MONDAY MEMO #162 / Revocare, suspendare, nominalizare, pronunțare, încordare

M

LUNI, 18 IUNIE 2018

1./REVOCAREA. Președintele Iohannis a anunțat că nu a luat o hotărâre în chestiunea revocării procurorului șef al DNA, impusă de CCR, pentru că încă nu a finalizat analiza celor 133 de pagini ale motivării. Cu toate acestea, niște semnale a dat: a spus că documentul “ridică probleme”; că “nu putem face greșeala să aplicăm mecanic niște lucruri”; și că decizia CCR “vine în aceeași linie și în aceeași logică” cu măsurile PSD “de amputare a puterilor președintelui”. “Este nevoie de o dezbatere largă, și poate la final poporul trebuie să-și spună cuvântul”, a spus Iohannis (“finalul” ar putea fi un referendum). Prin acest discurs, crede Pavel Lucescu, președintele a aplicat strategia “mărește tabloul”.

  • Un profesor de drept constituțional, Vlad Perju (care predă la Boston College), publică pe contributors.ro “o strategie în 5 pași” pentru complicata problemă a Cotroceniului. Merită să aruncați o privire.
  • Legea privind organizarea sistemului judiciar, plimbată în ultimele luni de mai multe ori între legislativ, președinție și CCR, a fost retrimisă de Iohannis spre reexaminare în Parlament. “I-o vom da [înapoi] săptămâna viitoare, după care este obligat în 10 zile să o promulge”, a spus Florin Iordache, artizanul modificărilor.

SONDAJ DESPRE JUSTIȚIE. IMAS a făcut, la cererea Europa FM, un sondaj național privind un eventual referendum; pragul de participare de 30% ar fi, probabil, depășit.

  • În privința numirii procurorilor-șefi, doar 17,2% cred că aceștia ar trebui numiți de ministrul Justiției, cum impune decizia CCR (procentul cel mai mare – 35,3% – îl obține președintele; urmează, cu 21,9%, de CSM).
  • Mulțumiți și foarte mulțumiți de felul în care președintele a apărat independența justiției sunt 42,9% dintre respondenți, în vreme ce 29% sunt nemulțumiți și foarte nemulțumiți (restul sunt nici-nici / nu răspund). Ce cred oamenii despre șefa DNA și despre influența politicului în justiție, aici.

2./Am citit cca. 20 declarații în care politicieni PSD pomenesc termenul “suspendare” cu referire la președintele Iohannis (unii cred că e necesară, “dacă președintele va ignora decizia CCR”, declanșarea procedurii ; alții neagă că s-ar fi gândit vreodată la așa ceva). Șeful PNL a anunțat chiar că are “date aproape certe” că suspendarea ar fi pregătită pentru săptămâna aceasta; iar g4media.ro susține, citând surse anonime din PSD, că data ar putea fi miercuri, 20 iunie, când parlamentul se întrunește oricum în plen (la fel a fost votată, de un plen convocat pentru altceva, și suspendarea lui Traian Băsescu).

  • Însă PSD poate face asta, pe 20 iunie sau altă dată, doar cu sprijin la vot; în cazul de față, Kelemen Hunor (UDMR), care a susținut fără probleme în decembrie votarea legilor justiției, a declarat că nu există motive de suspendare.
  • Iar Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) – care ar deveni președinte interimar – afirmă că nu a discutat cu PSD “nici oficial, nici neoficial”, despre o eventuală suspendare. Hotnews arată, citând surse ALDE nenominalizate, că Tăriceanu intenționează să candideze la președinție și n-ar vrea “ca imaginea sa să fie cea de marionetă direcționată de Dragnea”. De urmărit.

3./NOMINALIZAREA. O mișcare cu totul neașteptată a venit de la Cotroceni: președintele a propus un vicepreședinte PSD, pe Gabriel Vlase – care conduce adesea ședințele Camerei Deputaților în locul lui Liviu Dragnea – la șefia SIE (postul era vacant din 2016).

  • Decizia, luată fără consultări cu PSD, pare să fi surprins pe toată lumea – și mai ales pe șeful partidului (Vlase e un apropiat al fostului premier Tudose, “trecut de nevoie în tabăra Dragnea”). Întrebat ce părere are despre nominalizare, Dragnea n-a răspuns; în schimb l-a luat peste picior pe Iohannis, un bun indiciu că numirea lui Vlase nu-i convine, dar nu prea are cum s-o respingă.
  • “Iohannis se pregătește de ce e mai rău”, o analiză de Dan Turturică: “Cele două mișcări importante pe care [președintele] le-a făcut în ultimele patru zile au avut ca scop escaladarea conflictului cu liderul PSD, nu aplanarea sa. Deși nu are niciun dubiu că i se pregătește suspendarea și știe exact ce schimbări vor urma în perioada în care ar lipsi de la Cotroceni, a ales să crească tensiunea până aproape de punctul de rupere și să închidă toate ușile care puteau duce spre o negociere”.

4./PRONUNȚAREA. Săptămâna asta – mai exact vineri, 21 iunie – ar urma ca judecătorii să se pronunțe în dosarul angajărilor fictive în care șeful PSD este judecat pentru instigare la abuz în serviciu & altele în perioada în care era șef al CJ Teleorman. Pronunțarea a mai fost amânată de două ori, ultima dată în preziua marelui miting organizat în Piața Victoriei. De urmărit.

5./CODURILE PENALE, ÎN VITEZA A CINCEA. Senatorii au adoptat miercuri, aproape fără nicio dezbatere, modificările la Codul de Procedură Penală.

  • Lista sintetică a celor mai controversate prevederi, făcută de cursdeguvernare.ro, arată limitări severe ale pârghiilor pe care procurorii și judecătorii le au pentru a pedepsi încălcările legii. Iată câteva: durata urmăririi penale este redusă la un an; denunțurile nu pot fi făcute decât într-un interval de 6 luni; instanța de apel nu mai poate condamna un inculpat achitat în instanța inferioară decât dacă apar probe noi; arestările preventive se fac numai cu “probe sau indicii temeinice”, în loc de “suspiciune rezonabilă” etc.
  • Dezbaterea în Camera Deputaților, care e for decizional, e programată pentru astăzi, 18 iunie, începând cu ora 16,00.
  • În caz de complicații, coaliția PSD&ALDE ia în calcul o sesiune extraordinară “în primele zece zile ale lunii iulie”, a anunțat președintele Senatului.

În privința declarațiilor lui Liviu Dragnea, care a spus că procurorii care ar investiga plângerea penală împotriva Vioricăi Dăncilă “riscă să plătească greu”, peste 1.000 de magistrați au cerut CSM apărarea independenței sistemului judiciar. Iar Cristina Tarcea, judecătorul cu cea mai înaltă funcție din România (Tarcea e președinte al Curții Supreme) a anunțat că va sesiza Consiliul Superior de Apărare a Țării (gest fără precedent din partea unui magistrat român).

Semi-offtopic: Trei foști președinți polonezi, printre care și Lech Walesa – fost lider, în anii ’80, al mișcării de rezistență Solidaritatea – au publicat în “Gazeta Wyborcza” o scrisoare deschisă prin care cer Comisiei Europene să ajute la apărarea statului de drept, deja șubrezit de schimbările masive făcute de partidul de guvernământ în sistemul judiciar.

6./O NOUĂ CONTROVERSĂ: CODUL ADMINISTRATIV. Senatul, prima cameră sesizată, a adoptat Codul Administrativ, eliminând filtre menite să blocheze abuzurile de putere ale autorităților locale (deputații sunt, în acest caz, cameră decizională). Dincolo de condiții noi privind pensiile aleșilor post-’92 ori de dreptul funcționarilor publici de a avea PFA-uri (fapt calificat, până acum, drept incompatibilitate), în proiect apar și schimbări care vor influența semnificativ felul în care se iau, pe plan local, deciziile privind banii comunităților.

  • Exemplul cel mai la îndemână: pentru hotărâri privind bugetul local, contractarea de împrumuturi ori fixarea taxelor și impozitelor locale nu va mai fi nevoie de majoritate calificată (2/3) a consilierilor (hotnews.ro susține că “una dintre mizele acestei modificări este transferul patrimoniului Capitalei la companiile înființate de Gabriela Firea”; consilierii din opoziție spun că rămân, astfel, fără singura lor pârghie de a bloca înstrăinarea patrimoniului unei comunități).
  • În plus, profit.ro observă că modificările stabilesc, negru pe alb, că autoritățile centrale nu mai ca obiectiv prioritar interesul public, ca până acum, ci programul de guvernare. E ceva profund neliniștitor în această premeditată inversare: oamenii plătiți din banii tuturor cetățenilor devin obligați, prin lege, să subordoneze interesul public priorităților unei guvernări, oricare-ar fi ea; care guvernare, cf. regulilor jocului democratic, reprezintă prin definiție doar o parte dintre contribuabili.

Reacția Comisiei Europene a venit rapid și e severă: modificările “nu sunt în conformitate cu angajamentele agreate anterior de guvernul României” și “pun în mare pericol efortul de profesionalizare a funcționarilor publici”. Comisia spune, de asemenea, că noile prevederi sunt motiv de suspendare a plăților – 1/2 mld. euro – pe care România le încasează prin programul de capacitate administrativă 2014-2020, reiese din două răspunsuri oficiale obținute, separat, de g4media.ro respectiv agerpres.ro.

7./ATENȚIE LA CURTEA DE CONTURI. Riscăm suspendarea plăților pe proiecte europene – 18 mld. euro, cf. g4media.ro – în caz că legislativul umblă, prin propunerile deja adoptate de Camera Deputaților, la independența Curții de Conturi (autoritatea care auditează cheltuirea banilor publici); cel puțin asta reiese asta din trei scrisori trimise Bucureștiului de Comisia Europeană.

  • Concret, șeful Curții de Conturi – numit, prin lege, de partidul aflat la putere – devine singurul care poate sesiza organele de urmărire penală în caz de bani publici cheltuiți cu încălcarea legii (înainte de modificare, sesizarea o făcea omul care coordona auditul).
  • O altă problemă ar fi că modul de stabilire a obiectivelor Curții ar urma să fie decis prin HG, deși instituția e sub control parlamentar, nu sub cel al executivului (ale cărui cheltuieli le controlează, de altfel).

“Totul împotriva banului public” – o nemiloasă analiză despre impactul modificărilor, pe cursdeguvernare.ro.

Ce urmează: legea, care a fost aprobată de deputați, are deja avizele de la comisiile din Senat; urmează votul final (găsiți, în text, și trimitere la textul proiectului).

Semi-offtopic: În ultimii 8 ani, statul a recuperat 1 mil. euro dintr-un prejudiciu total de 2 mld. euro, spune Curtea de Conturi.

8./NON-SENSUL SĂPTĂMÂNII vine de la ministrul Transporturilor, care a raționalizat preventiv săptămâna trecută eșecul guvernării actuale în materie de infrastructură, arătând ce dezavantaje ne-am crea singuri dacă am construi autostrăzi. “Este o rețea de autostrăzi minunată în Occident. De ce au venit multinaționalele aici? Pentru că sunt salarii mici. Când o să avem autostrăzi, o să avem salarii mari. Tot vor pleca. Către alte zone fără autostrăzi, dar cu salarii mici”, a spus Lucian Șova (plus dezavantajele politice pe care o guvernare le-ar avea dacă ar scoate din subdezvoltare – printr-o infrastructură bună – provinciile istorice aflate în suferință).

  • În altă ordine de idei, deși programul de guvernare include două pagini întregi de autostrăzi și reabilitări de drumuri, executivul tocmai a anunțat că renunță la proiectul autostrăzii Comarnic-Brașov (A3) în parteneriat cu Banca Mondială, care ne oferea inclusiv asistență financiară; Guvernul a optat, în schimb, pentru parteneriat public-privat (PPP) și pentru A3, și pentru autostrăzile promise din Moldova și Oltenia (în acest moment, nu e clar cine se ocupă de PPP-uri).
  • Sinteza unei conferințe recente pe tema “de ce nu suntem în stare să construim autostrăzi și de ce banii nu reprezintă principala problemă”, aici.

9./ALTELE:

  • Despre ambițiile prezidențiale ale Gabrielei Firea, un comentariu de Teo Tiță: “Pe Arena Națională, în doar 50 de secunde, ele s-au transformat în speranță de supraviețuire politică […] Ceea ce am văzut în ultima săptămână la București, pe serviciul PSD, reprezintă o șansă uriașă de break pentru Opoziție. E momentul acela psihologic în care adversarul a ratat lovitura de grație și acum respiră greu”.
  • Românii sunt optimiști în legătură cu economia UE, dar pesimiști când vine vorba de cea națională, având în majoritate și o mai mare încredere în UE decât în instituțiile naționalecf. Eurobarometru.
  • Topul politicienilor în social media. Conduce președintele Iohannis, urmat de fostul premier Victor Ponta. Restul nominalizaților, pe profit.ro.
  • Un jurnalist curios de la Adevărul s-a dus la bibliotecă să citească primul Monitor Oficial publicat vreodată (MO e cea mai longevivă publicație din România). Ce-a aflat + câteva scan-uri, aici.

 

ANTREPRENORI + DECIZII

HARTA RISCURILOR NOASTRE FINANCIARE. Semnal dinspre BNR: “raportul privind stabilitatea” marchează cu săgețică roșie riscul de nerambursare, motiv pentru care BNR se pregătește să limiteze accesul la credite imobiliare, scăzând pragul de îndatorare (a distribuit deja bancherilor un proiect scris; BNR a mai discutat despre asta în septembrie 2017, când cifrele au început să indice că datoriile persoanelor fizice înaintează spre pragul de alertă – ratele au crescut cu 15%în ultimul an).

  • Despre raportul de stabilitate financiară a României. Înaintea riscului de nerambursare, aflat pe locul 2, avem riscul de deteriorare încrederii investitorilor, care alunecă tot mai mult (motivele nu țin strict de noi). Informații detaliate în raportul integral al BNR & expozeul guvernatorului.
  • Despre reducerea pragului: Dincolo de modificarea procentului de îndatorare, oficialii BNR au lansat o discuție despre cât de rezonabil e, până la urmă, să dai împrumuturi pe 25-30 de ani cu dobândă fixă (“o promisiune greu de ținut de către orice bancă, indiferent de valută”) în condițiile în care “am intrat într-un nou ciclu de evoluție financiară [globală]: s-a terminat cu perioada dobânzilor foarte scăzute sau negative”, după cum a punctat Mugur Isărescu.

ZOOM OUT: Aflăm în plus, din explicațiile guvernatorului, că “în sectorul real [din România] sunt doar 12.000 de firme bancabile” din sute de mii, ceea ce înseamnă că banii băncilor nu se reîntorc în economie, ci se duc – 7 din 10 unități – către finanțarea creditului guvernamental (n-ar trebui să depășească 2 din 10 unități, spune experiența europeană). Prin urmare, “România ar putea ajunge în situația paradoxală de a exporta capital prin orientarea băncilor către titluri străine în care să plaseze resursele excedentare, dacă nu vor reuși să plaseze banii în țară”; asta în condițiile în care operăm, cu toții, “în această țară care are mare nevoie de capital”.

CÂTEVA LECTURI UTILE:

  • O soluție pentru lipsa de focus, cel mai adesea generată de “to-do-list”, e așa-numita compartimentalizare. Patru pași practici către ea, în inc.com;
  • “Regula de 7”, un check-list de schimbări de perspectivă pentru manageri (#3. În loc să plecați de la asumpția că toți din echipă sunt «pe aceeași pagină», porniți de la asumpția că nu sunt”);
  • Cum funcționează “interdicția Bezos” pentru prezentările .ppt la ședințe – observații de la cineva care a experimentat-o;
  • Cum te descurci când lucrezi cu colegi incompetenți; câteva “așa-da”-uri și “așa-nu-uri”;
  • Lucratul de-acasă – sau de la distanță – începe să fie un skill prețuit în businessul american; avantajele le bănuiește toată lumea, dar nu minimalizați minusurile.
ÎN ANTREPRENORI + DECIZII, rubrică de cultură antreprenorială, găsiți săptămânal informații, modele, studii de caz și idei proaspete; din România și din lume.

#DEȘTIUT #DECITIT #DEÎNCERCAT

JURNAL DE RĂZBOI & PACE, ambele sub comanda lui Donald Trump:

  • RĂZBOIUL E UNUL COMERCIAL și constă într-o nouă rundă de taxe vamale pe care americanii le-au impus chinezilor pentru importul a 1.100+ produse în valoare de 50 mld. $; administrația Trump acuză China de furt de tehnologie și proprietate intelectuală (pentru precedentele taxe, impuse importurilor de oțel și de aluminiu, motivarea era “securitatea națională”). China a replicat prompt, cu taxe vamale dolar la dolar pentru produse americane; printre ele, produse agricole provenite din state care l-au susținut pe Trump la alegeri. Pentru detalii despre implicații, citiți The New York Times.
  • PACEA E UNA NUCLEARĂ și are legătură cu neverosimilul summit SUA – Coreea de Nord din Singapore. În funcție de ce citești, rezultatul întâlnirii e fie un succes epocal, fie o capcană în care Trump a intrat din ignoranță și înfumurare, cu declarațiile lui admirative despre un dictator cum nu e altul azi în lume și cu concesiile neprogramate care au dat peste cap aliații asiatici și chiar Pentagonul (vorbim de promisiunea SUA de a stopa exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, înainte ca nord-coreenii să facă ceva concret pentru denuclearizare). Două certitudini avem. Prima: Trump a deschis, cu mișcările lui contradictorii – și cedările lui periculoase, inclusiv salutul cu mâna la chipiu în fața unui general nord-coreean – un culoar de oportunitate la care nimeni nu se aștepta. A doua: SUA n-au obținut nimic de substanță; sau, mai precis spus, Trump a obținut mult mai puțin, în termeni de promisiuni concrete, decât predecesorii săi: o declarație vagă semnată de șeful unui stat care nu și-a respectat niciodată, până acum, promisiunile. Titlul săptămânii nu l-a dat o publicație americană, ci britanicii de la The Economist: “Kim Jong Won” (foarte bun textul).

SIMONA HALEP S-A TREZIT FĂRĂ VOIA EI, în prima săptămână după Roland Garros, în centrul a două întâmplări mari consumatoare de energie națională. Întâi a primit cheia Bucureștiului pe Arena Națională, în acompaniamentul unor huiduieli care au împiedicat-o pe Gabriela Firea să-și spună discursul; apoi s-a aflat, via Facebook, de o caricatură publicată de gazeta satirică franceză Charlie Hebdo în care sportiva era înfățișată cu trofeul în brațe, strigând “Fier veeechi, fier veeechi!”.

  • În primul caz, situația s-a complicat când șeful online-ului PSD a postat pe Facebook un colaj, șters între timp, din care reieșea că cei 20.000 de oameni o huiduiau nu pe Firea, ci pe Halep (omul a fost dat afară în aceeași zi de Liviu Dragnea; imediat, mai mulți șefi de filiale și-au cerut public scuze de la Halep și de la spectatori).
  • În al doilea caz, după un potop de declarații publice, în conversația despre caricatura Charlie Hebdo a adus puțină luciditate un domn francofil în vârstă de 101 ani, Mihai Șora. A primit, pentru notița sa, 6.300 like-uri și 1.600 share-uri pe Facebook.

PRIMUL CONTRACT DE LOBBY LA WASHINGTON DC derulat de guvernul de la București? A fost încheiat la 27 iulie 1990 pentru un tarif de 200.000 $, iar obiectivul era “îmbunătățirea imaginii României ca zonă sigură pentru business”(și avea legătură, putem deduce, cu evenimentele pe care le-am comemorat săptămâna trecută). Documentele în facsimil, pe profit.ro.

JURNALISTUL M. EMINESCU DE LA “TIMPUL”, care a murit acum 129 ani și trei zile, împărțea ziarele vremii în patru specii: neinteligente, dar de bună credință; inteligente, dar de rea credință; neinteligente și de rea credință (“gunoiul presei noastre”) – și, în fine, inteligente și de bună-credință. Mihai Iovănel a făcut, în Scena9.ro, o selecție de notițe de-ale lui Eminescu despre democrație, istorie, globalizare, naționalism, război și xenofobie.

AER AFRICAN PESTE ROMÂNIA. Meteorologii se tem că, din cauza unui “blocaj atmosferic” de care n-am mai avut parte din 1946 încoace, vom avea recorduri de 44 grade la umbră. Niște oameni binevoitori ne-au făcut o listă cu “10+ concerte la care să ne răcorim mintea vara asta”.

Dacă vreți să primiți MONDAY MEMO în fiecare luni dimineață în Inbox, iată formularul.

despre mine

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

de Mona Dîrțu

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta

Get in touch

Quickly communicate covalent niche markets for maintainable sources. Collaboratively harness resource sucking experiences whereas cost effective meta-services.