MONDAY MEMO #156 / Banii și legea

M

LUNI, 7 MAI 2018 

1./BANII EUROPEI & DOMNIA LEGII. S-a întâmplat: Comisia Europeană a propus, oficial, ca alocările din bugetul 2021-2027 să fie condiționate de respectarea statului de drept. Iată:

  • Vizate direct sunt Polonia și Ungaria, țări care pe de o parte absorb zeci de mld. euro bani europeni (în ultimii ani, 61% respectiv 55% din investițiile în infrastructura celor două țări au fost acoperite de Bruxelles) iar de cealaltă adoptă legi care îngrădesc justiția, presa, ONG-urile (indirect, vizate sunt România, Bulgaria și orice altă țară ispitită de iliberalism);
  • Măsura i-ar mulțumi pe politicienii din țările net-contributoare la bugetul UE, frustrați să vadă banii europeni cheltuiți de guverne cu discurs vădit anti-european. “Riscul e ca această măsură”, scrie politico.eu, “să agraveze însăși problema pe care UE vrea să o rezolve”, adâncind și mai mult fisura dintre cele două jumătăți ale continentului;

+ În România, publicații precum g4media.ro au anunțat cu entuziasm vestea; lucrurile sunt, însă, complicate. Vorbim deocamdată de o propunere (cu șanse de a fi adoptată, dar totuși o propunere); de faptul că stabilirea unei “metodologii de aplicare” se va dovedi, probabil, sămânță de frecușuri între țările membre; plus că pedeapsa pentru guvernele care azi subordonează justiția politicului ar urma să fie resimțită de țările lor cândva, prin 2021-2027;

+ Board-ul editorial al The New York Times reamintește că – deși tentantă – ideea de a schimba comportamentul unei guvernări prin sancțiuni economice nu s-a dovedit tocmai eficientă în trecut; menționează în schimb, ca model de bună practică, MCV-ul impus României & Bulgariei;

+ Viitorul buget UE – a cărui aprobare ar putea dura până la 2 ani – înseamnă mult mai mult, totuși, decât domnia legii: are impact asupra fermierilor și a Big Pharma; asupra clusterelor; asupra administrațiilor locale. O evaluare a câștigătorilor și perdanților acestui prim draft de buget, aici.

2./UN JURNALIST HOTNEWS descrie, într-un scurt articol publicat de ziua presei, o tendință periculoasă, arareori reclamată public de jurnaliști: secretomania guvernamentală. Claudia Pîrvoiu, care e acreditată de ani buni la Palatul Victoria, vorbește despre funcționari care se tem să discute cu presa; despre un purtător de cuvânt al Guvernului care “nu are mandat să răspundă la întrebări; la nicio întrebare”; și arată, în final, cum “jurnaliștii sunt ținuți ocupați”, pierzându-și timpul “pentru a obține informații banale despre programul unui demnitar”.

  • Personajele care țin închis robinetul informațiilor publice sunt, cf. lui Pîrvoiu, Anca Alexandrescu, omul de comunicare al lui Liviu Dragnea, și Darius Vâlcov, consilier al premierului Dăncilă.
  • Observație personală: Cam tot ce primim, ca informație, de la cei care administrează țara e livrat în “declarații pe picior” – făcute, la ieșirea dintr-o ședință/eveniment, de Liviu Dragnea și de alți câțiva oficiali autorizați – sau în mediu controlat, la posturi TV favorabile, unde politicienii puterii își pot transmite mesajele fără riscul unor întrebări inconfortabile. Rezultă, astfel, niște citate circulate apoi ad litteram în toată presa; conferințele de presă la care să aibă acces jurnaliști de toate felurile sunt o raritate; iar interviurile 1:1, în care politicienii vin să explice în fața publicului decizii pe teme majore – justiție, fiscalitate, pensii – și răspund, apoi, la întrebări dificile, sunt pur și simplu inexistente.

3./PREȘEDINTELE IOHANNIS a trimis întregul pachet de legi ale justiției la Curtea Constituțională – și a anunțat că sesizează, în paralel Comisia de la Veneția. În declarația oficială, care începe cu “haideți să ne amintim cum am ajuns până aici […], cu acea infamă OUG 13”, președintele cere CCR să nu se grăbească – și “să lucreze împreună cu Comisia de la Veneția”. Prin aceste mutări, șeful statului suspendă, până la o nouă decizie CCR, obligativitatea de a promulga în 10 zile – sau de a trimite la reexaminare – legile aprobate de parlament.

+ Digi24.ro: opiniile fostului președinte CCR, Augustin Zegrean, despre anunțul președintelui Iohannis.

4./ROMÂNIA E DOAR O BULINĂ MICĂ pe harta exporturilor de oțel ale UE către SUA, amenințate de președintele Trump cu taxe vamale de 25% (nu e cazul să ne comparăm cu Germania, Olanda ori Franța, dar totuși exportăm mai mult decât Polonia ori Ungaria). Săptămâna trecută, Trump a prelungit scutirea de taxe vamale pentru oțel și aluminiu – pe care cu greu s-a înduplecat să o acorde UE și altor aliați – pentru doar 30 zile; un termen pe care Bruxelles-ul l-a primit cu iritare, de vreme ce accentuează incertitudinea și reconfirmă poziția protecționistă a Casei Albe. Detalii și context sintetic, pe axios.com.

+ Lecția de istorie economică: ce ne învață trecutul despre războaiele comerciale, într-o ediție recentă a Planet Money (foarte bun episodul; 21 min.).

5./DISPUTA GUVERN-BNR, pe care președintele a încercat fără succes s-o medieze, s-a mutat în cabinetul lui Liviu Dragnea; nici premierul Dăncilă, nici guvernatorul Isărescu nu au dat declarații după discuțiile de joi.

  • A răspuns întrebărilor, la ieșire, doar Liviu Dragnea. Mesajul-cheie: “S-a convenit că principalele cauze pentru creșterea inflației […] sunt factori exogeni”, fără legătură cu politicile guvernamentale.
  • Senatorul Florin Cîțu (PNL-București) ne îndeamnă să așteptăm, totuși, și poziția BNR: “Dacă rămânem cu concluzia lui Liviu Dragnea ar însemna să negăm tot ceea ce spune banca centrală în comunicate oficiale de un an de zile”.

+ Context: Citiți, pe profit.ro, o analiză consistentă a contextului macro în care au apărut tensiunile dintre guvern și banca centrală (ultima săgeată trimisă de Liviu Dragnea datează din 20 aprilie; el acuza BNR, atunci, de acțiuni coordonate cu președinția și partidele de opoziție). Iar pe hotnews.ro aveți câteva informații despre “ce s-a discutat joi în spatele ușilor închise”.

+ Off topic? Cu câteva zile înainte de întâlnirea Guvern-BNR, senatorii PSD au propus trecerea în regim de urgență a Arenelor BNR și a unui stadion din proprietatea băncii centrale în cea a Ministerului Tineretului.

6./A ÎNCEPUT MODIFICAREA CODURILOR PENALE. Se ocupă de asta așa-numita comisie Iordache (proiectul + o sinteză a modificărilor, pe hotnews.ro). Printre schimbările propuse: denunțurile trebuie făcute într-un termen de 6 luni de la comiterea faptei; mărturia mincinoasă e redefinită în favoarea inculpatului; grupul infracțional organizat e, de asemenea, redefinit, la fel și abuzul în serviciu; datele/dovezile care nu privesc fapta cercetată trebuie distruse în 30 de zile.

+ Punct de vedere: în esență, spune Forumul Judecătorilor – care a publicat analize comparative pentru CP și CPP – ar fi vorba de “o involuție, […] fiind evidentă schimbarea de paradigmă de la o justiție penală care protejează victimele infracțiunii la un nou concept care plasează inculpatul într-o poziție privilegiată”. De urmărit.

+ Mențiune specială: studenții la Drept de la Universitatea București și-au spus, și ei, punctul de vedere; e neobișnuit ca asociațiile studențești ia poziție publică față de modificări legislative.

7./CEI CARE PLEACĂ & CEI CARE SE ÎNTORC. Două reportaje în oglindă despre o țară care traversează cea mai profundă criză a forței de muncă din istoria ei: unul despre viitorul văzut prin geamul autocarelor cu care românii încă părăsesc țara (recorder.ro) și celălalt despre un tânăr care, după 13 ani de Italia, vrea să se întoarcă acasă și să-și deschidă o afacere (decatorevista.ro). Și, în completarea celor două reportaje, două cifre:

+41% Creșterea sumelor trimise acasă de românii din diaspora în 2017 – adică a “remitențelor migranților”, cum li se spune în limbaj tehnic. Vorbim de 4,94 mld. dolari, cel mai mare nivel din istorie.

19,4% Procentul românilor care nu-și pot plăti la timp facturile curente (termenul statistic e “rata populației aflată în stare de deprivare materială severă”). De notat: suntem pe direcția bună (în 2016 procentul era de 23,8%) dar mai avem drum lung până să atingem media UE, care-i de trei ori mai mică.

8./A MURIT DOINA CORNEA, vocea aceea clară, curajoasă, care “a fost, singură, societatea civilă a unei țări care nu cunoștea încă definiția acestei noțiuni”, după cum o descrie Ana Blandiana. În anii ’80, Doina Cornea a trimis clandestin, la Europa Liberă, zeci de scrisori în care denunța regimul Ceaușescu și a răspândit manifeste de solidaritate în ’87, după revolta muncitorilor de la Brașov. A fost dată afară din facultate, închisă câteva săptămâni, ținută în arest la domiciliu până în decembrie ‘89.

9./UN LAPTOP DISTRUS GĂSIT ÎN BOSCHEȚI, un fișier excel parolat, salvat cu numele evb (de la “evidența banilor”, adică a donațiilor/mitei primite) și un mecanism clasic prin care trei personaje din administrația locală – numite “președintele”, “paznicul banilor” și “baronul de Iclod” – canalizează banii guvernamentali către pușculițele celor mai mari două partide din România. Nu e ficțiune; povestea întreagă + un infografic al mecanismului, pe PressOne.

ANTREPRENORI & DECIZII

CÂND PICI ÎNTRE ȘEFUL TĂU ȘI ȘEFUL ȘEFULUI TĂU. Se poate întâmpla să te trezești într-un astfel de loc, care devine periculos atunci când cei doi sunt în conflict deschis. “Cum navighezi într-o astfel de situație?”, întreabă Harvard Business Review – după care așterne trei scenarii, trei sfaturi, o listă de “așa da”, una de “așa nu” + două studii de caz.

CODUL FISCAL PENTRU INDEPENDENȚI în ediție revizuită și adăugită – așa cum a fost el decriptat de o jurnalistă “cunoscută pentru expertize și diagnoze culturale” și de-o ilustratoare care se autodescrie drept “una jumătate designer grafic, un sfert ilustratoare și o pătrime autoare de benzi desenate”. Cu exemple, socoteli la bănuț & desene din acelea de care nu veți găsi niciodată pe site-ul ANAF.

AVEM UN MUZEU AL ANTREPRENORIATULUI. Sau, mai corect zis, o expoziție care a fost deschisă câteva zile în București și pe care organizatorii – CITR Group – promit că o vor face itinerantă. Pe lângă secțiunile “contemporani” și “noua generație” (numele celor selectați, în text) proiectul include și o secțiune de antreprenori interbelici (“fondatorii”).

CONTRIBUȚIILE, BILANȚ POST-TRANSFER. Pentru circa 80% din cele 6,3 mil. contracte de muncă înregistrate în REVISAL au fost operate, în primele trei luni, majorări de salarii brute – astfel încât angajații să nu resimtă transferul contribuțiilor. “Este foarte probabil”, scrie profit.ro citând experți EY, ca și “firmele care așteptau o legislație mai fermă să renunțe la sistemul de prime și să majoreze în schimb salariile brute ale angajaților”. Spre reamintire: pe de o parte parlamentarii au tot amânat aprobarea OUG 79, în baza cărora s-a făcut transferul; iar de cealaltă, Inspecția Muncii a început controalele, dând în două săptămâni amenzi de peste 1,2 milioane de euro.

PREVENIRE.GOV.RO e un site cu informații – ministerul de resort, MMACA, îl numește “portal” sau “platformă” – despre Legea prevenirii; scopul declarat al întregului demers (lege + site) e “să schimbăm percepția asupra relației antreprenor – stat”. Dacă aveți nelămuriri, dați feedback; găsiți un chestionar pe pagina de gardă, jos, sub hartă (sau aici).

ANII DE ANTREPRENORIAT ar putea fi considerați vechime în muncă – după algoritmul “3 ani de antreprenoriat = 1 an de muncă”, cf. unui proiect de lege care argumentează că astfel de propuneri există și în Parlamentul European, ”în așa fel încât antreprenorilor să li se recunoască activitatea depusă, în condițiile în care cotizează la sistemul de asigurări sociale de două ori, dată în calitate de angajatori și a doua oară prin contribuția aferentă angajatului”. Nu e clar, totuși, de ce 3 ani antreprenoriali = 1 an de muncă.

ÎN ANTREPRENORI & DECIZII, rubrică de cultură antreprenorială, găsiți săptămânal informații, modele, studii de caz și idei proaspete; din România și din lume.

DIGITAL MEMO

“SPAIMA SILICON VALLEY” e o daneză de 50 de ani pe nume Margrethe Vestager, comisar european pentru concurență – căreia The New York Times îi face un profil din care răzbat ușoare note de invidie americană în fața unei UE care, cu toată birocrația și anchiloza, e lider în materie de protecție a datelor personale (probabil că dacă companiile din Big Tech își aveau sediul în UE, rolurile erau inversate). Deciziile luate de Vestager împotriva Apple, Facebook, Google și Qualcomm au făcut din această femeie “o celebritate internațională în materie de reglementare, dacă nu cumva formularea aceasta e un oximoron”. De citit.

CURSA PENTRU INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ e “o nouă cursă a înarmărilor”, scrie Quartz – una în care “bătălia dintre superputeri va defini generațiile tehnologice ce vor veni”. Doar că, în ciuda “narațiunii duopolului”, în această cursă s-au înscris numeroase țări; în primele luni ale acestui an au fost anunțate o mulțime de proiecte finanțate de guverne; lista celor mai importante, aici.

UN INTERVIU LUNG ȘI FASCINANT cu Jeff Bezos, în care intervievator e Mathias Döpfner, CEO al grupului european de presă Axel Springer. Printre altele, Bezos explică de ce a cumpărat totuși Washington Post, deși nu-i trecuse niciodată prin minte să cumpere un ziar.

ȘTIȚI REFRENUL: SCHIMBAȚI PAROLA. De data asta la contul de Twitter; compania a anunțat, într-o postare pe blog, că a găsit un bug în sistemul de criptare a parolelor celor 330 mil. utilizatori – și că, deși nu există indicii de hacking, recomandă schimbarea lor.

ALTELE:

  • Colecționarii de viniluri au cheltuit în 2017 peste 200 mil. $, cf. BBC.
  • Spamul a împlinit 40 de ani: aflăm, dintr-un video simpatic de 1:33 min., cine l-a inventat și de ce l-a botezat așa.
  • Ce s-a întâmplat la conferința dezvoltatorilor Facebook, aici.
  • Și ce așteptăm de la conferința dezvoltatorilor Google, care începe pe 8 mai.
DIGITAL MEMO e un concentrat de cultură digitală menit să vă țină la curent cu mersul tehnologiei; rubrică sprijinită de un partener digital-native, eMAG.

#DEȘTIUT #DECITIT #DEÎNCERCAT

UN AN CU MACRON. Reuters face un bilanț sintetic [analiză + grafice] al primului an de mandat al președintelui francez: câteva semne bune, deși încă neconcludente, de înviorare economică; mai mulți antreprenori noi decât în administrațiile precedente; plus creșteri incontestabile la “soft power”. La minusuri, scăderea competitivității a continuat iar creșterea economică încă nu se vede în portofele. De ce e important ce se întâmplă în Franța? Pentru că e a doua economie din zona euro.

NOI, ROMÂNII, SUNTEM PE PRIMUL LOC ÎN EUROPA, cu 40%, într-un top al “diminețoșilor”, urmați la mare distanță – cu 29% – de francezi (cf. studiului “Living in Europe 2018”, făcut de E.ON & Kantar EMNID, care ia în calcul 10 țări europene). Cei mai morocănoși când sună ceasul dimineața? Nemții: 31% dintre ei spun că în prima oră după trezire nu numai că nu vor să vorbească, dar nici nu vor să audă pe cineva vorbind cu ei (comunicatul de presă al E.ON nu dă prea multe detalii despre cum a fost făcută cercetarea; iar studiul complet n-am reușit să-l găsesc).

RADIO EREVAN TRANSMITE, în sunet de vuvuzele, revoluția de catifea în variantă armeană (“arată mai degrabă a carnaval decât a revoluție”, comentează The Economist). Liderul opoziției, Nikol Pașinian, urmează să fie desemnat pe 8 mai premier – cf. Armenpress – la capătul a săptămâni de proteste de stradă care au culminat, zilele trecute, cu o campanie de nesupunere civică (drumuri blocate de protestatari, greve, aeroport paralizat etc.).

CINCI MINUTE/ZI. Timpul de citit cărți al românului statistic, cf. Eurostat; egal cu al austriacului și al italianului. Campioni sunt estonienii, cu 13 min./zi – iar codași sunt, surprinzător, francezii (și ca număr de minute de lectură, și ca procent de populație cititoare de carte).

“AM TRAS CU OCHIUL ÎN VIEȚILE SECRETE ALE CREIERULUI și-un mic tur introductiv în cosmos, am înțeles mai multe despre lumea păsărilor și-a plantelor, am dat o tură prin istoria științei, după care ne-a luat amețeala printre explicații și întrebări demente, la care știința găsește, însă, mai mereu câte-un răspuns”. Cu alte cuvinte, șapte cărți despre știință, frumos recenzate de Scena9.ro.

PIERZI TIMP? CÂT? ȘI DE UNDE ȘTII? Articolul din Fast Company începe cu câteva lămuriri despre dopamina pe care-o primim de fiecare dată când tăiem câte ceva din to-do-list, după care trece la lucruri serioase, listând cinci chei de verificare & soluții la concluzia “iar s-a dus ziua și n-am făcut nimic” (soluția mea favorită e #5).

Dacă uneori procrastinăm, cu siguranță există un motiv serios, altul decât lenea sau lipsa de responsabilitate; de exemplu vreo regulă autoimpusă care nu dă rezultate. Autoarea articolului ne sugerează să identificăm cauza și să ne regândim strategia.

DACĂ VĂ ÎNTREABĂ COPILUL CUM ERA VIAȚA ÎN COMUNISM, există un ghid bun – “Partidul te vrea tuns” – ilustrat de artiști români. Pe lângă grafică, include texte explicative pentru fiecare secvență istorică – iar la final sunt câteva pagini despre miturile epocii (de ex. “toată lumea avea locuință” sau “nu exista șomaj”). Proiectul e făcut de un ONG, Forum Apulum, care zilele astea adună donații (SMS/transfer bancar) pentru a-l tipări și apoi distribui prin școli; de la 50 lei în sus primiți acasă, prin poștă, versiunea tipărită.

ULTIMELE LOCURI LA ATELIERUL DE SCRIERE pe care-l fac, de câțiva ani buni, alături de Fundația Friends For Friends – și care e programat săptămâna care vine (17-18 mai 2018).

De ce-ați veni?

Ca să măriți un pic feliuța aceea îngustă, roșu-violacee, din graficul alăturat. Despre ce discutăm în cele două zile de atelier & restul detaliilor, aici. Vă aștept.

despre mine

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

de Mona Dîrțu

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta

Get in touch

Quickly communicate covalent niche markets for maintainable sources. Collaboratively harness resource sucking experiences whereas cost effective meta-services.