MONDAY MEMO #154 / Modelul maghiar

M

LUNI, 16 APRILIE 2018

1./VIKTOR ORBAN ȘI FIDESZ și-au început al treilea mandat cu o supermajoritate de 2/3 din parlament; una câștigată printr-o prezență masivă la vot (69,3%), care-i dă premierului maghiar legitimitatea să facă absolut orice vrea el cu țara (inclusiv s-o scoată din UE/NATO, în caz că și-ar pune asta în cap).

1. Despre alegeri. Problemă notată de observatorii OSCE: într-adevăr, alegerile au fost libere, dar n-au fost în întregime corecte. S-au petrecut într-o atmosferă de retorică intimidantă, xenofobă; cu o presă controlată aproape în totalitate de FIDESZ (apar deja jurnaliști care admit, în fine, că au alimentat deliberat nevroza anti-imigrație); plus finanțarea “netransparentă” a campaniei electorale. Cam așa a sunat și evaluarea alegerilor românești din ‘90, câștigate cu 67% de FSN și cu 85% de Ion Iliescu. Iar astfel de procente sunt periculoase, oricum ai lua-o: majoritățile confortabile și supermajoritățile, indiferent de culoarea politică, înseamnă atotputernicie; înseamnă că “facem ce vrem noi cu legile și cu instituțiile – pentru că putem”.

2. Despre consecințe. Știre-simbol: s-a închis Magyar Nemzet, ultimul ziar încă necontrolat de puterea de la Budapesta. Doi jurnaliști români care-au fost săptămâna trecută în capitala maghiară povestesc despre “listele negre […] cu jurnaliști de investigație, ONG-uri pentru drepturile omului și politicieni de opoziție”; despre fotografii cu baricade incendiate de la proteste din Germania, publicate “ca și cum s-ar întâmpla acum pe străzile din Budapesta”; și despre Budapest Beacon, o publicație care traducea știri pentru publicul străin, și care s-a închis zilele trecute pe motiv că “nu mai au ce să traducă, pentru că nu mai apar știri, ci doar mesajele guvernului, preluate la unison”. Mesajul de adio – un “exit-interview” cu redactorul șef – e tulburător. Sâmbătă, zeci de mii de protestatari anti-FIDESZ au mărșăluit pe străzile Budapestei; problema lor e una singură: aceea că “Viktatorul” pe care-l contestă controlează, prin scrutin popular, 133 dintre cele 199 de locuri din parlament.

3. Despre relația UE-Ungaria. Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, spune – cu referire la Polonia și Ungaria – că “UE are datoria de a preveni instaurarea dictaturii în spațiul comunitar”. De urmărit și ce pârghii va găsi UE pentru “a preveni instaurarea dictaturii”. Spre reamintire: Comisia a activat fără prea mare folos art. 7 al tratatului UE – premieră istorică – împotriva Poloniei; doar că, pentru a-i retrage Varșoviei dreptul la vot în UE, e nevoie de unanimitate – iar Ungaria a anunțat deja că va vota împotrivă. Mișcare de ultimă oră: Parlamentul European a recomandat săptămâna trecută activarea art. 7 împotriva Ungariei.

+ Întrebare: mai are oare UE vreo pedală anti-autocrație, în afară de art. 7? Ceva cu bani?

4. Despre noi toți. În mai puțin de 10 ani, Ungaria s-a transformat din “premiantă a Estului” în țară-afiș a iliberalismului european; iar autor al acestei transformări e un fost tânăr dizident liberal a cărui poveste o puteți citi aici. De ce ne-ar interesa? Pentru că Ungaria e vecina noastră; pentru că e parte din UE; și pentru că mutările pe care le-a făcut puterea politică de la București în ultimele 15 luni – tirul împotriva puterii judecătorești, încercările de slăbire a instituției prezidențiale și de îndulcire a legislației penale; scenarita de tipul “statului paralel”, a “loviturilor de stat” puse la cale de Cotroceni, a protestatarilor “plătiți de Soros”; mesajele generalizator anti-multinaționale; neutralizarea legislației ANI; constrângerile propuse pentru ONG-uri; propunerile pentru o lege a defăimării etc. – toate astea amintesc al naibii de bine de ceea ce Orbán a făcut în Ungaria imediat după instalarea, în 2010, la putere. Cum a reușit premierul maghiar toate astea? Citiți acest text; e cea mai cuprinzătoare lectură de max. 7-8 minute pe care am găsit-o.

Două comentarii bune din presa românească:

+ The Economist: “How Viktor Orban campaigns against the EU from Monday to Friday, and collects its subsidies at weekends”.

2./AȘTEPTAȚI-VĂ LA NOI MODIFICĂRI ALE CODULUI FISCAL, care urmează a fi evaluat până la sfârșitul anului “articol cu articol”, după cum a anunțat ministrul Eugen Teodorovici la conferința “Semestrul European: Raportul de țară pentru România 2018”. Teodorovici a promis, la evenimentul organizat miercurea trecută, “simplificări”; “eliminarea unor disfuncționalități”; și ceva măsuri de descurajare “a nemuncii”, scrie cursdeguvernare.ro.

+ Raportul de țară, care are 76 de pagini, îl puteți descărca de-aici (dacă dați căutare după cuvântul-cheie “fiscal”, veți primi înapoi 92 de rezultate).

+ Alte subiecte discutate la lansarea oficială a documentului, aici.

3./INVESTITORII STRĂINI cer administrației de la București să legifereze odată, prin vot în parlament, mutarea contribuțiilor de la angajat la angajator (deja intrată în vigoare, în baza OUG 79, acum mai bine de 100 de zile). Și pe bună dreptate: multe companii au ales să compenseze minusurile salariale provocate de OUG 79 prin bonusuri, nu prin majorări de salarii brute, gândindu-se că parlamentarii ar putea modifica prevederile ordonanței, care la rândul ei a modificat legislația anterioară – iar asta ar însemna, pentru angajatori, o nouă rundă de schimbări în contractele de muncă.

+ “Ne putem imagina cu toții noi amendamente care ar putea da peste cap întregul sistem al relațiilor de muncă și ar putea genera probleme și costuri pe care angajatorii nu și le pot asuma”, comentează Consiliul Investitorilor Străini în scrisoarea deschisă trimisă președinților Senatului și Camerei Deputaților.

+ Prioritățile legislative anunțate de PSD-ALDE sunt însă cu totul altele, cf. unui anunț făcut marți de Liviu Dragnea: modificarea codurilor penale, noi legi ale securității naționale + organizarea unui referendum pentru redefinirea familiei.

+ Altfel, încrederea investitorilor străini în România s-a prăbușit în ultimele șase luni, reiese din așa-numitului Business Sentiment Index publicat la începutul lunii. Dacă vreți să știți cu cât a scăzut, cum și de ce, găsiți aici atât sinteza, cât și raportul complet (de notat un procent pe care eu nu l-am întâlnit în niciun studiu pe care l-am citit vreodată: 100% dintre cei chestionați spun că birocrația din România e mai mare decât în celelalte țări europene în care operează).

4./PROBLEMA DUBLULUI STANDARD pentru alimentele și băuturile vândute în estul UE, dintre care multe sunt inferioare celor comercializate în vest, va fi tranșată definitiv de Bruxelles printr-o interdicție; anunțul oficial a fost făcut săptămâna trecută. Presiunea pe autoritățile UE – și, implicit, pe multinaționalele acuzate de așa-numita practică “dual food quality” (sau “food apartheid”, cum i-a spus premierul bulgar) a început acum câțiva ani cu o reclamație venită din Cehia. A urmat o investigație în care multinaționalele s-au apărat invocând de “rețetele diferite”, adaptate “diferitelor gusturi locale”. UE n-a făcut click la această argumentație, însă; așteptăm să auzim cum vor suna interdicțiile.

+ România a făcut încă din 2015, și ea, oarece investigații proprii privind de diferențele de calitate a produselor, după cum nota anul trecut profit.ro (într-una dintre investigații a găsit nouă produse cu diferențe notabile de calitate).

+ Tot contextul pentru problema “dual food”, într-un articol politico.eu din 2016.

5./A APĂRUT, ÎN SFÂRȘIT, “RAPORTUL GRECO”, cel pe care presa noastră l-a cerut în zadar guvernului la sfârșit de martie (refuz îndreptățit, de altfel; ultimul punct al raportului, publicatficial o pe 11 aprilie, specifică limpede că GRECO “autorizează autoritățile române să publice și să traducă” documentul – ceea ce înseamnă că așa funcționează, pur și simplu, lucrurile). Altfel, mesajul GRECO e cel anticipat: raportul vorbește, pe mai multe pagini, de “profunda îngrijorare” a Consiliului Europei în privința noii legislații românești a justiției (adoptată în decembrie; contestată în ianuarie la CCR; analizată de judecătorii constituționali în februarie; retrimisă în parlament în martie; și-apoi re-contestată, neîntârziat, la CCR).

  • Dincolo de legislație, raportul consemnează controversata procedură de demitere a șefei DNA, pentru care așteptăm săptămâna asta verdictul oficial al președintelui Iohannis; și propunerile de îndulcire a codurilor penale care au fost introduse în parlament în decembrie trecut – și care s-au lăsat cu retractări de semnături ale inițiatorilor (cu toate astea, Liviu Dragnea a declarat chiar săptămâna trecută că vrea modificarea legislației penale până-n vară).
  • Drept concluzie, GRECO – acronim pentru Grupului de State împotriva Corupţiei de pe lângă Consiliul Europei – invită politicos România să se abțină de la schimbări de legislație care ar afecta lupta anti-corupție (“Romania should refrain from passing criminal law amendments which would contradict its international commitments and undermine its domestic capacities in the area of the fight against corruption”); și ne invită în iunie să prezentăm, în reuniune plenară, “stadiul reformelor din justiție”. Cu alte cuvinte, deși deocamdată pare să nu se întâmple nimic, ultimul rând din scenariu e de fapt “to be continued”.

+ Reacții post-raport: “Ori noi nu am explicat așa cum trebuie, ori ei n-au înțeles ce am explicat noi, dar vom formula în așa fel încât să înțeleagă”spune șeful Comisiei juridice a Camerei Deputaților, invocând eterna scuză a “problemelor de comunicare”. Ministerul Public, la rândul său, spune într-o scurtă postare pe Facebook că raportul “confirmă avertismentele repetate ale Ministerului Public în legătură cu vulnerabilitățile care ar rezulta pentru sistemul judiciar și pentru ordinea de drept din România în cazul adoptării […] preconizatelor modificări aduse legilor justiției”.

+ Raportul integral al GRECO e postat pe site-ul organizației; are 20 de pagini. Sau, dacă preferați comunicatul sintetic, îl găsiți aici.

6./POZIȚIA MINISTRULUI. Viorel Popa, ministrul Educației, a tăiat fără explicații cifrele de școlarizare (inclusiv pentru masterate și doctorate) ale mai multor universități mari (printre ele: București, Cluj, Iași, Timișoara, ASE București, SNSPA) suplimentându-le, în schimb, pe cele ale unor universități mici, precum cele din Alba Iulia, Arad, Craiova, Pitești ori Târgoviște. O scurtă notiță pe tema asta a ajuns, via Associated Press, și în The New York Times.

  • De ce contează: Cu un nr. diminuat de cifre de școlarizare, universitățile din listă pierd și locuri, dar și importante alocări bugetare. Primele patru instituții din lista celor văduvite sunt și singurele universități românești incluse într-un clasament global al performanței academice (de notat că rectorii lor sunt printre puținii care nu au semnat, în zilele de dinaintea învestiturii, scrisoarea de susținere a ministrului de către universitari).
  • Explicațiile ministrului Popa: “Ministerul Educației Naționale a urmărit susținerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României, cu respectarea principiului echității”, spune ministerul, care acuză apoi Universitatea București “că dezvoltă programe mai degrabă pentru a crea norme pentru cele 1.267 de cadre titulare decât pentru cerinţele pieței muncii”.

Ce urmează: Universitatea București, de exemplu, a trimis ministrului o scrisoare neobișnuit de furioasă – cu sintagme precum “triumful mediocrității”, “găști politice”, “boieri medievali”, “vom trimite studenții […] să își facă masteratul sau doctoratul la tractoare, păduri sau ingineria motostivuitoarelor”. Și, în final, a anunțat că dă în judecată ministerul pentru a afla care-au fost criteriile după care Viorel Popa și-a luat deciziile.

7./PROASPĂT ALESUL PREȘEDINTE AL ACADEMIEI ROMÂNE, istoricul Ioan Aurel Pop, figurează pe o listă cu 200+ colaboratori ai Securității publicată de revista “22” (pe aceeași listă, ziaristul Cornel Nistorescu și sociologul Dorel Abraham). “Mă aștept să mi se ceară condamnarea la moarte”, a scris Pop, după ce informația a fost dată publicității, într-o postare pe contul său de Facebook. “Din afirmațiile unor formatori de opinie din România”, adaugă el, “înțeleg că aproape toți dintre aceia care am trăit înainte de 1989 și am fost maturi în acei ani odioși ar trebui să murim fizic sau spiritual, să ne plecăm veșnic și să ne facem neîncetat «nostra culpa»”, a argumentat el. Nu chiar toți – doar cei care au colaborat cu Securitatea. Și nu neîncetat – o singură dată.

8./TITLU EMINESCIAN ÎN SCENA9.RO“Uniunea Scriitorilor: la trecutu-i mare, care viitor?”. Textul face – pornind de la competiția Nicolae Manolescu vs. Dan Lungu, care deja s-a înfierbântat – o istorie utilă a unei instituții ai cărei membri și-au câștigat adesea privilegiile prin compromisuri politice. De ce ne-ar interesa pe noi ce se întâmplă acolo? Pentru că “deși vechile privilegii din vremea comunismului sunt pentru majoritatea membrilor de domeniul trecutului, membrii cotizanți și aspiranții sunt în continuare atrași material prin sporul de pensie de 50% acordat membrilor de la bugetul public”.

ALTELE:

  • Inflația a depășit (din nou) prognozele BNR. În martie a atins 5%, după un februarie cu 4,7%. Graficul cu proiecții lunare întocmit de BNR, aici.
  • Undă verde de la președintele Iohannis pentru urmărirea penală a lui Ion Iliescu, Petre Roman și Gelu Voican-Voiculescu în dosarul ‘89. În replică, Ion Iliescu postează pe blogul personal un comunicat de presă în care spune, printre altele, că “programul Revoluției Române rămâne în continuare actual” (în caz că sunteți curioși să-l citiți/recitiți, tot pe blogul lui Iliescu îl găsiți; are doar 10 puncte).
  • Încă o zi liberă: 30 aprilie 2018, “puntea” nostră tradițională către 1 mai. Lista completă a zilelor libere pentru restul lui 2018, pe profit.ro.

LAST MINUTE STORYTELLING.  Ultimele două locuri pentru atelierul meu de storytelling de joi/vineri, în caz că vreți să spuneți lumii poveștile voastre și nu știți exact cum. Găsiți toate detaliile aici. Vă aștept cu drag, dați-mi de știre cât mai repede.

Aceasta a fost o ediție prescurtată – fără DIGITAL MEMO și fără ANTREPRENORI & DECIZII – pentru că am fost în vacanță zilele astea. Compensez lunea viitoare; am o mulțime de lucruri rămase nepovestite.

despre mine

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

de Mona Dîrțu

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta

Get in touch

Quickly communicate covalent niche markets for maintainable sources. Collaboratively harness resource sucking experiences whereas cost effective meta-services.

/* ]]> */