MONDAY MEMO #150 / Raport de țară 2018: opt subiecte semi-absente de pe agenda publică

M

 

LUNI, 12 MARTIE 2018

1./RAPORTUL ANUAL DE ȚARĂ PENTRU ROMÂNIA, publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană, e sărac la capitolul “felicitări”. Cele trei pagini de rezumat trec în revistă, după o serie de îngrijorări macro, opt “provocări specifice României”. Am selectat acele formulări care se referă la politici/decizii (documentul integral, care are 76 de pagini, îl găsiți aici):

  • CRIZA DE FORȚĂ DE MUNCĂ: “Politicile active […] nu sunt suficient de ample și de bine concepute”; “majorările salariului minim sunt stabilite în mod discreționar”; “participarea partenerilor sociali în procesul de elaborare a politicilor este foarte limitată”.
  • SĂRĂCIA SE EXTINDE: “Intrarea în vigoare a Legii privind venitul minim de incluziune […] a fost amânată din nou”; “nu a fost adoptat niciun act legislativ privind egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei”; prin transferul contribuțiilor, “sarcina finanțării protecției sociale revine aproape exclusiv angajaților”.
  • REFORMELE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE/MEDIULUI DE AFACERI: “Proiectul de lege privind gestionarea resurselor umane este în prezent aliniat la strategia pentru funcționarii publici, dar punerea în aplicare nu a început”; “procedurile administrative împovărătoare pentru firme, progresele lente în ceea ce privește furnizarea soluțiilor de e-guvernare […] și modificările frecvente în materie de reglementare […] afectează mediul de afaceri”.
  • EDUCAȚIE: “Formarea profesională nu este prioritizată și, în majoritatea cazurilor, nu este adaptată la nevoile pieței forței de muncă”; “accesul la activitățile de învățare destinate adulților este limitat, în special pentru persoanele slab calificate”.
  • SĂNĂTATE: “Finanțarea insuficientă și utilizarea ineficientă a resurselor publice limitează eficacitatea sistemului de sănătate”; “infrastructura sistemului de sănătate și prevalența plăților informale constituie în continuare motive de îngrijorare”.
  • CERCETARE & INOVARE: “În ciuda unei infrastructuri informatice solide și a dezvoltării rapide a sectorului TIC, România continuă să obțină un punctaj scăzut la toți indicatorii Tabloului de bord european privind inovarea și nu există semne de îmbunătățire a rezultatelor”; “gradul de digitalizare al sectorului public […] rămâne foarte scăzut”.
  • INFRASTRUCTURĂ: “Cheltuielile publice ridicate nu sunt reflectate în infrastructura României”; “eficiența întreprinderilor de stat nu se îmbunătățește, iar cadrul de guvernanță corporativă este fragilizat”.
  • ANTICORUPȚIE: “Există riscul ca prin reformele în curs ale legilor justiției să fie afectată negativ independența sistemului judiciar și să fie anulate progresele realizate în ultimii 10 ani”.

2./BULETINUL ȘTIRILOR FISCALE. Din sumar: declarația unică; tot 2% pentru ONG-uri; o răzgândire guvernamentală + o știre despre split TVA:

  • Finanțele au publicat draftul de OUG care include info despre formularele ce vor fuziona în așa-numita declarație unică (care afectează 1 mil. oameni și a fost frumos botezată “formularul inteligent”); detalii pe cursdeguvernare.ro și profit.ro.
  • Premierul Dăncilă s-a opus propunerii ministrului de Finanțe de creștere de la 2% la 3,5% a cotei din impozit pentru ONG-uri, invocând un minus de 157 mil. lei la buget (creșterea, cerută de ONG-uri, venea să compenseze bugetele subțiate prin scăderea de la 16% la 10% a impozitului pe venitul din salarii).
  • Există, se pare, un plan de comasare a declarațiilor fiscale pentru firme după modelul deja propus pentru persoanele fizice.
  • E posibil ca firmele private să fie din nou obligate să raporteze datoriile și creanțele mai vechi de 30 de zile; scăpaseră de obligație în iulie 2017, dar iată că Guvernul s-a răzgândit.
  • Numărul de firme intrate în mecanismul split TVA a crescut de la cca. 700 în februarie la 17.000 în martie. Nu e nimic nemaipomenit, totuși, în această creștere: ea vine din faptul că cei aflați în insolvență, dar care nu și-au achitat datoriile în ianuarie, cf. calendarului, au raportat / au fost depistați abia în februarie; deci abia din martie au intrat în mecanism.

3./CE S-A ÎNTÂMPLAT LA CONGRESUL PSD. O galerie reîmprospătată de vicepreședinți, cu Viorica Dăncilă devenită nr. 2 în partid (noua configurație, pe hotnews.ro); un președinte, Liviu Dragnea, reconfirmat informal, nu prin vot (“Vreți să mai fiu președintele vostru?”, a întrebat Dragnea; “Daaaa…”, a răspuns sala); și o promisiune neonorată, făcută înainte de congres, de relansare a programului de guvernare. Dragnea și-a început discursul vorbind de un moment de bilanț (“trebuie să prezentăm rezultatele programului de guvernare întemeiate pe datele oficiale, adunate de INS, și nu pe emisiunile de seară de la televiziuni”) – dar nimic din ceea ce-a urmat n-a semănat a bilanț (n-a spus nicio vorbă, de pildă, despre modificările fiscale; despre creșterea economică; despre buget). Întregul discurs, pentru cine n-are răbdare să-l asculte/citească (îl puteți descărca din textul hotnews.ro), e un colaj de platitudini modest formulate și planuri vagi, fără angajamente concrete, acțiuni & deadline-uri. Ce-am reținut eu din discursul “liderului de facto al României”, cum îl numește Bloomberg:

I. A anunțat “câteva obiective importante” (foarte ne-SMART formulate). Primele trei:

“Reconstrucția capitalului uman”: “Fără un efort național conjugat, fără un program de repatriere substanțial, fără o ofertă socială convingătoare și fără un pachet de legi dedicat, compatrioții noștri nu se vor opri și nu se vor întoarce. Tocmai de aceea, PSD va iniția în regim de urgență aceste măsuri și acțiuni”.

“Demografia”: “PSD va lansa un program de încurajare a natalității, un program care să dea curaj și garanții substanțiale viitorilor părinți”.

“Firmele românești”. “An de an, lună de lună, zi de zi, capitalul românesc pierde o luptă inegală în fața capitalului străin. Nematurizat, neconsolidat, vânat de politica de taxe a ultimelor două decenii, discriminat la licitațiile de stat și speriat de instituțiile de anchetă, capitalul românesc e incapabil să construiască o contrapondere locală, stabilă și loială în fața capitalului speculativ, mobil și greu taxabil, cu origine în afara țării. Legislația economică și practicile instituțiilor de control care au permis discriminarea capitalului românesc trebuie și vor fi modificate rapid, așa încât băncile și marile companii cu capital majoritar românesc să nu mai fie o raritate”.

II. A anunțat așa-numitul “proiect gROwth” (așa e ortografiat în discurs) pe care a mărturisit că i l-a prezentat în 2009 lui Mircea Geoană și care ar urma să însemne o mulțime de lucruri: “grădinițe cu program prelungit, after-school în toate școlile din România și nu numai”; “un sistem de transport public separat al elevilor către școală” care să rezolve problema traficului; “dreptul la zile libere pentru părinții care își duc copiii la consultații medicale”; “alternative pentru orarul ghișeelor, după orele de lucru obișnuite”; “reducerea drastică a birocrației astfel încât salariații să nu își mai consume timpul liber la cozi interminabile de la ghișeele sistemului”.

III. A anunțat un “proiect de țară” (sau “de dezvoltare strategică până în 2040”): “În lunile care urmează, principiile și etapele lui vor face obiectul dezbaterii academice și publice”; “în forma sa finală, programul de dezvoltare strategică a României până în 2040 va merge în Parlament și va deveni lege”.

4./VIITOAREA CRIZĂ DIN JUSTIȚIE. Dacă noile legi ale justiției, care se întorc săptămâna asta la comisia Iordache pentru punerea în acord cu deciziile CCR, vor păstra prevederile legate de scăderea vârstei de pensionare, atunci avem o mare problemă, a avertizat iarăși procurorul general: 750 de procurori dintr-un total de 2.500, mulți cu funcții de conducere, au dreptul să iasă simultan la pensie. Ce înseamnă asta? Înseamnă slăbirea corpului de profesioniști – și, în plus, “risc de prescriere” major pentru parte din cele 1,7 mil. dosare de soluționat.

+ Situația e similară în cazul judecătorilor; și în cazul lor a scăzut până la 20 de ani vechimea de la care se pot pensiona. În plus, notează cursdeguvernare.ro, noile legi prevăd pensii cu 30% mai mari decât indemnizațiile primite de judecătorii și procurorii în activitate.

+ A scăzut sau nu încrederea românilor în Justiție, cum a spus premierul Viorica Dăncilă? (“Ne uităm la barometre și vedem că încrederea în Justiție a scăzut”). Conform ”Verificat de Europa FM”, afirmația e falsă: barometrele UE nu indică o scădere a încrederii în Justiție.

5./PATRU UNIVERSITĂȚI ROMÂNEȘTI au fost incluse anul acesta într-un clasament global din care fac parte 959 instituții de învățământ superior (QS World University Rankings 2018). Cea mai bine plasată e Universitatea București, clasată în segmentul locurilor 701-750; celelalte trei, toate incluse în partea inferioară a clasamentului (locurile 801-959) sunt universitățile din Cluj, Iași și Timișoara.

6./DNA A PUS O CIFRĂ pe ineficiența ANAF în materie de recuperare a prejudiciilor: din 2013 încoace, dosarele pe care le-a instrumentat s-au încheiat în instanță cu confiscări totale de 1 mld. euro, însă ANAF a recuperat doar 11%. Par să se confirme și în România, crede Codruța Kovesi, concluziile unui studiu european: “Inculpații preferă să petreacă timp în închisoare, dar să nu li se ia averea”.

+ Președintele PNL, Ludovic Orban, a fost achitat prin sentință definitivă în dosarul de corupție instrumentat de DNA.

7./TOPUL VÂNZĂRILOR DE ZIARE arată, fără putință de tăgadă, agonia unei industrii: dacă nu luăm în calcul ziarul Patriarhiei, cu 22.000 exemplare distribuite, avem doar un singur ziar național quality care depășește cu puțin 10.000 exemplare/zi: România liberă. Iar titluri precum Jurnalul Național și Ziarul Financiar nu trec de 4.000 de exemplare, adică mai puțin decât cotidiene locale precum Gazeta de Sud ori Jurnal Bihorean. (În mod cu totul inexplicabil pentru mine, Evenimentul Zilei – 9.000 exemplare/zi – încă mai e încadrat la categoria “quality”).

+ Lista completă de titluri auditate de BRAT, aici. Clasamentul general al presei print e condus de un ghid TV, care e de altfel singura publicație din România cu peste 100.000 exemplare.


 

SUNTEM ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI COMERCIAL. Prima împușcătură a fost trasă de președintele Donald Trump, care a impus săptămâna trecută taxe vamale la importurile de oțel (25%) și aluminiu (10%) – în ciuda opoziției consilierului său economic, care de altfel a demisionat, și a propriului partid.

  • Miza declarată: Stimularea producătorilor locali de oțel și aluminiu și “pedepsirea” țărilor “care profită de SUA”, în special a Chinei (“America luată de fraieră” e una dintre temele-cheie ale campaniei Trump). Decurg, din această decizie, două mari bătăi de cap. Prima problemă: taxele lovesc, de fapt, în aliații SUA – Canada, Mexic, UE, Australia, Japonia; sub 5% din oțelul importat de americani vine din China (în cele din urmă, Trump a păsuit pentru moment Canada și Mexicul, cel puțin până la renegocierea NAFTA; a spus că se mai gândește cum va fi tratată Australia; și a emis ideea că ar putea excepta și Marea Britanie, ceea ce e imposibil cât timp e parte din UE). A doua problemă: sunt mai multe afacerile americane lovite de noile taxe vamale – de la producătorii de mașini la cei de răcoritoare – decât businessurile stimulate; de aici și panica, lobby-ul înfrigurat anti-taxare și scrisoarea-avertisment semnată de 107 congressmani republicani.
  • Tabloul de ansamblu: Trump susține că “războaiele comerciale sunt bune și ușor de câștigat”, deși toată istoria comerțului îl contrazice. Măsurile de acest tip sunt întotdeauna urmate de o puzderie de replici din partea țărilor afectate, care aleg să taxeze diverse importuri de produse americane (UE, de pildă, lucrează la o listă pe care figurează blugii, motocicletele Harley și whisky-ul).

+ Dicționar: Ce este un război comercial și ce impact poate avea – un FAQ Bloomberg.

+ Consecințe: De noile taxe vamale vor beneficia Rusia și China, avertizează Goldman Sachs.

+ Concluzie: Războiul comercial care se anunță ne împinge pe toți într-o epocă de imprevizibil, ostilitate între parteneri și frecușuri care pun în pericol, toate, creșterea economică globală.

DIGITAL MEMO

REALITY-CHECK LA ECOSISTEMUL ROMÂNESC de start-up-uri tech – și a felului în care se învârte capitalul de risc prin bucata noastră de Europă – în cercetarea ”Startup Investment & Innovation in Emerging Europe” (2018). Idei principale:

  • Peisaj “vibrant”, deși scena de start-up-uri tech e micuță, cu investiții modeste, în plaja de 1-5 $/locuitor (Rusia și Belarus sunt în plaja superioară, de 5-10 $/locuitor). Campioana indiscutabilă a regiunii e Estonia, cu 60 $/locuitor (pentru comparație, francezii au 33 $/locuitor iar americanii 185 $/locuitor).
  • În privința maturității ecosistemului și a maturității pieței, ne depășesc și bulgarii, și restul central-europenilor, și rușii;
  • Cercetarea cartografiază hub-urile și incubatoarele – peste 20 în toată țara; listează principalii investitori; și notează că în 2016 au avut loc 12 exit-uri “care demonstrează talentul antreprenorilor locali” (success stories incluse: UiPath, Vector și Clever Taxi).

+ Documentul integral îl puteți descărca de-aici, iar fișa României, care se întinde pe 14 slide-uri, o găsiți în documentul nr. 4 (Local Landscapes).

+ Complementar cu acest studiu, iată câteva idei/previziuni despre cum se va schimba lumea fondurilor cu capital de risc în următorii 10 ani, cu focus pe patru dintre “cele mai ambițioase” astfel de întreprinderi: Y Combinator, Social Capital, Peter Thiel și AngelList.

BOȚII-ROBOȚII sunt cel mai mic multiplu comun al mailurilor tip phishing, campaniilor de propagandă prin social media și a altor blesteme contemporane: cinci lucruri de știut despre boți – explicate frumos și clar, ca la dicționar.

ȘASE TENDINȚE ÎN FINTECH. “Blockchain. Criptomonede. Plăți pe mobil. Internet of Things: industria fintech are, fără îndoială, o mulțime de treabă”, scrie Entrepreneur, care identifică șase factori cu impact asupra felului în care ne vom face plățile și încasările într-un viitor nu foarte îndepărtat. Pe locul întâi: factorul guvernamental, care va trebui să înceapă să reglementeze regimul monedelor virtuale.

+ Românii și monedele virtuale: rezultatele unei cercetări făcute de iSense Solutions pe un eșantion de 500 de respondenți din mediul urban, aici; 17% dintre cei intervievați au spus că intenționează să cumpere criptomonede în următoarele 12 luni.

“TRANSFORMAREA DIGITALĂ” e o sintagmă frecvent utilizată și arareori definită; vorbim, pe scurt, de mutațiile prin care trec toate businessurile, indiferent de domeniu – la nivel de activități, procese, modele – pentru a se pune la punct și pentru a valorifica tehnologiile digitale (anul acesta se vor cheltui în această cursă a “transformării digitale”, estimează IDC, 1,3 trilioane $; cu 16,8% mai mult decât în 2017). Ei bine, Onalytica – o companie specializată în “influencer relationship management” – a încercat să vadă cine sunt cei care modelează conversațiile pe tema transformării digitale – așa că a analizat, de la începutul anului până pe 8 martie, conținutul postărilor a sute de personaje cheie din industrie. Au rezultat: un top 100 influenceri (care e condus de CEO-ul Microsoft, Satya Nadella); un top 100 branduri, în care primele trei locuri sunt ocupate de ISD, Microsoft și McKinsey; și un top 100 publicații. Listele le găsiți aici.

DIGITAL MEMO e un concentrat de cultură digitală menit să vă țină la curent cu mersul tehnologiei; rubrică sprijinită de un partener digital-native, eMAG.

BRIEF DISRUPTIV

CREAȚIE DISRUPTIVĂ VS. CREAȚIE NON-DISRUPTIVĂ. W. Chan Kim și Renée Mauborgne, autorii popularei Blue Ocean Strategy, publică un articol în revista INSEAD – unde, de altfel, sunt profesori – despre atenția pe care o acordăm azi schimbărilor disruptive; schimbări care totuși “arată doar jumătate din fotografie”, spun ei, cu privire la geneza de noi piețe. Cealaltă jumătate – “cea mai importantă”, cred autorii – vorbește despre “creația non-disruptivă” = a crea noi piețe acolo unde nu exista nimic înainte; fără pierderi de locuri de muncă, etc. Pledoaria făcută de Kim & Mauborgne o găsiți în Knowledge. “Oamenii ne zic adesea «Chan and Renée, sunteți naivi. Ce spuneți voi nu se poate face. Nici în industria noastră și nici în lume, în general». Iar la asta noi răspundem așa: «Aveți dreptate. Nu se poate face. Până când cineva o face»”.

+ Cartea lui Kim & Mauborgne, care a fost publicată în 2005, se bazează pe cercetarea a 150 de mutații din 30 de industrii; versiunea românească, la Editura Publica.

+ La intersecția dintre cele două jumătăți de fotografie e totuși un cuvânt important  – “creație” / “creativitate”. O analiză recentă McKinsey pe tema creativității în business – și a indexului Award Creativity Score (ACS) – arată că, “deși rămâne o știință inexactă”, creativitatea contribuie decisiv la rezultatele financiare ale companiilor; și sunt câteva bune practici care fac diferența.

KIND REMINDER”. “Avem nevoie de breșe critice (breakthrough) în materie de modele de business, nu în materie de tehnologie” – explică, în Fast Company, doi autori de carte preocupați de relația dintre inovația disruptivă și sustenabilitate. Textul lor e un reminder binevenit în exuberanța tehnologică pe care o traversăm: ne amintește de Gartner Hype Cycle, cu al său vârf de “inflație de așteptări”, întotdeauna urmat de “găleata cu deziluzii”; și de constatarea că picăm mereu în aceeași capcană (fascinați de magiile promise de o nouă tehnologie, împingem în plan secund gândul că “e nevoie de un efort considerabil pentru a transforma tehnologiile emergente în motoare sustenabile de creat avuție”).

De ținut minte: “Modelul de business este cel care conectează potențialul unei tehnologii cu nevoile reale ale pieței și cu cererea consumatorilor” – o afirmație pe care cei doi autori ai articolului o susțin și o dezvoltă prin trei argumente/exemple culese din propriile lor cercetări.

CUM SE ADAPTEAZĂ “TITULARII DE POZIȚIE” la mutațiile disruptive care le amenință statusul: se focalizează pe people skills, pe cultură și pe client; câteva observații utile de la un profesor INSEAD care a făcut o cercetare la IBM, aici.

BRIEF DISRUPTIV e o rubrică susținută de FRIENDS\TBWA Bucharest, The Disruption® Company.

ANTREPRENORI & DECIZII

CE-I ÎN NEREGULĂ CU SITE-UL TĂU. Un check-list bun cu 14 greșeli frecvente culese de pe site-urile de companie de un panel de membri Young Entrepreneur Council; cum există șanse bune ca designul pe care-l aveți să fie făcut cu ani în urmă, când și obiceiurile de consum de informație erau diferite, probabil că n-ar strica să faceți o reevaluare prin lentila punctelor #1 și #2.

+ O companie de SEO, AdMarks, a analizat câteva luni la rând 350 site-uri românești de e-commerce și a dat publicității, săptămâna trecută, rezultatele: a descoperit probleme de indexare, timpi mari de încărcare, conținut duplicat – și, bineînțeles, celebra Error 404.

+ Harta comerțului online: sub 30% dintre români au făcut cumpărături online în 2016, cf. Eurostat.

“DACĂ E SĂ FIU CINSTIT”, scrie un investitor pe Quora, “n-am auzit pe nimeni să încheie o afacere în lift”, deși antreprenorii la început de drum sunt obsedați să-și șlefuiască “prezentarea din lift” (“elevator pitch”). Și totuși metafora e utilă; te ajută să fii articulat, concis, interesant. “De câte ori vreun antreprenor-aspirant îmi prezintă un concept, îi cer să scrie un teaser. Cei mai mulți dintre ei nu o fac, pentru că e greu să scrii unul”, explică investitorul: teaser-ul te obligă, în fond, să-ți distilezi ideea în cea mai clară și mai atrăgătoare dintre formulele posibile. Câteva sfaturi excelente de redactare, aici.

ÎNVĂȚĂTURILE ANTREPRENORULUI CĂTRE WANTAPRENOR. Sunt nouă în total, toate învățate pe propria piele de fondatorul unui start-up tech. Una utilă, un fel de vestă anti-frustrări: “nimic nu va merge conform planului” (ceea ce nu înseamnă că nu trebuie să ai unul).

+ Suntem pe locul 9 în lume la numărul femeilor-antreprenor, cu 28,9% companii deținute de femei; în creștere față de ediția anterioară a clasamentului, unde România deținea locul 13 (pe locul 1, surprinzător, e Ghana). Profit.ro a făcut niște calcule din care reiese că cele mai multe femei-acționar se încadrează în categoria de vârstă 40-49 de ani.

ÎN ANTREPRENORI & DECIZII, rubrică de cultură antreprenorială, găsiți săptămânal informații, modele, studii de caz și idei proaspete; din România și din lume.

#DEȘTIUT #DECITIT #DEÎNCERCAT

OPȚIUNEA ANTI-NUCLEARĂ. Lumea diplomatică a intrat în fibrilație acum trei zile, când Donald Trump i-a pus pe doi demnitari sud-coreeni să anunțe ei – noaptea, afară, în fața propriei lui Case Albe – că se va întâlni în mai cu liderul nord-coreean (care ar fi dispus, spun sud-coreenii, să renunțe la programul său nuclear). Dincolo de felul neortodox în care a fost făcut anunțul, întâlnirea de grad zero care urmează îi face pe mulți observatori de politică externă să-și țină respirația. Nu numai pentru că timpul e frustrant de scurt (astfel de interacțiuni se pregătesc, în cele mai mici amănunte, în ani). Ci pentru că sunt destui cei care cred că Kim Jong-un – personaj misterios, educat în Elveția – e mai calculat și mai capabil să se pregătească temeinic decât Donald Trump (care e volatil, puțin știutor în materie de relații internaționale – și are mai multe de pierdut în caz de eșec).

+ O reconstituire jurnalistică admirabil de detaliată a mișcărilor prin care Kim a obținut acest summit, la care toată dinastia lui a visat, în The New York Times.

+ “Oportunitate sau capcană?” – Vox.com a întrebat 12 experți; răspunsurile lor, aici.

PRINCIPALA NOUTATE DIN TOPUL MILIARDARILOR FORBES e locul 1, ocupat anul acesta de fondatorul Amazon, Jeff Bezos, cu o avere estimată de 112 mld. dolari; Bezos e urmat de clasica pereche Bill Gates & Warren Buffett. Averea lui a crescut într-un an, cf. evaluărilor Forbes, cu fabuloasa sumă de 30,5 mld. $ – probabil cel mai mare salt din întreaga istorie a clasamentului (are legătură cu creșterea accelerată acțiunilor companiei; anul trecut Bezos era clasat pe locul al doilea, cu 81,5 mld. $).

+ Președintele Trump a căzut 222 locuri în top; Forbes îi estimează averea la 3,1 mld. $, cu 400 mil. $ mai puțin față de topul precedent (motive: a scăzut valoarea proprietăților sale new-yorkeze iar veniturile businessului de golf sunt în declin).

+ Ion Țiriac rămâne și anul acesta – nicio surpriză aici – singurul român din clasament.

ABECEDARUL ÎNCĂLZIRII GLOBALE pornind de la nouă întrebări pe care, crede Vox.com, poate că vă e jenă să le puneți cu voce tare; un foarte bun exemplu de jurnalism explicativ.

ALCOOLA-COLA. La 35 de ani după ce a încercat să intre, printr-o achiziție, pe piața băuturilor alcoolice, Coca Cola – care, aflăm din Fortune, testează anual 100 de produse noi – a hotărât să-și creeze propriul produs. E vorba de o băutură slab alcoolizată, numită Chūhai, creată special – și exclusiv – pentru piața japoneză. “Un experiment modest”spune președintele companiei, “pentru anumită felie de piață” (așa încep toate marile cuceriri, până la urmă).

VEȘTI DESPRE ATELIERELE DE WRITING/STORYTELLING. Suntem sold-out la atelierul de writing din martie, dar: mai avem câteva locuri la cel de storytelling din aprilie și am fixat deja data pentru un nou curs de writing în mai. Dacă aveți bătăi de cap cu scrisul / povestitul (sau, foarte posibil, doar trac și neîncredere în sine) vă aștept cu drag la Fundația Friends For Friends, alături de care fac aceste ateliere de câțiva ani buni:

Ambele sunt pentru non-scriitori; e vorba pur și simplu despre a scrie bine, convingător și expresiv în lumea asta în care scrisul a devenit un skill vital. Pun aici două linkuri recente despre cât de necesar e azi scrisul:

Ambele ateliere sunt “open”, adică se poate înscrie oricine (la Ingrid Weber – ingrid@ffff.ro). Facem și ateliere dedicate unei singure companii, cu exerciții special create pe texte interne (tot la Ingrid dați de știre). Vă aștept; promit că nu-i pierdere de vreme.

despre mine

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

de Mona Dîrțu

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta

Get in touch

Quickly communicate covalent niche markets for maintainable sources. Collaboratively harness resource sucking experiences whereas cost effective meta-services.