MONDAY MEMO #166 / Apărarea venețiană

M

 

LUNI, 16 IULIE 2018

1./A VENIT CONFIRMAREA. Comisia de la Veneția, care și-a publicat vineri opinia preliminară pe cele trei legi ale justiției, confirmă – cu toată autoritatea sa în chestiuni constituționale – ceea ce spun de aproape un an încoace cei care contestă schimbările de legislație: că PSD/ALDE/UDMR slăbesc independența și capacitatea operațională a justiției.

Documentul se încheie cu o listă de 9 recomandări. Printre ele: păstrarea președintelui și a CSM în procedura de numire a procurorilor șefi; eliminarea constrângerilor care îngrădesc libertatea de exprimare a magistraților; renunțarea la schema de pensionare anticipată, dacă se constată că aceasta ar bulversa sistemul judiciar (Antena 3 numește toate aceste observații “laude”);

În prezent, legile s-au reîntors la CCR, după multiplele sesizări de neconstituționalitate făcute, din decembrie încoace, de PNL/USR/PMP; de președinție; și de Înalta Curte de Casație și Justiție:

Un paragraf usturător despre inconsecvența CCR [pct. 56]: printr-o decizie recentă (cea legată de revocarea șefei DNA) judecătorii constituționali au decis că președintele are un rol ceremonial în numirea procurorilor șefi, în vreme ce în 2005 susțineau că “rolul președintelui în procedura de numire […] nu poate fi pur formal”;

“Obligatoriu trebuie să ținem seama de aceste precizări [ale Comisiei]”, spune fostul șef al CCR, Augustin Zegrean. ”Sunt oameni foarte bine pregătiți profesional, care au democrația în sânge. Dacă nu [ținem] seama de ei, atunci plecăm din Europa”.

  • Spre reamintire: programul de guvernare promite “modernizarea legislației privind sistemului judiciar, astfel încât acesta să fie asemănător cu cele din statele membre ale UE”; semnalele dinspre UE spun, iată, cu totul altceva;
  • Președintele Iohannis a cerut oficial parlamentului, într-o declarație făcută vineri, să nu ignore recomandările comisiei (care în octombrie își va publica atât raportul final pe cele trei legi ale justiției cât și opiniile privind codurile penale);
  • Prima reacție a coaliției: o declarație ireverențioasă a lui Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE-București) la adresa competenței experților constituționali ai Comisiei de la Veneția (care e un organism consultativ al Consiliului Europei). În 2006, același Tăriceanu descria Consiliul Europei ca pe “o școală a democrației” cu rol cheie în “destinul european al României”.

 

2./PREȘEDINTELE IOHANNIS A REVOCAT-O DIN FUNCȚIE, după o lună de la decizia CCR, pe șefa DNA. Anunțul – făcut de purtătoarea de cuvânt, nu de președinte – a stârnit revolta unei părți a electoratului său, care l-a acuzat de lașitate; de inerție, nepricepere ori indiferență; și că nu a făcut, până acum, referendumul pro-justiție promis (“arareori a fost România atât de furioasă pentru că unul dintre demnitarii ei a respectat o regulă”, scrie Teo Tiță în Dilema Veche). De cealaltă parte sunt cei care cred că Iohannis a făcut ceea ce trebuia (Iohannis, spune Deutsche Welle, “avea de ales între a da satisfacție unei categorii de suporteri cu aspirații insurecționale și a restabili credibilitatea instituțională a României”). În privința DNA și a Ministerul Public, cele două instituții nu par deocamdată intimidate de ultimele evoluții politice:

  • Codruța Kovesi a ținut în ziua revocării, înconjurată de întregul corp de procurori DNA, un discurs corect, orientat spre viitor, totalmente “pe mesaj”, pe care l-a încheiat cu îndemnul “corupția poate fi învinsă – nu abandonați”;
  • Procurorul general a păstrat-o pe Kovesi la București și a desemnat-o să implementeze și să actualizeze strategia anti-corupție 2016-2020 (da, avem așa ceva; a fost aprobată în guvernarea Cioloș);
  • Procurorii DNA au cerut redeschiderea a două dosare care privesc TelDrum și perioada în care Liviu Dragnea era președinte al CJ Teleorman. Semi off-topic: un nou episod din seria TelDrum, din care reiese că fiul lui Liviu Dragnea preia patrimoniul de lux al companiei, pe riseproject.ro;

+ O analiză echilibrată a “moștenirii  Kovesi”, pe g4media.ro; plus un portret de referință făcut de Ioana Burtea în DoR: “De ce o iubim și de ce o urâm pe Laura Codruța Kovesi”.

 

3./SONDAJE, SONDAJE, SONDAJE. Un nou sondaj făcut la cererea Newsweek România indică scăderea PSD sub 30% din intențiile de vot, dacă mâine ar fi alegeri: sondajul IMAS plasează pe primul loc PNL, cu 29,2%, urmat de PSD cu 28,4%.

+ Încrederea în justiție ar fi crescut cu 4% față de precedentul sondaj, până la 34%, indică un sondaj CURS făcut în perioada 23 iunie – 1 iulie, iar cea în în Parlament a scăzut cu 2%, până la 14% (legislativul e pe ultimul loc în clasamentul încrederii publice, care e condus de pompieri, armată și biserică – aici).

+ Apropo de sondaje și de pseudo-sondaje, iată regulile pe care le aplică jurnaliștii BBC când prezintă astfel de informații (vezi secțiunea intitulată “Reporting Opinion Polls”).  

4./LEGEA OFFSHORE A FOST VOTATĂ de deputați luni noaptea într-o variantă diferită de versiunea senatorilor (și avantajoasă dpdv venituri aduse la buget, cu impozite progresive pe veniturile suplimentare ale operatorilor din Marea Neagră). Petroliștii – în principal ExxonMobile și OMV Petrom, concesionarii unuia dintre cele mai bogate zăcăminte de gaze naturale din Marea Neagră – spun că noile prevederi “îi îndepărtează” de decizia de a investi. Intern, reproșul pe care opoziția i-l aduce șefului PSD e că a introdus amendamente în lege seara târziu, exact înainte de vot, fără dezbateri în comisii; și că mesajul lui Liviu Dragnea către investitori e că “orice companie trebuie să treacă prin biroul lui pentru a primi binecuvântare”.

+ Analiză Profit.ro: “Ce uită politicienii: ca să impozitezi agresiv trebuie să ai ce”;

+ Adevărul.ro: “Ce mize politice se află în spatele legii offshore și cum și-a lăsat Liviu Dragnea în offside adversarii politici”;

+ Radu Crăciun: “România – blestemată sau binecuvântată cu gaze naturale?”.  

5./CODUL ADMINISTRATIV A FOST ADOPTAT, IAR ASTA E O VESTE PROASTĂ. Noul cod, o variantă vag îndulcită față de cea votată de senatori, e croit cu aceleași obiective în minte ca și noua legislație din justiției. Legea crește controlului politic prin puteri suplimentare – și responsabilități reduse – pentru cei aleși (inclusiv privilegii personale – de ex. liber la afaceri pe PFA și pensii speciale); trece în planul al doilea, explicit, interesul public, dând prioritate programului de guvernare; amputează din atribuțiile Autorității Naționale a Funcționarilor Publici (și ale funcționarilor publici în general). Câteva prevederi:

  • Pentru bună parte dintre deciziile privind patrimoniile locale – de exemplu concesionarea sau închirierea – vor fi suficiente 50%+1 din votul consilierilor, față de 2/3, cât era până acum; în privința licitațiilor, vor fi suficiente două oferte depuse (față de trei până acum);
  • Interdicția de a face afaceri, dacă ești oficial ales, dispare (prin noua lege, primarii pot deveni PFA); în plus, toți primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de CJ din ’92 încoace primesc pensii speciale, care se vor adăuga celor standard (pensia specială = produsul lunilor de mandat multiplicat cu 0,4% din indemnizația lunară brută);
  • Primarii nu își mai asumă responsabilitatea deciziilor, aceasta fiind transferată directorilor;
  • Paragraful care spunea că funcționarii publici sunt protejați de lege atunci când sesizează fapte pe care le consideră nelegale a fost eliminat; funcția de arhitect-șef nu mai este funcție publică, ceea ce înseamnă că un arhitect-șef care refuză să emită avize/autorizații poate fi îndepărtat mai ușor;

+ O trecere în revistă lămuritoare a făcut senatoarea Florina Presadă (USR-București), membră a comisiei speciale care a elaborat codul; USR & PMP au atacat deja legea la CCR (sesizarea, aici).

+ Comisia Europeană a avertizat că noua lege “periclitează eforturile de profesionalizare a funcționarilor publici” și nesocotește angajamentele asumate ale României; prin asta, parlamentarii pun în pericol finanțări de 1/2 mld. euro;

+ Florin Bondar, Adevărul: “De ce a fost votat în Parlament și de ce nu trebuie să intre în vigoare Codul Administrativ” (Bondar e expert în politici publice, cu o teză de doctorat despre reforma instituțională);

+ Cristian Felea, contributors.ro: “Negocieri, concesii, trădări și o victimă: România. Codul Administrativ și «tranzacționismul» clasei politice românești”.

6./A REAPĂRUT, PE NEAȘTEPTATE, ipoteza trecerii la un legislativ cu 300 de parlamentari (acum avem 329 de deputați și 136 de senatori). “Eu aș susține ca parlamentarii să fie aleși prin vot uninominal direct”, a spus Liviu Dragnea (PSD-Teleorman). “Timp ar mai fi, în condițiile în care singura constrângere pentru aplicare ar fi ca modificarea să se producă cu un an înainte de data alegerilor”. Nu e clar dacă Dragnea vorbește serios sau nu; noul sistem ar avantaja, fără nicio îndoială, PSD (unii comentatori avansează un potențial de 70% din mandatele parlamentare) – dar ar pune în dificultate partide aliate, în principal ALDE (cu UDMR e altceva; are electorat concentrat).

+ Acest sistem, botezat “First-Past-the-Post” – prescurtat FPTP – se bazează pe logica “câștigătorul ia totul” în circumscripția în care candidează; e practicat în SUA, UK, Canada și în multe foste colonii britanice (în Europa continentală nici o țară nu l-a adoptat; vezi harta);

+ Printre avantajele FPTP e acela că împiedică ascensiunea partidelor extremiste, care nu pot intra în parlament decât dacă obțin majoritate în circumscripție, ceea ce se întâmplă rar; dezavantajul major e că nu reflectă cu acuratețe opțiunile electoratului (BBC dă exemplul conservatorilor, care în ‘97 au acumulat în Scoția 18% din voturi, dar nu au căpătat niciun loc în parlament) și că blochează ascensiunea partidelor noi, mai mici, consolidând un sistem osificat cu doar două partide mari. Mini-lecție despre FPTP + despre sistemul proporțional, aici.

7./DUPĂ 21 DE ANI, CĂTĂLIN TOLONTAN SE RETRAGE din funcția de redactor-șef al echipei de ziariști care scris mai întâi ProSport și apoi Gazeta Sporturilor (“nu plec nicăieri”, și-a asigurat el publicul). Decizia vine la scurt timp după vânzarea cotidianului sportiv, deținut de Intact, către Ringier – unde Tolontan se va ocupa pe lângă GSP, potrivit interviului acordat de Mihnea Vasiliu pentru Paginademedia.ro, de repoziționarea Libertatea ca ziar popular (deja începută) și de creșterea proiectului stiricurate.ro. Vasiliu și Tolontan au mai lucrat împreună la MediaPro, într-o epocă cu mult mai mai bună pentru industria media.

8./JURNALISTA EMILIA ȘERCAN, care scrie din 2015 încoace despre politicieni care obțin titluri academice prin plagiat, a blocat săptămâna trecută acordarea titlului de doctor pentru fostul ministru al educației, Liviu Marian Pop. Pentru a-și susține punctul de vedere, Șercan a făcut cerere să i se permită accesul la susținerea tezei (vorbim de o instituție militarizată) și și-a prezentat, în timpul sesiunii, suspiciunile de plagiat; comisia de examinare a făcut un pas înapoi. Detalii despre cum s-au petrecut lucrurile, în Newsweek România.

9./ALTELE:

  • Războiul hârtiei igienice, o bandă desenată despre o desfășurare de forțe în care părinții n-ar trebui să fie, într-un sistem public funcțional, actori-cheie – în scoala9.ro.
  • Platforma e-romania, o investiție de 12 mil. euro, are 892 utilizatori și nu a fost reactualizată din 2013, a descoperit business-review.eu. Publicația susține că informația e “exclusivitate” (nu, nu e nicio exclusivitate; presa românească a scris pe larg, în noiembrie, despre asta). Există, totuși, o noutate: aceea că platforma nu funcționează nici azi; verificați aici.
  • Camera Deputaților se pregătește să modifice din nou regulamentul: vor fi  interzise bannerele, pancartele și scandările. (“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile”, spune Constituția României).
  • S-a rezolvat cu conflictul de interese (vot în Senat, cameră decizională): aleșii locali vor fi sancționați cu 10% din indemnizație pe o perioadă de max. 6 luni.
  • ANCOM a cerut angajaților să restituie premii încasate în perioada 2014-2016, după ce Curtea de Conturi a stabilit că au fost acordate cu încălcarea legii; vorbim de o medie de 5.000 lei / persoană.
  • Primul spital public românesc care implementează un sistem informatic de gestiune a pacienților e “Grigore Alexandrescu” din București; sistemul a fost botezat MediWeb, deocamdată e funcțional în câteva secții și va fi extins în tot spitalul.

DE URMĂRIT AZI: Întâlnirea Trump-Putin, după un turneu european în care președintele american s-a răstit la NATO, a sfătuit-o pe Theresa May să dea în judecată UE și a spus, fără echivoc, că Uniunea Europeană e “un adversar comercial al SUA”. Putin, pe de altă parte, e OK: filmulețul de 3 minute făcut de politico.com adună declarații și tweet-uri din ultimii doi ani (și e greu să negi strania fascinație a lui Trump față de președintele Rusiei, în condițiile în care nici măcar el n-o neagă).

 

ANTREPRENORI + DECIZII

PREVIZIUNI PENTRU PIB & CAPCANELE CIFRELOR. Analiștii UniCredit anticipează 3,9% creștere economică în 2018 și cred că guvernul, pentru a susține majorările de salarii planificate până în 2022, va stopa plățile la Pilonul II de pensii, “care ar elibera aproximativ 0,8% din PIB pe an”.

+ Despre cum să citești datele economice macro și ce capcane ascund ele ne explică Radu Crăciun; pe andreearosca.ro.

+ “Guvernul cheltuie tot mai mult și are, în ciuda dezmințirilor, o mare problemă cu plata pensiilor și salariilor”, susține Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, într-un interviu acordat ziare.com.

+ “Cum e salvat deficitul prin legea dividendelor trimestriale: statul încasează în 2018 profitul pe 21 de luni”; aici.

SUNTEM ÎN PLIN RĂZBOI COMERCIAL, DAR NU PREA VORBIM DESPRE EL. Avem, în fine, o primă știre dinspre Guvern pe tema impactului, în România, al taxelor vamale impuse de administrația Trump importurilor de oțel & aluminiu din UE. E o informație “pe surse”, neasumată prin declarații oficiale (și, oricum, nu e foarte importantă): vicepremierul Viorel Ștefan, a aflat G4media.ro, “conduce un grup de lucru care lucrează la o poziție asumată a României în războiul oțelului”; Ministerul Economiei n-a dat niciun fel de informație; UGIR, însă, vorbește de exporturi românești pe piața americană estimate la 175 mil. euro (oțel + aluminiu) și alcătuiește o listă scurtă de companii cu operațiuni în Zalău, Slatina și Roman. Ar fi interesat de aflat cât de mare e impactul războiului comercial SUA-UE în aceste comunități; sunt, totuși, orașe ale căror economii depind de Tenaris (Zalău), TMK Artrom & Alro (Slatina) și Petrotub (Roman).

+ Taxele împotriva UE au intrat în vigoare acum mai bine de-o lună și au fost urmate de contra-taxe impuse de uniune la produse americane (lista lor, aici);

+ Un explicator Vox.com despre cum a început totul + o splendidă animație New York Times cu titlul “cum a ajuns războiul comercial al lui Trump de la 18 produse la 10.000”.

SALARIILE POST-”REVOLUȚIE FISCALĂ”. Avem un bilanț ceva mai consistent – cu cifre pe patru luni – al mutării contribuțiilor de la angajat la angajator: după calculele Blocului Național (BNS) această măsură, a cărei rațiune nu a fost nici până acum explicată de PSD-ALDE, înseamnă salarii diminuate pentru jumătate dintre angajați (cca. 1,2 mil.) și “risc de diminuare” pentru alți 600.000+. În privința bugetul consolidat, acesta a pierdut și el 2,4 mld. lei, notează cursdeguvernare.ro, ca efect al OUG 79/2017.

+ Documentul BNS, cu statistici amănunțite, grafice și istoric al declarațiilor politice, aici.

+ Spre reamintire: parlamentarii nu au aprobat nici până acum – după o întreagă sesiune ordinară & o sesiune extraordinară – OUG 79 (emisă de guvern în noiembrie 2017, înregistrată la CDep la începutul lui decembrie și intrată în vigoare la 1 ianuarie 2018).

+ Salariul mediu net nominal a crescut cu 14,4% în mai 2018 față de 2017, până la 2.704 lei, spune INS; creșterea reală e de 8,5%. Câteva info despre scăderi/creșteri pe industrii, aici.

ÎN TOP 100 EXPORTATORI ROMÂNI figurează doar două companii cu capital privat integral românesc, notează cursdeguvernare.ro: una din Maramureș și alta din Sibiu.

ANTREPRENORIATUL & MANAGEMENTUL DEPRESIEI. Un text foarte personal despre partea întunecată a ceea ce numim “succes”. Un antreprenor american povestește cum a făcut cu copilul lui, câteva zile la rând, un exercițiu prin care a listat atributele de care acesta va avea nevoie când își va construi propriul business. “Ce nu am discutat e cum să navighezi în peșterile întunecoase pe care le întâlnești pe parcursul aceleiași călătorii, cele care te fac să-ți pui la îndoială capacitatea, să-ți pui sub semnul întrebării scopul, să-ți pierzi determinarea”, scrie el. “Adesea companionii succesului și ai bunăstării sunt depresia și anxietatea”.

ÎN ANTREPRENORI + DECIZII, rubrică de cultură antreprenorială, găsiți săptămânal informații, modele, studii de caz și idei proaspete; din România și din lume.

 

#DEȘTIUT #DECITIT #DEÎNCERCAT

IMAGINILE VICTORIEI FRANȚEI la Campionatul Mondial nu sunt cu fotbaliști, ci-l au drept personaj principal pe președintele francez Emmanuel Macron – ba sărind în picioare la un gol; ba îmbrățișând, în ploaia cu bulbuci, fotbaliștii; ba ținând un discurs exaltat la vestiare. Fără îndoială e bucurie autentică; dar ceva capital politic sigur a ieșit de-aici, notează The Guardian. Dovadă: acest articol din The Telegraph; acest articol din Slate; ori acest articol din Russia Today.

+ Reuters scrie despre “steaua norocoasă” a lui Macron, a cărui popularitate a scăzut, după 14 luni de la alegeri, până spre 40%; și care acum, prin victoria Les Bleus, își recapătă – neașteptat – un pic de strălucire.

ARSENIE BOCA, MARCA ÎNREGISTRATĂ. Un mini-documentar video de Octavian Coman despre uluitoarea poveste a drepturilor de proprietate intelectuală, pe teritoriul Uniunii Europene, pentru imaginea călugărului ortodox Arsenie Boca (1910-1989). Materialul lui Coman, care include interviuri în premieră, pe balkaninsight.com [6 min.].

ROMÂNII & PĂCATELE HOLOCAUSTULUI, un articol proaspăt în publicația israeliană Haaretz. “România începe să se confrunte cu propriul trecut, dar «ciclul negării» rămâne”, scrie autorul. Punctul de pornire al textului e ultimul film al lui Radu Jude – “Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” – care tocmai a luat Marele Premiu la Karlovy Vary.

+ O cronică a filmului lui Radu Jude, în Hollywood Reporter; și încă una în Variety.

“ROȘIA MONTANĂ, O CRONOLOGIE ȘI CINCI OAMENI”un material muncit, făcut de Scena9.ro, care pornește de la o decizie controversată a autorităților de la București, cea de a stopa procedura de includere a localității în patrimoniul UNESCO.

+ A scris despre decizie și National Geographic (ediția globală, nu cea de la noi); articolul e intitulat “In Transylvania, A Fierce Battle Over Gold And Roman History”.

POATE VREȚI SĂ ȘTIȚI cum se pregătea Cerbul de Aur – reînviat cu ocazia centenarului – acum 50 de ani. “Într-una dintre cercetările făcute în arhiva radioului public am găsit o «notă» de acum 50 de ani privind organizarea celei de-a doua ediții a festivalului, cea din 1969, pe când TVR visa să îi aducă la Cerbul de Aur, printre alții, pe Ray Charles, Ella Fitzgerald sau Nana Mouskouri”, scrie Ionuț Iamandi în Dilema Veche. Iamandi și-a luat proiecțelul în serios și-a scris o poveste cu liste de vedete uitate, informații despre onorarii, contracte obținute de Electrecord și alte lucruri despre o Românie în care Metronom-ul lui Cornel Chiriac era scos din grilă, Nicolae Ceaușescu lua poziție împotriva invaziei sovietice în Cehoslovacia iar salariul mediu net pe economie era de 1.139 lei.

TEST ONLINE DE RELAȚIE PENTRU CUPLURI DE ADOLESCENȚI. E un test construit serios, împreună cu experți; e anonim; și e parte dintr-un proiect mai complex al Fundației Friends For Friends care, în parteneriat cu Avon România, a făcut în 2016 prima cercetare națională privind violența în cuplurile de liceeni (rezultatele, aici; pentru celelalte ramificații ale proiectului, vedeți meniul de sub imagine). Dacă aveți copii pre-adolescenți sau adolescenți, sigur vă interesează.

ȘI ÎNCĂ CINCI:

  • Se va turna un nou sezon din Downton Abbey; binge watching-ul amânați-l pentru 2019;
  • Iată cea mai veche transcriere a Odiseei (dacă n-ați înțeles niciodată de ce o fi fiind așa de importantă Odiseea, vă explică John Green în această ediție din Crash Course Literature [12 min.]);
  • Sapiens, best-seller-ul lui Yuval Noah Harari, devine film; vor lucra la el Ridley Scott și regizorul de documentar Asif Kapadia (cel care-a făcut Senna, disponibil și pe Netflix-ul românesc);
  • Există un Hipster Index global (România nu e reprezentată); interesantă e, chiar și așa, metodologia de calcul;
  • Fascinația noastră – a tuturor – pentru povestea salvării copiilor thailandezi captivi în peșteră (un remarcabil infografic Reuters, aici) are un nume cu aer patologic: “hedonism empatic”.

CA ÎN FIECARE VARĂ, MONDAY MEMO intră un pic în vacanță; se va întoarce în Inbox-urile voastre la jumătatea lui august. În caz că se întâmplă ceva și am acces la info/net, fac scurte ediții speciale pe subiectul dat.

despre mine

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

de Mona Dîrțu

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta

Get in touch

Quickly communicate covalent niche markets for maintainable sources. Collaboratively harness resource sucking experiences whereas cost effective meta-services.

/* ]]> */