centrală e că întreaga industrie [online] e construită pentru a valorifica tehnologii sofisticate care agregă atenția utilizatorilor penru a le vinde publicitate. Există aliniere de interese între advertiseri și platforme; iar o soluție viabilă aici trebuie căutată”. (Găsiți, la adresa din articol, un raport descărcabil de 42 de pagini despre colectarea de date, advertising, SEO, social media & inteligență artificială).

  • A intrat în vigoare tariful anual pe domeniile .ro: 6 euro fără TVA / domeniu. Motivația și detaliile, pe profit.ro.
  • “Impozitarea companiilor digitale, de la intenție la fapte: implicații pentru România”un punct de vedere de la Deloitte, cu amănunte despre proiectul european de taxare.
  • Dacă vreți să aflați lucruri despre inteligența artificială, Google a lansat un site cu resurse gratuite. Se numește “Learn with Google AI”.
DIGITAL MEMO e un concentrat de cultură digitală menit să vă țină la curent cu mersul tehnologiei; rubrică sprijinită de un partener digital-native, eMAG.

ANTREPRENORI & DECIZII

TELEMUNCA ARE STATUT LEGAL, de săptămâna trecută, și în România; deci probabil că e un moment potrivit de reflectat asupra lucrului cu echipe “remote”. Harvard Business Review are un articol proaspăt pe tema asta; colaborarea la distanță presupune, scrie revista, alte abilități decât cea desfășurată sub același acoperiș – și e de trei feluri: fizică, operațională și “de afinitate”.

+ Cinci bune practici pentru lucrul la distanță, aici (#2: “Nu vă bombardați cu mesaje echipa”; să dai unui om pentru același lucru e-mail, SMS și apoi telefon = o formă de “dominație digitală”).

+ Apropo de supracomunicare: cum te descurci cu un șef care-ți repetă, la nesfârșit, instrucțiuni pe care deja le-ai înțeles? Trei tactici care merită testate, în Fast Company.

EMPOWERMENT”, ACEST CUVÂNT care nu are un echivalent mulțumitor în românește, are propriul capitol în orice manual de management / leadership. Câteodată, însă, “empowerment”-ul nu funcționează; din ce motive, explică autorii unei cercetări pe tema asta. Contraintuitive, pe alocuri, concluziile; și interesante.

TREI ARTICOLE DE CITIT/SALVAT:

  • Despre primejdiile perfecționismului: ce ne arată primul studiu transgenerațional făcut vreodată (1989-2016) – pe bbc.com.
  • Trei mituri despre globalizare extrase din 40 de ani de date; aici.
  • Greșeala de comunicare pe care și cei mai deștepți o fac – cf. lui Steven Pinker, a cărui ultimă carte e nr. 1 în topul personal al lui Bill Gates – este “blestemul de a ști” (nu-i o metaforă; chiar despre asta-i vorba).
ÎN ANTREPRENORI & DECIZII, rubrică de cultură antreprenorială, găsiți săptămânal informații, modele, studii de caz și idei proaspete; din România și din lume.

#DEȘTIUT #DECITIT #DEÎNCERCAT

BUNĂ DIMINEAȚA. IATĂ OSCARURILE. Cronica momentelor importante & lista câștigătorilor, în New York Times. Sau, dacă vreți cronologie full English – minut cu minut – s-a ocupat de asta BBC.

COMUNISMUL ROMÂNESC PE ÎNȚELESUL COPIILOR, asamblat într-un ghid ilustrat la care au contribuit nouă artiști. Ghidul, făcut de Forum Apulum (care, scrie Scena9.ro, l-a făcut “ca parte dintr-o campanie mai mare de educație civică prin istorie”) a pornit de la un studiu din 2012 potrivit căruia jumătate dintre adolescenții intervievați atunci erau de părere că „era mai bine pe vremea lui Ceaușescu” (deși nu trăiseră sub comunism). Un articolaș pe tema asta, aici. Ghidul e intitulat “Partidul te vrea tuns” și a fost lansat vineri. Îl puteți răsfoi online aici. E fain.

FAMILIA REGALĂ BRITANICĂ și “statutul ei diminuat în lume, la prima vizită în Israel”: un titlu Haaretz, unul dintre cele mai influente ziare israeliene, inimaginabil acum 100 de ani, când Imperiul Britanic controla un sfert din populația lumii și declarația Balfour – prin care britanicii care promiteau sprijin pentru o “patrie națională” pentru evrei în Palestina – abia-și făcea loc, la nivel de concept, în lume.

YALE UNIVERSITY LANSEAZĂ luna asta, pe coursera.org, un curs online intitulat “The Science of Well-Being”. E despre fericire, mai pe șleau spus, și e predat de o profesoară, Laurie Santos, care conduce Comparative Cognition Laboratory și are un doctorat în psihologie de la Harvard. Prima jumătate a cursului va fi despre mis-concepții, a doua despre ce-i de făcut. E gratuit cursul, dacă nu vă trebuie certificat; vă puteți înregistra deja.

PODCASTUL INVISIBILIA, UN NOU SEZON. Al patrulea. Deocamdată e disponibil doar trailerul (pentru cei care încă n-au dat încă de acest podcast, găsiți primele sezoane în partea de jos a paginii). Invisibilia face un soi de jurnalism rar, deopotrivă puternic și delicat, care se învârte în jurul unor subiecte greu de agățat (și cu atât mai puțin de turnat în rețete standardizate). E un proiect despre “forțele invizibile care modelează comportamentul uman – lucruri precum ideile, convingerile, asumpțiile și emoțiile”, după cum spune descrierea oficială. Lucruri care nu se văd, într-adevăr. Se ascultă.

despre mine

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

de Mona Dîrțu

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta

Get in touch

Quickly communicate covalent niche markets for maintainable sources. Collaboratively harness resource sucking experiences whereas cost effective meta-services.