ArchiveJuly 2018

MONDAY MEMO #166 / Apărarea venețiană

M

 

LUNI, 16 IULIE 2018

1./A VENIT CONFIRMAREA. Comisia de la Veneția, care și-a publicat vineri opinia preliminară pe cele trei legi ale justiției, confirmă – cu toată autoritatea sa în chestiuni constituționale – ceea ce spun de aproape un an încoace cei care contestă schimbările de legislație: că PSD/ALDE/UDMR slăbesc independența și capacitatea operațională a justiției.

Documentul se încheie cu o listă de 9 recomandări. Printre ele: păstrarea președintelui și a CSM în procedura de numire a procurorilor șefi; eliminarea constrângerilor care îngrădesc libertatea de exprimare a magistraților; renunțarea la schema de pensionare anticipată, dacă se constată că aceasta ar bulversa sistemul judiciar (Antena 3 numește toate aceste observații “laude”);

În prezent, legile s-au reîntors la CCR, după multiplele sesizări de neconstituționalitate făcute, din decembrie încoace, de PNL/USR/PMP; de președinție; și de Înalta Curte de Casație și Justiție:

Un paragraf usturător despre inconsecvența CCR [pct. 56]: printr-o decizie recentă (cea legată de revocarea șefei DNA) judecătorii constituționali au decis că președintele are un rol ceremonial în numirea procurorilor șefi, în vreme ce în 2005 susțineau că “rolul președintelui în procedura de numire […] nu poate fi pur formal”;

“Obligatoriu trebuie să ținem seama de aceste precizări [ale Comisiei]”, spune fostul șef al CCR, Augustin Zegrean. ”Sunt oameni foarte bine pregătiți profesional, care au democrația în sânge. Dacă nu [ținem] seama de ei, atunci plecăm din Europa”.

  • Spre reamintire: programul de guvernare promite “modernizarea legislației privind sistemului judiciar, astfel încât acesta să fie asemănător cu cele din statele membre ale UE”; semnalele dinspre UE spun, iată, cu totul altceva;
  • Președintele Iohannis a cerut oficial parlamentului, într-o declarație făcută vineri, să nu ignore recomandările comisiei (care în octombrie își va publica atât raportul final pe cele trei legi ale justiției cât și opiniile privind codurile penale);
  • Prima reacție a coaliției: o declarație ireverențioasă a lui Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE-București) la adresa competenței experților constituționali ai Comisiei de la Veneția (care e un organism consultativ al Consiliului Europei). În 2006, același Tăriceanu descria Consiliul Europei ca pe “o școală a democrației” cu rol cheie în “destinul european al României”.

(more…)

MONDAY MEMO #165 / Se apropie deznodământul

M

LUNI, 9 IULIE 2018

DUPĂ ADOPTAREA NOULUI CODULUI PENAL, care-a fost urmată de o maree de reacții instituționale și civice, lucrurile o vor lua săptămâna aceasta – inevitabil – într-o direcție sau alta. Opțiunile lui Liviu Dragnea de a dezincrimina în timp util abuzul în serviciu – pentru care a fost condamnat de prima instanță – sunt mai puține și mai proaste decât înainte de victoria de miercuri. În același timp, sesiunea parlamentară extraordinară se încheie pe 19 iulie, pe masă sunt o mulțime de alte legi controversate – iar șeful PSD a scos din nou pe masă opțiunea suspendării președintelui, anunțând că azi va lua o decizie. Pe rând:

1./DEZINCRIMINAREA ABUZULUI & ALTE 200+ MODIFICĂRI. Codul Penal, care a trecut cu avantaj de doar două voturi, nu-și va produce efectele decât după ce parcurge tot circuitul instituțional. A fost deja atacat de Curtea Supremă și de PNL&USR la Curtea Constituțională (CCR), care a anunțat și data dezbaterii: 17 septembrie. Va mai dura, deci: infracțiunea pentru care Dragnea a fost condamnat nu prea are cum să fie dezincriminată înainte de sentința finală, care e așteptată în această toamnă (legile justiției, de ex., încă nu sunt promulgate, deși s-au scurs două anotimpuri de la adoptare). În plus, votul din parlament a tăiat definitiv de pe listă opțiunea cea mai bună a lui Liviu Dragnea: dezincriminarea instant, prin OUG. Ce s-a întâmplat, concret:

  • Cum s-a votat. Codul Penal al României – care are afectează totuși întreaga țară, nu doar pe șeful PSD – a trecut cu o diferență de două voturi, după ce UDMR a decis să se abțină (la Codul de Procedură Penală, UDMR a votat “pro”). Există și o problemă tehnică: trei dintre deputații “pro”, scrie g4media.ro, n-ar trebui să mai fie în parlament din motive de incompatibilitate (vorbim de decizii definitive în instanță). Prin urmare, apare întrebarea dacă adoptarea a fost făcută cu respectarea legii.
  • Ce s-a schimbat. Au fost operate 237 de modificări pe o lege fundamentală care fusese reformată din temelii în 2013 (“s-a lucrat atât de mult la actualele coduri […] și acum se fac praf”, a spus fostul președinte CCR). Cele mai nocive dintre dezincriminări le găsiți, sintetizate, într-un text Digi24 și un video VICE [5 min.]. De știut: pe lângă Codul Penal, a fost modificată și Legea 78 privind fapte de corupție (a fost dezincriminată, de exemplu, obținerea de foloase necuvenite pentru terți).
  • Reacții interne. Au fost prompte și au venit din toate direcțiile: Parchetul General; DNA; Forumul Judecătorilor; AmCham Romania, AHK, Confederaţia Patronală Concordia şi RBL; AOAR; CNIPMMR; APADOR-CH etc. Mediul de business a explicat, în comunicatele din linkuri, cum afectează noile prevederi companiile.
  • Reacțiile externe au fost, și ele, neîntârziate: pe lângă obișnuitul “urmărim cu îngrijorare”, UE a spus, în premieră, că “nu vom ezita să acționăm” (România e încă sub supraveghere MCV, spre deosebire de Ungaria și Polonia). Cât despre Comisia de la Veneția, a dat CCR un răspuns acru (“aș dori să vă reamintesc că, într-un stat democratic […] criticarea deciziilor Curții Constituționale este permisă”) și a anunțat că-și va face publică opinia privind Codul Penal pe 19 octombrie, adică la o lună după decizia CCR (secretarul general al Consiliului Europei ceruse României să aștepte opinia Comisiei de la Veneția înainte să facă vreo mutare ireversibilă).
  • Presa a reacționat mai țintit – și mai eficient – decât de obicei: Republica.ro a publicat lista integrală a celor care au votat “pro”, cu tot fotografii; Digi24.ro a intervievat șase parlamentari care, după cum puteți vedea în video, sunt incapabili să descrie măcar modificările votate (necum să le mai și justifice); iar Recorder.ro i-a întrebat pe deputații minorităților, care au fost esențiali la votul în plen, de ce-au votat pentru.
  • Reacțiile cetățenești s-au diversificat și ele: câțiva clujeni și-au așteptat parlamentarii pe aeroport chiar a doua zi după vot (vezi justificările șefului UDMR); au apărut proteste de tip nou (blocarea trecerilor de pietoni); au început să circule scrisori publice personalizate către un parlamentar sau altul (un exemplu relevant: mesajul lui Cristian Neagoe către un parlamentar PSD pe care-l cunoaște personal); iar Facebook-ul s-a umplut de comentarii din care reiese că mulți oameni – mai mulți ca înainte, oricum – au început să ceară socoteală parlamentarilor lor.

+ MINI-GHID DE URMĂRIT PARLAMENTARII. Am făcut și eu o listă de linkuri din care puteți afla singuri, de pe site-urile oficiale, cine vă sunt deputații și senatorii; cum anume votează o lege sau alta; cum îi puteți contacta. O găsiți aici, cu trimiteri către legile controversate din ultima lună. (more…)

MINI-GHID / Cum vă puteți verifica deputații și senatorii pe site-urile oficiale ale parlamentului

M

 

Astăzi am primit șase mesaje private, pe Facebook, de la cunoscuți care mă rugau să le explic cum ar putea ei afla rapid, pe cont propriu, ce și cum votează deputații și senatorii lor. Presupun că mai sunt și alții, în afară de cei șase care mi-au scris mie, care vor același lucru – așa că o să încerc un mini-ghid de orientare în spațiu. În plus, mai cred un lucru: că o bucățică mică din țara asta a înaintat în ultimele 18 luni, cu o viteză pe care n-aș fi anticipat-o vreodată, spre un tipping-point din care poate începe, în sfârșit, configurarea relației directe alegător-ales. Niște zeci de mii de oameni, din câte-mi dau seama, au ajuns la concluzia că soluția eficientă stă în marcajul om la om; în cum poți tu, ca cetățean, să-ți refocalizezi resursele de timp/energie dinspre “indignarea în general” înspre “indignarea către decident”. 

Nu știu voi, dar eu niciodată n-am văzut, în România, atâta reziliență împotriva deznădejdii, legitime altfel, pe care eșecurile în serie o secretă de regulă. Sau atâția cunoscuți culegându-se zilnic de pe jos, scuturându-se de praf și ieșind încă o dată în stradă – deși știu prea bine că ieșitul lor în stradă de diseară n-o să schimbe, neam, aritmetica votului parlamentar de mâine dimineață. După cum n-am văzut, niciodată, atâta viteză de regenerare a reacției civice împotriva unor modificări legislative care nici nu ustură la buzunar, nici nu-i privează pe oamenii obișnuiți de drepturi personale. Astea sunt lucruri remarcabile, totuși – orice mi-ați zice voi.

Sigur că da: e o bulă mititică de tot asta care-a ajuns la tipping point. Da, sunt reacții totalmente nereprezentative numeric. Da, încep să fie roase, pe la cusături, de tot felul de mărunți agitatori de carieră; de nostalgici ai speech-urilor marginale, dezarticulate, țipate în portavoce de pe-o capotă de Dacie 1310; și, firește, de diverși politicieni care se fac că n-ar fi contribuit și ei, din gros, la ceea ce ni se întâmplă astăzi – și pe care uite-i, totuși, cum se suie călare pe-o reacție cetățenească pe care nici n-o înțeleg foarte bine, nici n-o merită. Dar toți off-topicii ăștia n-au reușit, totuși, să-i umple de lehamite pe cei care știu exact de ce încă mai ies în stradă – ceea ce, după 18 luni de proteste, e remarcabil în sine. Pe sceptici și cinici îi îndemn să caute info despre proteste recente din Ungaria/Polonia (dați căutări și pe presa locală – e citibilă cu Google Translate). Vă așteaptă multe mirări, inclusiv dpdv cifre.

Mai spun o dată și gata: eu n-am văzut niciodată, în România, atâta nerv civic în fața unei cascade de eșecuri; și nici atâta gândire de tip “bun, am înțeles, e nasol de tot, ne ducem dracului – dar chiar și așa, ce anume aș putea să fac eu azi, concret, pentru ca la următorul vot în Parlament să fie cât de cât altfel?”.

Da, chiar așa: “cât de cât altfel”. E ceva cu care încă nu suntem obișnuiți în acest “cât de cât altfel”, trebuie să recunoașteți. Un fel de “nu contează dacă pierd; contează să fac tot ce-mi stă în putere”.

ÎNAPOI LA SUBIECT. Supravegheatul parlamentarilor e destul de consumator de timp, să știți. Nu poți afla, din doar 2-3 click-uri, cum au votat toți parlamentarii din județul tău și care dintre ei a absentat – pentru că tabelele cu bilanțul voturilor nu includ rubrică pentru județ (și nici nu-i listează pe parlamentarii absenți). Trebuie făcute căutări pe două liste distincte (senatori/deputați) ordonate alfabetic, iar asta înseamnă verificarea a 6-17 nume/județ (în cazul Bucureștiului, sunt 42 nume). În plus, trebuie să găsiți mai întâi legea care vă interesează, ceea ce înseamnă să aveți puțină răbdare cu motoarele de căutare – sau să știți data exactă votului. Nu-i foarte simplu, dar se poate.

Am făcut, pentru cei interesați, o scurtă sinteză de linkuri utile către info generale despre parlamentari + trimiteri către legile controversate din ultima lună. (Voi actualiza postarea, în măsura în care am timp, și cu alte legi importante din ultimul an și jumătate).

DAR: înainte de liste și linkuri, o rugăminte pentru jurnaliști: ar fi grozav dacă ați adăuga între paranteze, atunci când nominalizați vreun parlamentar, și județul pe care îl reprezintă; 2-3 silabe, acolo, chiar ar putea face o diferență.

Da, știu că e migălos; știu că e o bătaie de cap în plus. Dar cred e vital, acum, să dăm cu toții o mână de ajutor la construcția unei relații noi, corecte, între ales și alegătorul lui. Acești deputați și senatori chiar reprezintă fiecare – și teoretic, și practic – niște zeci/sute de mii de oameni; oameni care le-ar cere explicații mai des, mai insistent și mai creativ dacă noi le-am reaminti, perseverent, că au tot dreptul s-o facă. (Jurnaliștii americani, de exemplu, au o regulă de la care nu se abat: menționează întotdeauna între paranteze, pe lângă partid, și statul din care vin membrii Congresului).

Găsiți mai departe: info generale despre faptele legislative ale parlamentarilor, în general; lista legilor controversate din ultima lună, cu linkuri la liste de vot & parcurs legislativ & status; plus o mică ipoteză de lucru, ilustrată cu video, despre silabele alea care pot face diferența.

(more…)

MONDAY MEMO #164 / Până la capăt

M

 

LUNI, 2 IULIE 2018

1./“MERGEM PÂNĂ LA CAPĂT”. În ciuda a tot și a toate, parlamentarii PSD-ALDE se pregătesc să schimbe, în sesiunea extraordinară convocată pentru 1-19 iulie, Codul Penal; printre cele mai controversate propuneri e cea privind abuzul în serviciu (infracțiunea pentru care șeful PSD a fost condamnat în primă instanță la 3,6 ani închisoare cu executare).

  • Abuzul în serviciu. Propunerea care va merge la vot e stabilită în comisia Iordache, care a lucrat susținut și săptămâna trecută. Presa a consemnat mai multe propuneri, mare parte dintre ele în direcția scăderii pedepsei cu închisoarea și a stabilirii unui prag financiar. Altfel, Europa FM a verificat afirmațiile justificative făcute de liderii PSD-ALDE, care susțin că 90% dintre dosarele de corupție au la bază acest articol “neconstituțional” și “sovietic”, cum l-a numit Liviu Dragnea (care le-a cerut scuze “miilor de români care stau în pușcărie” din cauza lui). Afirmația cu 90% e însă falsă: în 2017, doar 10%din totalul de 1.300+ persoane trimise în judecată pentru corupție erau acuzate de abuz în serviciu.
  • Articolul 305: DIICOT a făcut o primă estimare de impact pentru una dintre modificările deja operate în Codul de Procedură Penală (CPP): peste 4.700 de dosare ar putea fi clasate dacă intră în vigoare art. 305 (cel care limitează urmărirea penală la un an, dacă în acest interval nimeni nu este trimis în judecată). CPP a fost deja atacat la CCR de PNL&USR; de asemenea, Parchetul General susține că în noua formulă există 33 de prevederi neconstituționale.
  • Ultimul apel al ambasadelor. Săptămâna trecută 12 ambasade aliate au semnat un apel pentru păstrarea actualei legislației penale (iar acesta e un semn, comentează Liviu Avram, că “negocierile discrete” au eșuat). Răspunsul Bucureștiului, care altfel invocă insistent directive UE pentru a-și justifica inițiativele, a fost în nota obișnuită: parlamentul este ales de popor, deci europenii să-și vadă de treaba lor. Ba chiar MAE a spus că “întărirea statului de drept și lupta împotriva corupției fac parte din prioritățile asumate prin programul de guvernare 2018-2020” (lucru neadevărat; lupta anti-corupție nici măcar nu e menționată în programul de guvernare).

+ Protocoalele DNA-SRI. Șeful Senatului i-a cerut joi vicepreședintelui Comisiei Europene să condamne public protocoalele încheiate între DNA și SRI; cu o zi înainte, Călin Popescu-Tăriceanu depusese – alături de Liviu Dragnea – un proiect de legepentru desecretizarea documentelor care au stat la baza unei hotărâri CSAT din 2005 privind combaterea corupției (șeful CSAT de atunci, Traian Băsescu, neagă că acea hotărâre ar fi privit SRI).

2./CUM MAI STĂM CU DATELE MACRO. Veniturile bugetare cresc, dar nu pot face față creșterii galopante a cheltuielilor, scrie Constantin Rudnițchi, care observă un fapt straniu: de câteva luni, datele privind execuția bugetară nu mai sunt publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe la 25 ale lunii, cum s-a întâmplat ani de-a rândul (publicarea a fost împinsă pe 26 ale lunii, iar ultimele date au fost publicate abia pe 27 iunie – zi în care, coincidență sau nu, s-a votat moțiunea). De ce e important? Pentru că analiștii, inclusiv cei externi, au calendarul lor și-și iau deciziile și în funcție de astfel de date.

  • Detalii privind execuția bugetului general consolidat, pe hotnews.ro; deficitul bugetar a ajuns la 0,88% din PIB, de trei ori și jumătate mai mult față de ianuarie-mai 2017 (în prezent, două treimi din buget se cheltuiesc pe salarii și pensii – iar ponderea nu are cum să scadă, de vreme ce de la 1 iulie a crescut din nou, cu 10%, punctul de pensie).
  • De ce crește ROBOR și se depreciază leul, o analiză profit.ro.
  • Față de mai 2017, încrederea macro în economia României a scăzut cu 25,1 puncte, anunță CFA; detalii privind previziunile pentru euro/inflație pentru mai 2019, pe cursdeguvernare.ro.

+ “Politicienii care arată cu degetul spre BNR trebuie să-și clarifice faptul că ei contribuie la inflație prin politicile pe care le concep. Câteodată au fost principalii contributori”, scrie Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, într-un comentariu care se dovedește cu mult mai interesant decât titlul ales: “O perspectivă asupra inflației în România”. (more…)

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta

Get in touch

Quickly communicate covalent niche markets for maintainable sources. Collaboratively harness resource sucking experiences whereas cost effective meta-services.

/* ]]> */