MONDAY MEMO #155 / Mize mari

M

LUNI, 23 APRILIE 2018

1./“CONTROVERSA IERUSALIM” a izbucnit săptămâna trecută, când Liviu Dragnea, șeful Camerei Deputaților – reprezentând, deci, legislativul – a anunțat la TV că o altă putere în stat, executivul, a adoptat un memorandum prin care a decis mutarea la Ierusalim a ambasadei românești (aflată în prezent, asemeni tuturor ambasadelor, la Tel Aviv). Asta în condițiile în care Constituția spune că președintele reprezintă România în politica externă (nu executivul; și cu atât mai puțin legislativul).

  • Miza externă. Dragnea a intrat peste prerogativele președintelui Iohannis încă din decembrie, imediat după ce Donald Trump a anunțat că SUA își vor muta ambasada, recunoscând astfel Ierusalimul drept capitală a Israelului (de ce e asta o chestiune spinoasă a explicat, atunci, The New York Times). Imediat după anunțul președintelui american, Liviu Dragnea – care și-a dorit într-atât o poză cu Trump încât și-a cumpărat o invitație la o petrecere privată – a comentat public că România ar trebui să facă la fel ca SUA; o declarație care a stârnit mirare în presa internațională, de vreme ce țările-cheie din UE n-au marșat la mișcarea lui Trump. Ba au și condamnat mai apoi, prin vot la ONU, decizia unilaterală a SUA (România a fost, atunci, printre puținele țări UE care s-au abținut de la votul de condamnare).
  • Miza internă. Presa noastră subliniază că România ar fi prima țară UE care-și mută ambasada la Ierusalim și a treia din lume, după SUA și Guatemala; ceea ce o plasează totalmente “pe contrasens cu UE”. Dincolo de asta, procesul în sine de luare a deciziilor privind politica externă e bulversat – și, foarte probabil, neconstituțional. Iar comentatorii români văd în asta încă o încercare a șefului PSD de a goli de atribuții instituția prezidențială (dacă în cazul excluderii președintelui din procedura de numire a procurorilor șefi Liviu Dragnea a acționat prin modificări legislative, de data asta e un pic mai complicat). În privința ambasadei, și MAE, și premierul o scaldă; Viorica Dăncilă susține chiar că mutarea ambasadei “nu este o decizie, este lansarea unei platforme de discuţii”. Discuții? Ce discuții? Liviu Dragnea vorbea despre “un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim”. Care dintre cei doi minte?

+ Administrația Prezidențială: “Președintele, în calitate de titular al deciziilor de politică externă a României […], reiterează faptul că poziția constantă a țării noastre în ceea ce privește Procesul de Pace din Orientul Mijlociu rămâne neschimbată”, cf. cu rezoluțiile ONU.

+ Liviu Iolu, fost purtător de cuvânt al premierului Cioloș: “Știu procedurile, de obicei acest tip de document [memorandumul de mutare a ambasadei – n.m.] se discută în ședința de Guvern la «confidențiale». Asta înseamnă că are un caracter secret deocamdată. Însă dacă memorandumul are regim «confidențial», cum de domnul Dragnea îl știa? Și cum de a vorbit despre el?”.

2./SE LUCREAZĂ DEJA LA NOILE CODURI PENALE. Sunt peste 1.000 de propuneri de modificări pe masa comisiei Iordache; printre ele, cf. cursdeguvernare.ro, “articole speciale «Dragnea» și «Tăriceanu», dezincriminări, blocări de probe, redefiniri ale infracțiunilor” (de exemplu “grup infracțional organizat” și “trafic de influență”).

+ Procuroarea care instrumentează dosarul TelDrum, în care prejudiciul estimat e de cca. 21 mil. euro, explică în ce fel suntem afectați noi, ceilalți, de modificările propuse.

+ Politico.eu are un articol cu titlul “Romania proposes judicial change that could help governing party leader”.

+ Odată sfărâmată, domnia legii e greu de reinstaurat, scrie The Economist într-un articol despre Polonia, unde în doi ani și jumătate partidul de guvernământ – care, ironic, are în titulatură chiar formularea “lege și justiție” – a neutralizat curtea constituțională și a dat politicului pârghii control a sistemului judiciar. Noi încă nu suntem acolo; dar nu e lună în care să nu se aprindă câte-un beculeț roșu.

3./REVOLUȚIA CONTINUĂ. La începutul lunii ministrul Finanțelor spunea că va reevalua, “articol cu articol”, Codul Fiscal (cel modificat, acum nici jumătate de an, prin OUG 79, care încă nu a fost aprobată de parlament). Săptămâna trecută, Finanțele au lansat în dezbatere publică un proiect de modificare a normelor metodologice (găsiți, în text, link către documentul integral).

+ “Politica fiscală discreționară”, spune președintele Consiliului Fiscal într-un material de săptămâna trecută, “are impact negativ asupra creșterii economice pe termen lung”. Argumentele, exprimate în cifre și grafice, aici.

+ Un comentariu pe tema noilor propuneri a scris, pe cursdeguvernare.ro, Gabriel Biriș, fost secretar de stat la Finanțe în guvernarea Cioloș.

+ Cealaltă revoluție: în efervescența fiscală românească din 2017/2018 au trecut aproape neobservată, spune Dan Bădin de la Deloitte, “cea mai ambițioasă reformă a impozitării profiturilor în UE, cu impact pentru companii și bugetele naționale”. Citiți aici despre motivele reformei; despre argumentele pro&contra noului sistem; și despre ce înseamnă aceste noi reguli pentru România.

4./“DE CE ACCEPTAȚI AȘA CEVA?”. Scrisoarea unui adolescent român către părinții lui, scrisă nu de-un adolescent, ci de-un părinte de adolescent: Mihnea Măruță. “Ceea ce nu știu și nu înțeleg, de când mă mai uit și la știrile voastre plictisitoare, este de ce există o diferență așa de mare între oamenii normali, ca noi, și cei care ne conduc, ăia care apar la televizor. […] Și m-am gândit la generațiile astea care se tot repetă și mi-am dat seama că noi n-o să mai venim înapoi [de la studii – n.m.] decât dacă țara o să fie condusă de voi, de părinții noștri, pentru că vouă vă pasă, pentru că voi ați știut întotdeauna ce e de făcut și pentru că nu se poate ca o țară întreagă de părinți buni să rămână singuri, întrebându-se unde au greșit și de ce nimeni nu-i mai iubește”.

+ Reportaj video despre “cei care ne conduc, ăia care apar la televizor”: “România pierzându-și mințile” (7 min.).

5./O FESTIVITATE CU TITLU INOFENSIV, “Gala femeilor care dăruiesc sănătate”, a stârnit săptămâna trecută consternare: printre cei premiați a fost vedeta TV Olivia Steer – care militează, printre altele, împotriva vaccinării. Asta în condițiile în care la eveniment au participat oficiali de rang înalt din sistemul public de sănătate, nevoit să gestioneze o epidemie de rujeolă care a făcut aproape 50 de victime; iar evenimentul a fost susținut de companii din zona serviciilor medicale private (Medicover & Clinica Trident). Toată povestea, inclusiv reacțiile sponsorilor, în Vice.

6./CENACLUL FLACĂRA EXISTĂ – ȘI E SOLD OUT. Fiul lui Adrian Păunescu, care din noiembrie încoace a organizat 37 de spectacole în toată țara, descrie Cenaclul Flacăra drept “cea mai puternică mișcare de cultură tânără și nonconformistă din Europa de Est (unii spun că nu numai din acest spațiu) în perioada 1973-1985”; și susține, în plus, că acesta “a fost interzis de autorități  pentru că promova libertatea, cultura și gândirea neîngrădită”. Nu toată lumea e însă de aceeași părere, scrie PressOne; istoricul Cristian Vasile, de pildă, amintește că “mișcarea de cultură tânără” era organizată de CC al UTC și că a funcționat, de fapt, pe post de supapă pentru nemulțumirile oamenilor, fiind “un element important de legitimare a puterii, […] deși anumite cercuri ale elitei comuniste nu-l agreau”.

DIGITAL MEMO

PLANUL ANTI-GDPR AL FACEBOOK. Sediul global al Facebook – adică tot ce înseamnă non-SUA și non-Canada – e în Irlanda, în caz că nu știați; Mark Zuckerberg l-a mutat acolo în 2008 pentru că era convenabil, comparativ cu SUA, dpdv taxe. Doar că acum, cu noua legislație care protejează drepturile utilizatorilor în fața companiilor UE care colectează date – așa-numitul GDPR, care intră în vigoare peste o lună – Facebook a început să-și construiască apărarea, scrie Reuters. Concret, s-ar pregăti să susțină că – deși sediul său global e în UE – nu toți utilizatorii pe care îi deservește prin această entitate sunt protejați de legislația europeană; ci doar cei care trăiesc efectiv în UE. Concret, asta ar însemna că pentru 1,5 mld. utilizatori din cei 2,2 mld. – 70% – Facebook n-ar fi obligată să respecte prevederile GDPR. De urmărit.

  • The Guardian vorbește despre “monopolul Big Tech” – Google, Apple, Facebook, Amazon – și argumentează că acesta ar trebui dezmembrat. A început, e limpede deja, “epoca reglementării” companiilor care monetizează datele utilizatorilor. Iar punctul de inflexiune a fost, să nu uităm, povestea Cambridge Analytica; adică o investigație de un an muncită de Carole Cadwalladr, o jurnalistă din muribunda – și foarte gratuita – presă scrisă.
  • “The Valley vs. The Hill”. Harvard Business Review crede că America – și lumea întreagă, prin extensie – are nevoie de “o nouă paradigmă pentru guvernarea datelor”; așa că a făcut o listă de patru pași. Primul e “help to increase tech literacy in Washington”. În caz că n-ați ținut pasul cu evoluțiile post-Cambridge Analityca, trebuie să știți că Mark Zuckerberg a fost audiat în Congres cca. 10 ore și toată lumea a putut vedea, live, ce puțin înțeleg legiuitorii în acest moment ceea ce urmează să reglementeze (cea mai bună relatare despre audieri a făcut-o The New York Times, prin podcastul The Daily, episoadele 1+2). Pe scurt, suntem în faza “The Valley vs. The Hill” (de la Silicon Valley, epicentrul Big Tech; respectiv Capitol Hill, sediul Congresului american).

+ Relația Facebook cu advertiserii? Tot mai complicată.

+ Arta (non)protecției datelor, la propriu. Un artist chinez a expus pe pereții unui muzeu datele personale a sute de mii de utilizatori, într-o expoziție intitulată “Secretele a 346.000 de cetățeni din Wuhan”. Poliția n-a gustat ideea: i-a închis omului expoziția și-l anchetează, acum, sub acuzația că a colectat ilegal informații personale.

“TERMENII ȘI CONDIȚIILE”. Circulă o glumă care spune că “I accept” e cea mai frecventă minciună din lume: o spunem ori de câte ori dăm click pe-un buton, susținând că am citit – și că suntem de acord – cu “termenii și condițiile” pe care un serviciu online ni le propune. Pe de o parte suntem noi, cei comozi și grăbiți; de cealaltă parte, “termenii și condițiile” chiar sunt, de cele mai multe ori, de necitit. În cazul Paypal, de exemplu, documentul “Terms and Conditions” e mai lung decât romanul “Marele Gatsby”, scrie Bloomberg.

SCENARIUL OPTIMIST spune că “România ar putea fi, în 2020, noul Berlin” din punct de vedere al industriei tech, cf. titlului unei analize publicate pe thinkgrowth.org. Neverosimil scenariu, dacă punem față în față cifrele noastre cu cele ale Berlinului; ceea ce nu înseamnă, totuși, că articolul nu merită citit. Autorul, Bogdan Florin Ceobanu, face un inventar minuțios al investițiilor în start-up-uri; ICO-urilor și inițiativelor românești blockchain; acceleratoarelor și clusterelor; premiilor la competiții internaționale; proiectelor finanțate prin crowdfunding și exiturilor din ultimii doi ani.

DIGITAL MEMO e un concentrat de cultură digitală menit să vă țină la curent cu mersul tehnologiei; rubrică sprijinită de un partener digital-native, eMAG.

#DEȘTIUT #DECITIT #DEÎNCERCAT

PUȚIN MARXISM. Vi-l amintiți pe ministrul grec de Finanțe din timpul crizei din 2015, când vorbeam cu toții de Grexit ca despre o mare nenorocire? Cel ras în cap, cu geci de piele și motocicletă? A scris în The Guardian un articol intitulat “Marx a prezis actuala criză – și căile de ieșire”.

S-A DUS MAGIA. David Copperfield – iluzionistul – a fost forțat să explice, în instanță, bucătăria popularului său număr de magie “Cei 13 norocoși”. Avocatul lui s-a opus, spunând că asta-i va aduce lui Copperfield prejudicii financiare, dar judecătorul a fost neînduplecat și i-a cerut să spună secretul.

NOI ATELIERE DE WRITING/STORYTELLING. Dacă aveți bătăi de cap cu scrisul / povestitul (sau, foarte posibil, doar trac și neîncredere în sine) vă aștept la Fundația Friends For Friends, alături de care fac aceste ateliere de câțiva ani buni:

CÂTEVA ARTICOLE UTILE:

  • Dacă intrați pe net via Chrome: o listă de 27 de funcționatități “incredibile”, susține Fast Company; și e posibil să nu le știți chiar pe toate.
  • Dacă aveți iPhone/iPad: 28 de chestii pe care ultimul iOS le poate face; printre noutățile binevenite, puteți economisi spațiu de stocare setând formate noi pentru poze și puteți scana documente fără aplicații externe.
  • Dacă vreți să vă ștergeți tot istoricul căutărilor pe Google, Bing, Facebook, Twitter și Amazon – o curățenie digitală de primăvară, așa – urmați acești pași.
  • Dacă aveți prin casă dispozitive inteligente – de la alarme la termostate, sisteme de iluminat controlate de la distanță și chestii electro-culinare – citiți asta. Internet-of-things – IoT, în limbajul industriei – vine cu bune și cu rele.
  • Iar dacă vreți să fiți pregătiți pentru situația în care contul de e-mail vă va fi spart, iată ce trebuie să știți.

despre mine

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

de Mona Dîrțu

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta

Get in touch

Quickly communicate covalent niche markets for maintainable sources. Collaboratively harness resource sucking experiences whereas cost effective meta-services.