MONDAY MEMO #151 / Ce vor de fapt companiile

M

LUNI, 19 MARTIE 2018

1./COMUNITATEA DE AFACERI A PREZENTAT GUVERNULUI o listă cu cinci chestiuni prioritare, din perspectiva sa, pentru 2018. Față de listele din anii trecuți, care vorbeau în primul rând de fiscalitate, impredictibilitate și birocrație, aceasta are chiar pe primul loc criza de forță de muncă, devenită în ultimii cca. 2 ani principală frână pentru dezvoltarea companiilor. De notat în plus că, deși e o listă scurtă, pe ea e inclusă și creșterea salariilor în zona bugetară – care, “deși necesară și dorită”, e considerată de Coaliția pentru Dezvoltarea României “nesustenabilă” (plus că pune presiune pe salariile din zona privată “fără o cuplare la productivitate”).

  • Ce vulnerabilități are România în cazul în care se declanșează un război comercial (deloc improbabil, având în vedere taxele vamale la importurile de oțel și aluminiu impuse de americani)? Răsupund câțiva economiști români – aici.
  • Inflația, grijă pe care n-am mai avut-o în ultimii ani, a atins 4,72% în februarie – cel mai înalt nivel din 2013 încoace; și cel mai înalt nivel din întreaga UE.
  • Cum arată structura cheltuielilor guvernamentale ale României, în oglindă cu cele din alte țări europene, într-o analiză cursdeguvernare.ro; Marian Pană marchează în tabel, cu semne de exclamare, “câteva ciudăţenii majore în repartizarea fondurilor”.
  • FMI confirmă ceea ce știe toată lumea: că sistemul IT al ANAF e învechit; iar asta, adaugă șeful misiunii FMI pentru România, se vede în rezultate – adică “în colectarea veniturilor”.

+ Barometrul mediului de afaceri EY, ultima ediție, arată scădere la capitolul optimism: 45% dintre respondenți sunt neîncrezători față de evoluția economiei în următoarele 12 luni și 92% se declară împotriva “modelului de creștere economică bazat pe consum”. Titlul din cursdeguvernare.ro: “Mediul de afaceri e mai îngrijorat de modelul de creștere și de politicile publice decât de birocrație”.

+ Declarație a ministrului de finanțe despre educația financiară a clasei politice: “Mă uit în Parlament la mulți dintre colegi care vin cu fel de fel de propuneri care mai de care mai habarniste […] care nu au cum să se încadreze în nicio logică, dar [pentru] că dă bine undeva, e de ajuns ca să o promoveze – și după aceea stai să explici, să îi faci să înțeleagă că nu aceasta este logica. Și de la acest nivel cred că ar trebui începută foarte agresiv o astfel de educație financiară”. În principiu toată lumea e de acord cu ministrul Teodorovici, probabil; întrebarea-i cum procedăm mai departe.

2./ȘEFUL PSD VREA SĂ REINTRODUCĂ “DEFĂIMAREA ȚĂRII” în Codul Penal, o idee care a stârnit o mulțime de comentarii. ActiveWatch a dat un comunicat îngrijorat, pe care l-a trimis și ambasadelor UE, în care avertizează că a denunța corupția sau politicile antidemocratice ale celor care administrează țara – și, în general, a critica o guvernare – nu e echivalent cu a-ți defăima țara.

+ Factual.ro a încercat să afle “care-i situația pe subiectul defăimării în Europa”; a ieșit o postare explicativă și o hartă.

+ Europarlamentarul Cristian Preda a fost chemat pe 28 martie în fața consiliului de onoare al Ordinului Steaua României, cu care e decorat, pentru că – spune el – a criticat în Parlamentul European guvernele Grindeanu și Tudose (e vorba, cf. propriilor declarații, de un denunț).

3./SANITAS SE PREGĂTEȘTE DE GREVĂ, în ciuda creșterii cu 70-172% a salariilor din sectorul medical de la 1 martie. Ce se întâmplă? Întâi, cei din federație vor o majorare procentuală de 25% pentru toți angajații din sistem, nu doar pentru medici și asistente. Apoi, “sporurile nu au nicio logică, sunt niște cifre aruncate pe o anexă nediscutată cu noi”, spune șeful SANITAS București, care e convins și medicii se vor alătura protestelor – pentru că, din cauza mutării contribuțiilor și a eliminării sporurilor, “nu le cresc veniturile nete așa cum au promis guvernanții”. În concluzie: PSD a reușit să mobilizeze pentru grevă un sindicat major din sănătate nu înainte, ci după ce a mărit salariile – și în ciuda faptului că le-a mărit încă din 2018 până la nivelul din 2022.

+ La Spitalul Universitar de Urgență din București, medicii ATI amenință că nu vor mai intra în operații. Detalii despre motive, pe cursdeguvernare.ro.

4./“CUM MOR DEMOCRAȚIILE”. “Democrațiile se sting pentru că oamenii care cred în ele fac calcule proaste, pentru că dictatorul-în-așteptare reușește să creeze senzația că domnia sa e inevitabilă, că dorințele sale sunt lege, iar agenda sa ireversibilă”, scrie Teo Tiță în Dilema Veche. “Controlul tot mai strâns pe care îl exercită dl. Dragnea asupra României e posibil și pentru că Opoziția își negociază principiile. «Gata cu blaturile cu PSD», a spus Ludovic Orban ferm, după care n-a mai făcut nimic. […] Pe românește, democrația moare cu fiecare contract public împărțit între Putere și Opoziție, cu fiecare companie de stat a cărei conducere e stabilită pe bază de algoritm, cu fiecare participare în șarada mediatică pusă la cale pentru sprijinirea domnului Dragnea și pentru crearea de narațiuni false, consumatoare de energii și nervi”.

+ Circulă prin social media un documentar despre județul Teleorman făcut de un cuplu – el neamț, ea româncă – intitulat “Aici nu-l avem decât pe Dragnea”; are 24 de min. și a adunat, în doar câteva zile, peste 140.000 de vizualizări.

5./DECLARAȚIA 600, CAZ CLASAT. Guvernul a aprobat, în final, așa-numita “declarație unică” prin care 7 taxe sunt grupate într-un singur formular. Detaliile, pe cursdeguvernare.ro.

6./NOUA TAXĂ AUTO. Va fi introdusă cândva, în vară, și va fi de 50 – 3.000 euro, în funcție de “norma de poluare”. Va fi plătită o singură dată, la prima înmatriculare, și va fi înlocuită după trei ani cu un impozit progresiv “după model german”. Amănunte, pe profit.ro.

7./BNR A RESPINS PRELUAREA BĂNCII ROMÂNEȘTI, proprietate a National Bank of Greece, de către OTP Bank. E o premieră: BNR n-a mai respins niciodată o tranzacție bancară deja agreată (și care primise, de altfel, aviz de la Consiliul Concurenței). Motivele? Comunicatul BNR nu spune nimic despre ele.

8./ACADEMIA DE ȘTIINȚE ALE SECURITĂȚII NAȚIONALE (ASSN), înființată de fostul vicepremier și ministru de Interne Gabriel Oprea, trebuie desființată, au hotărât, printr-un vot “pro” masiv – 100 de voturi „pentru”, două „împotrivă” și o abținere – senatorii (decizia finală e, însă, la deputați). Inițiativa e a lui Traian Băsescu, care a invocat, în motivare, numeroasele scandaluri de plagiat despre care scrie Emilia Șercan, de aproape doi ani, în PressOne. E de bine, deci? Nu neapărat: votul senatorilor “ascunde o serie de jocuri de culise și negocieri care se duc între Liviu Dragnea și George Maior”, scrie Șercan într-o postare pe Facebook. “Aseară ar fi trebuit să deschid o sticlă de șampanie de bucurie că se desființează ASSN. Nu este nimic de sărbătorit, însă. O să explic cronologic de ce”. Postarea pe larg, aici.

9./“DACĂ DIASPORA N-AR FI EXISTAT. ZECE CONSECINȚE”un articol interesant al sociologului Barbu Mateescu – care inventariază, cu plusuri și cu minusuri, impactul pe care cei 3-4 milioane de români plecați după 2000 (data de referință aleasă de autor) l-au avut asupra a ceea ce este România azi.

10./“100 OAMENI PENTRU ROMÂNIA DE MÂINE” e un proiect DoR care ne reamintește că, în ciuda puseelor periodice de depresie, avem printre noi constructori de viitor. “Selecția este subiectivă și ne asumăm asta”scrie DoR în textul-argument. “A pornit de la câteva întrebări: Cine ne inspiră? Cine credem că are o viziune de prezent și (mai ales) viitor pe care s-o luăm în seamă? Cei 100 sunt oameni pe care îi admirăm și despre care simțim că pot crea o Românie mai bună, mai empatică, mai curajoasă și mai corectă. Nu i-am ales în funcție de notorietatea și vizibilitatea lor, ci de contribuția lor susținută la un «mai bine» comun”. Portretele celor 100 vor apărea pe parcursul anului; dacă aveți sugestii, dați un mail la dor@decatorevista.ro cu subiectul „Propunere 100”.

DIGITAL MEMO

AMERICA VS. CHINA. BĂTĂLIA PENTRU 5G. Donald Trump a blocat preluarea Qualcomm de către Broadcom, o companie-rival cu baza în Singapore. De ce ne-ar interesa? Din două motive:

  • Primul: tranzacția-gigant – la cele 140 mld. $, era cea mai mare vânzare tech din istorie – a fost privită de americani drept “o amenințare la adresa securității naționale”; fuziunea ar fi plasat Broadcom pe locul 3 în topul producătorilor de microcipuri, după Intel și Samsung;
  • Al doilea: mutarea ar fi schimbat configurația “cursei pentru 5G”, în care lider e Qualcomm, în prezent urmată de Broadcom și de chinezii de la Huawei; iar preluarea Qualcomm, spun analiștii, ar fi creat culoar pentru asiatici, care astfel ar fi ajuns să facă regulile în dezvoltarea unei tehnologii-cheie în anii următori.

+ Text de copertă în The Economist: “SUA vs. China: Bătălia pentru supremație digitală”. Foarte bun; de citit.

+ CNBC vorbește de un posibil “război comercial pe piața fuziunilor și achizițiilor” care s-ar putea declanșa în urma deciziei lui Trump (care, spune postul TV, e “fără precedent”).

“ADEVĂRUL DESPRE ȘTIRILE FALSE: CUM ȘI DE CE AM AJUNS AICI”, un articol bine documentat în care Dragoș Stanca (ThinkDigital) dă câteva insight-uri de om din online despre rolul pe care tehnologia îl are în proliferarea unui fenomen vechi de când lumea, dar care acum seamănă panică în democrații avansate. Ideea principală: în absența filtrului clasic (adică presa, care îndeplinea printre altele rolul de detector al informațiilor false, făcăturilor și manipulărilor), publicul e captiv într-un model de business ultra-profitabil; unul pe care părțile nu au vreo motivație intrinsecă să-l ajusteze (ar însemna să-și autosaboteze veniturile).

  • Platformele precum Facebook&Google monetizează atenție/trafic, advertiserii caută exact atenție/trafic – iar știrile false, clickbait-ul, conspiraționismele etc. sunt izvoare de atenție/trafic.
  • În acest mecanism de vânzare/cumpărare a atenției, care funcționează uns, publicul e victimă fără apărare – iar presa victimă colaterală. Textul, aici. Merită citit până la capăt; e plin de date, referințe, insight-uri.

“TECHLASH” CU ACCENT EUROPEAN. Bruxelles-ul operează în altă logică decât Washington-ul: e deja mai strict cu Big Tech în privința protecției utilizatorilor, iar acum se pregătește să impună noi reglementări pentru companii precum Apple, Amazon ori Google. De data asta europenii vor, mai concret, transparență crescută în zona algoritmilor – adică a felului în care sunt făcute căutările și sunt listate/delistate unele servicii. Miza: protejarea businessurilor europene, în special a celor mici, de practici comerciale neconcurențiale, arată un proiect obținut de Reuters.

+ Despre nevoia de noi modele de business – și de reglementare în Big Tech – a scris săptămâna trecută, când s-au făcut 29 de ani de la nașterea Internetului, și Tim Berners-Lee, inventatorul web-ului (care web, notează Fast Company, “s-a transformat dintr-un experiment democratic într-o rafinat-cuantificată mașinărie publicitară”).

DOUĂ CORECȚII VOLUNTARE, ambele de săptămâna trecută:

APPLE TOCMAI A CUMPĂRAT “NETFLIXUL REVISTELOR”. Interesul companiei pentru content nu-i tocmai o noutate – a devenit manifest anul trecut, când au apărut știri despre discuțiile cu oameni din industria filmului – și a fost explicat pe-o scenă publică, săptămâna trecută, de unul dintre veteranii Apple, care a vorbit despre strategia companiei pe partea de producție video.

+ Compania pregătește ceva pentru 27 martie: o “excursie la Chicago” pentru jurnaliști. Pentru că în invitație e vorba de tehnologie & educație, presa analizează indiciile și face tot felul de deducții: noi modele de iPad, poate un stylus, poate Mac-uri noi. Să vedem.

DIGITAL MEMO e un concentrat de cultură digitală menit să vă țină la curent cu mersul tehnologiei; rubrică sprijinită de un partener digital-native, eMAG.

ANTREPRENORI & DECIZII

DESPRE “CAPCANA COSTURILOR NERECUPERABILE” – traducerea românească pentru “sunk cost effect” – a scris Radu Atanasiu, care predă gândire critică la Maastricht School of Management: “De ce continuăm un proiect falimentar doar pentru că am investit deja o groază de bani, timp, efort sau sentiment în el? Capcana costurilor nerecuperabile este extrem de întâlnită”, explică Atanasiu – și are legătură cu faptul că, “evolutiv, nu ne place să pierdem”.

  • Tema “loss aversion” a fost studiată de Daniel Kahneman, unul dintre fondatorii economiei comportamentale (care a luat și-un Nobel pentru asta); dacă vreți să-l ascultați, găsiți ultimul lui interviu – din 12 martie 2018 – pe Hidden Brain (un podcast bun pe subiecte din zona disciplinelor cognitive).
  • Cartea lui Kahneman, “Gândire rapidă, gândire lentă”, e de căpătâi; vă va ajuta să vă înțelegeți mai bine propriile decizii (mai ales pe cele greșite).

+ Pe aceeași temă, dar în cheie financiară: “Ardelenii greșesc cu mintea, moldovenii cu sufletul, iar în sud sunt cele mai multe insolvențe dubioase”, explică pentru ZF Iancu Guda (Coface România), care a publicat luna trecută cartea “De ce eșuează companiile” 470 de pagini despre greșelile făcute de antreprenori români (cazuistică românească, exemple, tabele + soluții de evitat greșelile).

STUDIU GOOGLE PE TEMA “opt comportamente ale unui bun manager” (+ încă două adăugate ulterior). Primul comportament: “un bun manager e un bun coach”. Rezultatele cercetării Google & linkuri pentru lecturi suplimentare, aici.

CE-I, PÂNĂ LA URMĂ, “INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ”? O explicație lămuritoare + o descriere a celor patru abilități fundamentale care o definesc, pe weforum.org.

TOP APLICAȚII DE PRODUCTIVITATE (2018) pentru oameni ocupați – de la clienți de e-mail la softulețe de project management și editoare de text; un clasament Fast Company.

S-AU FĂCUT 10 ANI DE LA COLAPSUL BEAR STERNS – un fel de avanpremieră pentru ceea ce avea să se întâmple în toamna lui 2008, când a picat și Lehman Brothers, Wall Street-ul a intrat în spirala morții și criza băncilor americane de investiții a infectat, în doar câteva zile, întregul sistem financiar global. (Bear Sterns nu mai există nici măcar ca brand astăzi; JPMorgan, care a preluat banca, a încetat să-i folosească numele în 2010).

PENTRU START-UP-URI:

  • Finanțări pentru start-up-uri prin acceleratorul MassChallenge Switzerland, până pe 28 martie. StartupCafe.ro a sintetizat informațiile despre înscriere.
  • Techstars London, unul dintre cele mai mari acceleratoare din Marea Britanie, vine la București; dacă vreți să discutați 30 min. cu oamenii din echipa lor (care va fi aici pe 21 martie) – sau să vă înscrieți în programul acceleratorului, găsiți detalii aici.
  • Mihai Marcu (MedlLife) se gândește să creeze un fond de private equity pentru businessuri tech intrate în faza de scale-up; are în cap câteva criterii de selecție.

+ Articol Venture Beat: “Antreprenorii către UE: Europa riscă să-și rateze momentul de grație pentru start-up-uri”.

ÎN ANTREPRENORI & DECIZII, rubrică de cultură antreprenorială, găsiți săptămânal informații, modele, studii de caz și idei proaspete; din România și din lume.

#DEȘTIUT #DECITIT #DEÎNCERCAT

TIBERIU UȘERIU A CÂȘTIGAT PENTRU A TREIA OARĂ CONSECUTIV ultramaratonul 6633 Arctic Ultra, printre cele mai dificile din lume. I-a luat 7 zile și 5 ore să facă cei 617 km și a avut, la sosire, un avans de 80 km față de următorul clasat. Cronica cea mai bună a ultramaratonului o găsiți – scrisă de Voicu Bojan, care a documentat și alte curse de-ale lui Ușeriu – în PressOne. Cine-i, totuși, acest Ușeriu? “Lumea mă știe drept alergător de anduranță. Ce nu știe, însă, e povestea vieților mele paralele. Am fost pe rând: slugă la ciobani pe Bârgaie, porcar în armata română, azilant politic în Berlin, pizzar într-un restaurant italian, bodyguard la un interlop sârb, martor într-o galerie de alba-neagra în Gran Canaria și autor de jafuri armate. Am evadat din două închisori europene, dar nu și din a treia”, scrie el în autobiografia din 2017, intitulată “27 de pași”. Ce l-a salvat în toate privințele, după cei peste 10 ani petrecuți după gratii? Proiectul Tășuleasa Social.

DESPRE MITUL “DREAM JOB”. BBC încearcă să afle dacă “jobul perfect” e o posibilitate – sau doar un nonsens idealist “care să te facă să muncești mai mult și să te plângi mai puțin”. Aici.

CASA POPORULUI E MARCĂ ÎNREGISTRATĂ. De o parte a bătăliei e Camera Deputaților (CDep), care cere ca două dintre cele șapte mărci OSIM care înfățișează din diverse unghiuri clădirea să-i fie atribuite, de vreme ce o administrează; de cealaltă, moștenitorii arhitectei Anca Petrescu (deținătoarea unui brevet de invenție și a mărcilor) care cer 2% din câștigurile pe care CDep le încasează din materiale promoționale (11 mil. lei în 2017, cf. PRO TV, din care jumătate vin de la turiști). OSIM a tranșat disputa în favoarea moștenitorilor săptămâna trecută; avocații CDep spun că o vor contesta în instanță.

COMEDY SHOW DESPRE CRIPTOMONEDE cu John Oliver, care face de câțiva ani buni ceva ce nu face nimeni la noi (și nici prin alte părți, de fapt): jurnalism explicativ de înaltă calitate împachetat în show de comedie. Episodul despre bitcoin & altele clarifică lucrurile mai eficient, cred, decât toate linkurile pe care vi le-am dat până acum; are 25 min. și o să vă facă să râdeți.

MORT, DEȘI VIU = 15 MINUTE DE CELEBRITATE. Un vasluian declarat mort de instanță în 2016 (dispăruse de-acasă din 1992, iar soția lui ceruse declararea decesului) s-a întors în țară și a contestat decizia. Tribunalul i-a respins-o pe motiv că a trecut termenul. Mai departe, povestea s-a internaționalizat instant: Associated Press i-a luat omului un mini-interviu și așa a ajuns povestea lui, cu poză cu tot, pe podcastul BBC Global News și în The Guardian, USA TODAY, Hindustan Times, Sputnik News, Stuff.co New Zealand etc. Întrebarea care n-a fost încă lămurită e dacă în neregulă e justiția română – sau dacă legea pe care justiția o aplică e în neregulă. De ce trebuie să existe un termen-limită în care să poți contesta o sentință care spune că ești mort, când tu ești viu?

BUZĂUL S-A UNIT, PRIN VOT, CU REPUBLICA MOLDOVA. Consilierii municipali au votat în unanimitate o declarație politică de unire a orașului cu țara vecină – “o unire simbolică, fără efecte juridice”, explică primarul Buzăului, și un gest de reciprocitate pentru cei 100 de primari moldoveni care au făcut același lucru, “mai ales că președintele Consiliului de Miniștri de acum o sută de ani al României a fost un buzoian, Alexandru Marghiloman”. Atâta doar că deciziile lui Marghiloman au avut efecte juridice.

CE ȘTIE FACEBOOK DESPRE TINE? Mai multe decât știi tu, pe scurt. The Next Web vă explică cum puteți descărca, din 5 click-uri, arhiva .zip cu toate datele pe care Facebook le-a stocat din momentul în care v-ați făcut cont. Puteți afla, din această arhivă, lucruri la care nu v-ați gândit vreodată, spune autorul articolului – de ex. care sunt “tiparele” după care vă trăiți viața; lista tuturor contactelor pe care le aveți în telefon (da, le-ați dat drept de acces la agendă când ați instalat aplicația); și ce advertiseri au fost interesați de contul vostru. Must read, după părerea mea, pentru oricine are activitate pe Facebook.

despre mine

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

de Mona Dîrțu

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta

Get in touch

Quickly communicate covalent niche markets for maintainable sources. Collaboratively harness resource sucking experiences whereas cost effective meta-services.