MONDAY MEMO #152 / Tu știi ce se întâmplă cu datele tale?

M

 

LUNI, 26 MARTIE 2018

1./TU ȘTII CE SE-NTÂMPLĂ CU DATELE TALE? Criza Facebook – care înseamnă, financiar, 58 mld. $ evaporați într-o singură săptămână – declanșează în fine o discuție serioasă despre felul în care Big Tech monetizează, în absența unor reglementări, datele personale ale utilizatorilor. Detalii despre criză mai jos, în DIGITAL MEMO. Până la ele, spre reamintire:

  • De știut. Manipulându-ne feed-ul din algoritmi, Facebook și alte companii cu același model de business ne pot schimba starea de spirit, comportamentele și deciziile (Facebook și-a testat deja puterile în 2014 printr-un experiment masiv, făcut pe aproape 700.000 de utilizatori, din care a rezultat un studiu intitulat “Experimental evidence of massive-scale emotional contagion through social networks”.
  • De verificat. Ce tipuri de date colectează Facebook – date pe care le vinde, uneori – aflați din Fortune.
  • De rezolvat. Vă puteți studia “dosarul Facebook” și puteți afla ce advertiseri au cerut acces la datele voastre urmând acești pași (link reluat din ediția trecută); și apoi puteți verifica căror aplicații le-ați dat acces la datele voastre urmând instrucțiunile de pe qz.com.

2./LEGILE JUSTIȚIEI, SEZONUL 3. După votul precipitat, marcat de controverse și tensiuni, din decembrie – și după judecata constituțională din februarie – cele trei legi ale justiției (303, 304 și 317) s-au întors în Parlament, unde au fost votate rapid – cu corecțiile cerute de CCR – de deputați (USR-iștii au protestat în timpul votului, aliniindu-se în fața prezidiului îmbrăcați în tricouri albe pe care era înscris hashtag-ul #FărăPenali). Printre schimbările votate: a fost redefinită răspunderea magistraților, care în versiunea inițială urmau să plătească ei înșiși, în final, pentru erorile judiciare; iar președintele țării a fost eliminat din procedura de numire/revocare a conducerii Curții Supreme.

+ Polonia a dat câțiva centimetri înapoi în privința noilor legi ale justiției, care-au pus-o în conflict deschis cu UE. Legislativul polonez și-a amendat pe ici, pe colo legile; nimic esențial, scrie politico.eu, însă “Varșovia speră că gestul va calma criticii externi” (care ceruseră retragerea legilor cu totul). În urmă cu câteva luni, Bruxelles-ul a activat – premieră istorică – o procedură prin care Polonia și-ar putea pierde dreptul de vot pe motiv că încalcă principiile democratice ale Uniunii (sancțiune improbabilă, totuși: retragerea dreptului de vot presupune unanimitate, iar Ungaria s-a pronunțat deja împotrivă).

3./AR URMA SĂ TRECEM LA EURO ÎN 2024, cf. planului guvernului – care a adoptat miercuri o OUG prin care înființează o comisie responsabilă de calendarul de aderare. Problema e că “un asemenea organism există de aproape un an și jumătate”, scrie cursdeguvernare.ro: e vorba de “un comitet interministerial al cărui «păcat originar» este acela că a fost înființat de «tehnocrați»”. Alte incoerențe pe aceeași temă, aici și aici.

4./DESPRE PENSIILE NOASTRE. “Sistemul românesc de pensii va deveni nesustenabil”, avertizează Comisia Europeană, “din cauza reducerii contribuțiilor la fondurilor private” de la 1 ianuarie (printr-o ordonanță dată sub guvernul Tudose, dacă vă mai amintiți, s-a redus contribuția la Pilonul II de la 5,1% la 3,75%).

+ Alte explicații despre impactul pe termen lung a dat, pentru rfi.ro, Radu Crăciun de la BCR Pensii – care spune că “întregul sistem de pensii e pus în pericol” de diminuarea contribuțiilor.

5./“DRAGĂ JEAN-CLAUDE…”. S-a discutat toată săptămâna despre scrisoarea prin care premierul Dăncilă i-a cerut “clarificări” șefului Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, privind faptul că în 2012 experții MCV care monitorizează România s-au interesat de câteva dosare de corupție în care erau cercetați politicieni și oameni de afaceri. “Este esențial […] să lămurim dacă documentul atribuit Comisiei Europene este unul autentic, asumat instituțional, și dacă este singurul document de acest fel, de natură să aducă ingerințe în funcționarea justiției și separația puterilor în stat”, a scris Dăncilă.

+ Nu vorba e nicio “ingerință”, a explicat Mona Pivniceru, judecător CCR, care la data respectivă era ministru al Justiției; încă de la instituirea MCV, “România s-a obligat la anumite condiționalități, singură și le-a propus ca standard, ca obiective de atins. Comisia monitorizează propriile noastre promisiuni. Comisia nu a cerut date din dosar, ci a cerut să se explice care este stadiul lucrărilor”.

+ Miza PSD, ai cărei oficiali au trimis mai multe mesaje în răspăr către Bruxelles în ultimul an, e ridicarea MCV până la sfârșit de 2018; în caz contrar, în 2019 ar urma să preluăm președinția rotativă a Consiliului UE în condițiile în care țara e încă supravegheată la capitolul Justiție.

6./SCRISOARE DESCHISĂ ÎMPOTRIVA PLAFONĂRII DOBÂNZILOR de la mediul academic, lucru relativ neobișnuit în viața publică românească: peste 50 de universitari din toată țara au scris parlamentarilor, explicându-le că plafonarea “este distructivă pentru activitatea de creditare” și că inițiativa legislativă, așa cum arată ea acum, va avea efecte inverse decât cele urmărite de inițiator. Nu lipsesc, din scrisoare, referințe istorice – de la plafonările de prețuri impuse în Imperiul Roman până la “legea maximului general” votată în timpul Revoluției Franceze. Cu alte argumente, dar în aceeași direcție, a scris pe blogul său și Radu Crăciun; iar KPMG a făcut, la cererea bancherilor, un studiu de impact din care reiese că o astfel de lege ar bulversa creditarea.

+ În caz că v-a scăpat, deputatul PNL Cristian Zamfir a propus în februarie ca dobânda la creditele ipotecare să nu poată depăși 2,5 * dobânda de referință BNR, iar cea la creditele de consum să nu depășească 18%.

7./SENTINȚĂ ÎN PROCESUL “KOVESI vs. ANTENA3”. Curtea de Apel Ploiești a obligat Antena 3 și pe realizatorul Mihai Gâdea & alții să-i plătească procurorului-șef al DNA daune morale de 300.000 lei (cca. 65.000 euro) și să-și ceară public scuze. Sentința nu este definitivă; dar e ceva mai aspră decât cea din 2015, când Tribunalul București a fixat valoarea daunelor la 250.000 lei.

  • Procesul a început în 2014, când șefa DNA a dat în judecată stația TV și pe cei cinci angajați care o acuzaseră, într-o emisiune Sinteza zilei, că a mușamalizat ancheta în care era cercetat Mircea Băsescu, fratele fostului președinte.
  • “Este șocant”, a spus Gâdea despre sentință, vorbind de o “încercare de intimidare”, de “bătălia pentru libertatea de exprimare” și de hotărârea postului de a merge “la instanțele superioare și la CEDO”.

+ Tot despre Kovesi: președintele Iohannis își va anunța decizia privind cererea de revocare a șefei DNA, formulată în februarie de ministrul Justiției și avizată negativ de Consiliul Superior al Magistraturii, “la momentul potrivit” – cel mai probabil “după Paște”. Nu e foarte clar de ce Iohannis, care a dat în ultimele luni multiple declarații de susținere a Codruței Kovesi, amână atât de mult decizia.

8./MANUALUL UNIC VA FI UNIC, dar va avea “cel puțin două variante și cel mult trei” – toate urmând a fi tipărite la editura statului (care va avea astfel monopol absolut pe manualele școlare). Decizia a fost luată în comisia de specialitate a Camerei Deputaților; urmează votul plenului.

9./COMISIA DE LA VENEȚIA DESPRE PROIECTUL LEGII ONG-URILOR. Modificările propuse de Șerban Nicolae și Liviu Pleșoianu, care obligă ONG-urile să publice de două ori pe an în Monitorul Oficial listele tuturor donatorilor – în caz contrar urmând să fie dizolvate – “sunt în mod clar inutile, disproporționate și trebuie eliminate”. Argumentele Comisiei de la Veneția, pe cursdeguvernare.ro.

10./CCR BLOCHEAZĂ REÎNFIINȚAREA LICEULUI CATOLIC DIN TG. MUREȘ, cu predare exclusivă în limba maghiară, pe motiv de neconstituționalitate; mișcarea e relevantă pentru că legea de reînființare – aprobată în decembrie, în focul votării legilor justiției – a fost privită drept parte dintr-un troc politic prin care PSD și-a asigurat sprijinul UDMR.

DIGITAL MEMO

“FACEBOOK STATUS: FEELING ANXIOUS”. Criza – cea mai mare prin care a trecut Facebook vreodată – s-a declanșat la începutul săptămânii trecute, după ce The Observer, The New York Times și Channel 4 au arătat cum o companie având strânse legături cu campania Trump, Cambridge Analytica (CA), a folosit datele a 50 mil. de utilizatori – fără acordul lor – pentru “segmentare psihografică” și calibrare de mesajele electorale. Problema adevărată, scrie vox.com, e că n-a fost vorba de hacking; totul s-a întâmplat complet legal, cu voie de la compania al cărei motto a fost, până-n 2014, “Move fast and break things” – și al cărei principal activ sunt, până la urmă, datele personale ale celor 2,2 mld. utilizatori.

+ După cinci zile de tăcere, Mark Zuckerberg – care a fost convocat pentru audieri și în Congresul american, și în parlamentul britanic – a dat două interviuri în aceeași zi (unul la CNN, altul la New York Times) și a anunțat, într-o lungă postare, o serie de măsuri de protejare a utilizatorilor. După care a cumpărat pagini întregi de ziar în care și-a cerut, sub semnătură olografă, scuze.

+ Dacă vreți detalii & context despre criza Facebook – și despre cum funcționează modelul de business în digital – citiți ultimele două postări de pe blogul lui Dragoș Stanca.

+ Articol The Spectator: “Big data is watching you – and it wants your vote”.

GDPR, ULTIMA SUTĂ DE METRI. “Mai e foarte puțin până la aplicare. Și mult până la implementare”, scrie cursdeguvernare.ro, care a organizat o conferință pe tema regulamentului european privind protecția datelor cu caracter personal (care intră în vigoare la 25 mai 2018). Ce s-a discutat, în două variante: pe scurt, o sinteză a discuțiilor; sau pe larg, acces la înregistrările video / ppt-urile invitaților (aici).

GUCIFFER 2.0, “HACKERUL ROMÂN” care a spart email-urile democraților americani în campania electorală din 2016, nu e român, așa cum știa toată lumea; e agent rus, scrie Daily Beast. Presa anti-Trump speculează că asta ar putea fi veriga lipsă care să demonstreze că echipa de campanie a candidatului republican ar fi colaborat – via Roger Stone, vechi prieten și sfetnic al lui Trump – cu rușii.

TEHNOLOGIA A TRANSFORMAT RADICAL MUNCA, de multe ori cu totul altfel decât au anticipat unii (oameni deștepți, altfel). BBC a inventariat, într-un infografic minunat, tot felul de profeții neîmplinite pe această temă: una din 370 î.H., de exemplu, spunea că “scrisul va distruge amintirile”; alta, din 1492, anticipa că tiparul îi va lăsa pe călugări fără ocupație; în 1950 revista Popular Mechanics scria că în viitorul nu foarte îndepărtat vom merge la serviciu cu elicoptere; iar în 1995 inventatorul Ehternet-ului prognoza că “Internetul va intra în colaps în 1996”. După cum zice o vorbă atribuită ba lui Niels Bohr, ba lui Mark Twain, ba lui Nostradamus: “E dificil să faci predicții – în special despre viitor”.

DIGITAL MEMO e un concentrat de cultură digitală menit să vă țină la curent cu mersul tehnologiei; rubrică sprijinită de un partener digital-native, eMAG.

ANTREPRENORI & DECIZII

ARTA RĂZBOIULUI COMERCIAL. Războiul americano-chinez declanșat de Casa Albă ne va afecta într-un fel sau altul pe toți – doar că deocamdată nu știm cum. După ce a impus taxe vamale la importurile de oțel (25%) și aluminiu (10%) – exceptând, în cele din urmă, țările aliate, inclusiv UE – Donald Trump a anunțat taxe de 60 mld. $ pentru cca. 1.000 de produse importate din China – pe care o acuză, printre altele, de furt de proprietate intelectuală (pentru a face producție pe piața chineză, o companie americană trebuie de regulă să intre într-un joint venture cu una chineză, ceea ce o face vulnerabilă dpdv secrete comerciale). China – cu care americanii au un deficit comercial gigantic, de 375 mld. $ în 2017 – pregătește, la rândul său, o listă de produse americane pe care urmează să le taxeze (vezi acest articol din presa chineză). Va fi complicat; și e greu de anticipat, acum, ce efecte secundare vor apărea.

+ Războaiele comerciale, explicate de BBC frumos, școlărește, aici.

+ “E cea mai notabilă – și mai riscantă – mișcare făcută de Trump” de la preluarea mandatului încoace, crede vox.com; iar o serie de economiști și lideri din business explică, pentru CNBC, în ce constau riscurile.

APROPO DE DATE & INFORMATIZARE. Site-ul ANAF a fost parțial inactiv vreme de o săptămână (Fiscul nu are, pentru astfel de situații, niciun contract de mentenanță cu vreo firmă specializată). Cauza: “infrastructura veche”, o boală demult știută, care a rămas netratată sub cei 9 miniștri de Finanțe pe care i-am avut din 2012 încoace – adică de când am primit de la Banca Mondială (BM), să ne rezolvăm toate problemele, un credit de 91 mil. $.

  • Pierdem creditul? În ianuarie cursdeguvernare.ro anunța că, din cauză că batem pasul pe loc de șase ani, suntem nevoiți să rambursăm banii către BM începând din octombrie în tranșe bianuale de 7,1%; ultima rată e programată pentru 2025.
  • Ce s-a întâmplat cu banii? “S-au cheltuit 23,5% din sumele alocate, în schimb niciun leu pe sistemul IT”, spunea fostul ministru de Finanțe, Ionuț Mișa, în una din ultimele lui declarații publice. “Absolut toți banii […] au fost cheltuiți numai pe consultanță”. 
  • Ce urmează? Eugen Teodorovici, cel de-al 9-lea ministru de Finanțe din seria post-2012, susține însă că România nu renunță la program. “Nu, chiar vom anunța în următoarea perioada și soluția finală pe care Ministerul de Finanțe o va decide”, spune el. Doar că avem o problemă: coaliția PSD-ALDE a creat o structură separată de ANAF, așa-numitul Centru Național pentru Informații Financiare, unde intenționează să centralizeze toate informațiile fiscale. Iar “inițiativa contravine angajamentelor asumate la semnarea programului de asistență financiară” cu BM, notează cursdeguvernare.ro.

+ Despre cum au fost afectate companiile de blocarea site-ului ANAF a scris, pe rfi.ro, Constantin Rudnițchi.

MANAGERUL-ÎNCEPĂTOR se simte întotdeauna puțin copleșit; deodată trebuie să se uite deopotrivă în jos, cerând oamenilor lui lucruri – și, în același timp, în sus, unde dă socoteală pentru rezultatele echipei. Inc.com face o listă cu cinci lucruri-cheie pe care un manager-debutant trebuie să le aibă pe radar. Primul: că clarifice neobosit care sunt așteptările pe care companiile le au de la oamenii lor (85% dintre angajați, spune un studiu, nu știu exact ce așteaptă organizația de la ei; asta duce la confuzie, iar confuzia e teren fertil pentru neimplicare). Celelalte patru priorități, aici.

CRIZA DE LA MIJLOCUL CARIEREI e “un fenomen real” care-i afectează pe mulți angajați – scrie Harvard Business Review – dar împotriva căruia puțini manageri știu cum să lupte. În caz că sunteți în pană de idei, testați-le pe cele patru din acest articol.

ÎNDEMN PENTRU ANTREPRENORI. “Învățați-i pe ceilalți să vă respecte timpul” din trei mișcări. Încercați, poate funcționează. Ce-aveți de pierdut? Timp în niciun caz.

ALTELE:

  • Criza de forță de muncă. Extracomunitarii ar putea primi mai ușor, în următorii cinci ani, drept de muncă în România – dacă și numai dacă proiectul legislativ al PNL va fi aprobat.
  • Creditorii nu mai pot cere executarea silită via firme de recuperare, conform unei sentințe ÎCCJ care spune că nu poți fi reprezentat în instanță, dacă ești persoană juridică, de altă persoană juridică; urmează publicarea în Monitorul Oficial.
  • 55% dintre analiștii CFA cred că activele imobiliare din România sunt supraevaluate, cf. ultimului sondaj; 81% dintre ei anticipează că leul se va deprecia în următoarele 12 luni până la 4,76 lei/euro, iar 84% se așteaptă ca rata inflației să crească în continuare. Alte previziuni CFA, inclusiv pentru ROBOR, aici.
ÎN ANTREPRENORI & DECIZII, rubrică de cultură antreprenorială, găsiți săptămânal informații, modele, studii de caz și idei proaspete; din România și din lume.

#DEȘTIUT #DECITIT #DEÎNCERCAT

PREȘEDINTELE ȘI VEDETA PORNO. Pe scurt: Stormy Daniels, care susține că ar fi avut o relație cu președintele american, ar putea fi un pericol mai mare pentru Donald Trump – care neagă totul – decât Robert Mueller, care acum conduce investigația Rusia. De ce? Pentru că, deși nu e nimic ilegal în a avea o relație extraconjugală, povestea a ajuns deja în instanță (Daniels susține că înțelegerea prin care avocatul lui Trump i-a cumpărat tăcerea cu 130.000 $ e nulă, de vreme ce președintele n-a semnat-o); pentru că banii respectivi ar putea intra sub incidența legilor de finanțare a campaniilor electorale; pentru că există un precedent în care justiția a decis deja că un președinte în exercițiu poate fi dat în judecată (da, e vorba de Bill Clinton și de Paula Jones, care l-a acuzat de hărțuire); și pentru că, la ora la care scriu acest newsletter, toată America așteaptă să vadă interviul pe care “60 Minutes” l-a făcut cu Daniels. (Dacă vi se pare un subiect frivol, aflați că prima dată a scris despre el The Wall Street Journal).

ORĂ DE VARĂ / CU ZĂPADĂ AFARĂ. Dacă statele europene se vor pune de acord, ar putea fi ultima dată când suntem obligați să dăm ceasurile înapoi: subiectul, intrat deja pe agenda Parlamentului European (PE), a pornit din Finlanda, unde 70.000 de oameni au semnat o petiție prin care cer abrogarea legii (care, spun ei, le bulversează somnul și le provoacă tulburări psihice). Subiectul a împărțit PE în două tabere; în cele din urmă, parlamentarii au decis să ceară Comisiei Europene să cerceteze efectele trecerii la ora de vară, care a fost adoptată prin lege în anii ’90, și să vină un plan concret.

+ Trivia: Primul care a avut ideea trecerii la ora de vară a fost Benjamin Franklin (s-a întâmplat înainte de Revoluția Franceză), iar primii care au aplicat-o – încă din timpul primului război mondial – au fost nemții.

“CERBUL DE AUR”, festivalul de muzică ușoară trecut în neființă în 2009 din lipsă de finanțare, primește anul acesta 1 mil. euro – 4,6 mil. lei – din bugetul alocat Centenarului. Decizia de finanțare, luată de guvernul Dăncilă, e parte dintr-un plan mai larg care include 43 de proiecte aniversare selectate din cele 151 de propuneri depuse la Ministerul Culturii. Suma totală alocată: 14,9 mil. lei, adică 3,17 mil. euro. Lista instituțiilor câștigătoare, aici; din anul centenar au mai rămas 9 luni.

EUROPA NON-CREȘTINĂ NU-I O IPOTEZĂ, e o realitate pe cale să se întâmple; iar realitatea n-are legătură, neapărat, cu populațiile de alte religii (musulmani, de pildă) care – stabilindu-se în țări creștine prin tradiție – au diminuat procentul creștinilor. În acest grafic vedem cum a crescut procentului de cetățeni de 16-29 ani care se declară non-religioși. România nu e inclusă în cercetare și nici nu-i recomandabil să facem extrapolări, dar tendința merită consemnată.

“US + THEM”, TURNEUL LUI ROGER WATERS, n-are pe listă România; dacă vreți totuși să-l vedeți pe acest ex-Pink Floyd de 75 de ani, aveți opțiuni – în caz că puteți merge în aprilie/mai la Barcelona, Milano, Bologna, Praga, Budapesta, Sofia ori Zagreb. Iar până în august, când zig-zagul european se încheie la Moscova, Waters va mai cânta în Lyon, Anrwerp, Hamburg, Viena, Lisabona, Madrid, Zürich, Berlin, Paris, Londra, Cracovia, Roma etc. (lista completă).

+ “Us + Them”, numele turneului, împrumută titlul uneia dintre piesele de pe “The Dark Side of The Moon” (un album despre care s-a făcut un întreg documentar). Piesa a fost scrisă de Wright și Waters – dar poartă, în versiunea originală, timbrul vocii lui David Gilmour (despre geneza ei, aici). După fractura trupei în anii ’80, “Us and Them” a fost cântată în concerte și de Waters, și de Gilmour/Wright/Mason (care-au mai fost împreună pe aceeași scenă o singură dată după despărțire: în 2005, la concertul caritabil Live 8).

“JOHN OLIVER, UN SUPERMAN DISCRET”. Luiza Vasiliu îi face un portret în tușe fine lui John Oliver, pe care l-a întâlnit în urmă cu câteva săptămâni la New York. Oliver, gazda show-ului Last Week Tonight (HBO), “a dat peste cap modelul emisiunilor de satiră politică și socială și a inventat o formă nouă de comentariu, care combină abil lejeritatea umorului cu seriozitatea jurnalismului de investigație. Presa din State a încercat să-i dea tot felul de nume noi: umor de investigație, investi-comedie, satiră explicativă”. Foarte fain text; îl găsiți pe Scena9.ro.

despre mine

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

de Mona Dîrțu

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta

Get in touch

Quickly communicate covalent niche markets for maintainable sources. Collaboratively harness resource sucking experiences whereas cost effective meta-services.

/* ]]> */