MONDAY MEMO #167 / Obsesie de toamnă

M

 

LUNI, 3 SEPTEMBRIE 2018

1./ OBSESIA AMNISTIEI, cu care PSD și-a început guvernarea în ianuarie 2017, a străbătut – de la un capăt la altul – și ultima săptămână de vară:

  • Luni dimineață ideea a reapărut sub forma unei scrisori în care avocatul lui Donald Trump, Rudolf Giuliani, îi explica președintelui Iohannis că “o amnistie ar trebui dată celor care au fost acuzați și condamnați ca urmare a exceselor DNA făcute de la implementarea protocoalelor secrete” cu SRI. După inflamarea mediatică de luni/marți, s-a aflat că a fost vorba de o scrisoare plătită, parte dintr-un efort de lobby organizat de fostul șef al FBI – Louis Freeh – care i-a asistat juridic pe Alexander Adamescu și Puiu Popoviciu, ambii condamnați și fugari (Freeh a pledat și el, într-un articol Forbes, pentru amnistie). SUA s-au delimitat rapid, deopotrivă prin ambasada de la Bucureștiși prin Departamentul de Stat, de apelul lui Giuliani. (Au scris despre lobby-ul pro-amnistie a cărui țintă e sistemul judiciar românesc Politico.eu, The New York Times și The Guardian; iar despre activitățile de lobby ale lui Giuliani a scris pe larg, în iulie, Washington Post).
  • Sâmbătă, răspunzând la o întrebare pe tema amnistiei, Liviu Dragnea a spus așa: “Eu i-am cerut premierului să discute în guvern […] să vadă ce acte normative trebuie adoptate pentru ca zecile, sutele de oameni care au fost condamnați pe bază de proceduri nelegale să nu fie nevoiți să ispășească pedepse sau să fie în continuare condamnați. Nu știu care este soluția, amnistie sau altceva… Guvernul trebuie să vină cu ceva”.

+ Subiectul ordonanțelor. Diverse relatări de presă au vorbit, în iulie și în august, despre încercările ratate ale lui Dragnea de a da, prin mâna premierului Dăncilă, o OUG privind amnistia. Subiectul rămâne însă pe agendă. În formularea șefului PSD: “I s-a cerut premierului o OUG pentru anularea protocoalelor și a efectelor acestor protocoale”.
+ Subiectul protocoalelor. Protocoalele secrete dintre diverse instituții și SRI, invocate des în retorica anti-justiție / pro-amnistie, rămân un subiect cețos, despre care toată lumea pare să aibă o părere – dar puțini ar ști să explice, într-o frază, ce prevăd și ce anume e ilegal / incorect în ele. Despre unul dintre ele a scris Liviu Avram imediat după ce a fost desecretizat; tema e însă amplă, complicată și se cere clarificată până la capăt (iată un exemplu: șapte membri CSM au solicitat SRI săptămâna trecută protocolul încheiat cu Inspecția Judiciară, care a refuzat să li-l prezinte; de ce oare?).
+ Ceva concret: Pe 4 septembrie va fi audiat de comisia SRI ambasadorul României în SUA – rechemat în țară de MAE, la cererea lui Liviu Dragnea, pe motiv că a calificat scrisoarea lui Giuliani drept “expresia unui lobby inițiat de anumite forțe care sunt interesate de apărarea unor personaje de la noi care au avut probleme cu justiția”. George Maior, care a fost director al SRI în “perioada protocoalelor”, a dat între timp un interviu ambasadorial, geostrategic, în care spune totuși și câteva lucruri pentru urechile din PSD.

2./ PESTA PORCINĂ E SCĂPATĂ DE SUB CONTROL. S-a întins în peste o treime dintre județe, deși am fost avertizați de Comisia Europeană încă din februarie 2017, când aveam doar câteva focare. În ultima lună au fost sacrificați peste 125.000 de porci – dintre care 50.000 din gospodării private – și alți 150.000 urmează. Peste 1.000 de oameni s-au trezit, prin închiderea unor ferme, șomeri. Pagubele sunt estimate la câteva miliarde de euro. Iar premierul Viorica Dăncilă pare și deconectată de gravitatea crizei, și fără vreo disponibilitate de a comunica cu sutele de mii de oameni afectați (“mi-aș dori foarte mult ca în acest an centenar să nu mai profităm de necazul unor oameni și să facem din aceste lucruri subiect de dispută politică”, a răspuns ea la întrebarea unui jurnalist).

  • E prima criză majoră, cu impact direct asupra avutului oamenilor, pe care o are de gestionat actuala administrație de la București; avem “cea mai gravă criză a animalelor de la al Doilea Război” încoace și suntem cea mai afectată țară din UE – iar consecințele le vor resimți, ani de-a rândul, industrii întregi;
  • Dacian Cioloș, care a fost comisar european pentru Agricultură, avertizează că pesta “riscă să distrugă un sector agro-alimentar întreg […] existând riscul de reducere și poate chiar sistare pentru o anumită perioadă de timp a exportului de carne de porc din România”. Și, în plus, Cioloș a spus că importurile de carne “înseamnă creșterea prețului la raft […], care înseamnă inflație – și inflația se va adăuga la inflația pe care o avem deja”.
  • După CEX-ul PSD de sâmbătă, Liviu Dragnea a anunțat că guvernul ar putea acorda despăgubiri calculate după greutatea la care ar fi ajuns porcii sacrificați de Crăciun, nu la cea din momentul sacrificării; și că le-a cerut miniștrilor Daea și Teodorovici să stabilească “până luni” – adică până astăzi – despre ce greutate vorbim. “Banii sunt pregătiți, imediat după rectificare vor începe aceste proceduri și în maximum o săptămână după rectificare va începe alocarea de bani”, a promis Dragnea.

+ În reportajele de presă vedem oameni care nu înțeleg ce li se întâmplă, întreabă de ce focarele de pestă n-au fost izolate la timp și nu au încredere că vor primi despăgubirile promise. Vezi “Pesta porcină și deznădejdea țăranului român”, un videoreportaj Recorder de la ferma Tichilești (5:49 min.) și articolul PressOne “Despăgubiri? Când o zbura porcul” despre cea mai mare fermă din România.

3./ MINISTRUL JUSTIȚIEI A DECLANȘAT EVALUAREA procurorului general Augustin Lazăr (PG) după același proces instituțional soldat cu îndepărtarea Codruței Kovesi de la șefia DNA – invocând, de data asta, un protocol cu SRI din 2016 despre a cărui existență susține că nu știa (temă fusese amorsată cu câteva zile înainte de Darius Vâlcov, consilierul premierului). De ce vorbim tocmai acum de PG și de protocolul din 2016 – despre care Lazăr spune că a fost deja analizat de CSM, care nu ar fi descoperit probleme? Ministrul Toader a refuzat să răspundă, de șapte ori la rând, la întrebările puse de un jurnalist Digi24. Altfel, spre deosebire de Kovesi, Lazăr n-a fost până acum subiect de controverse + a fost numit, în timpul guvernării Cioloș, cu respectarea procedurilor.

  • Mizele: “Ultima redută. Sângerosul război dintre ministrul Justiției și procurori se apropie de apogeu”: cursdeguvernare.ro analizează mizele evaluării PG și adaugă, la final, cronologia schimbului de scrisori pe tema protocoalelor prezentată de Augustin Lazăr.
  • Reacțiile: CSM a sancționat afirmația lui Toader, care a declarat că PG “s-a îndepărtat treptat de rolul constituțional” (antepronunțându-se, practic); aproape 200 de magistrați i-au scris ministrului o scrisoare în care-și anunță susținerea pentru Lazăr (text & semnatari, aici); USR a anunțat că depune săptămâna asta o moțiune împotriva ministrului Toader, pe care îl acuză că vrea să oprească ancheta intervenției jandarmilor din 10 august; iar Comisia Europeană a anunțat, ca de obicei, că “urmărește îndeaproape”.
  • Pe agendă: Încep, săptămâna aceasta, interviurile pentru șefia DNA; sunt 6 candidați înscriși; intervievator e ministrul Justiției. Lista celor șase, pe Digi24.

4./ PSD VA AVEA CANDIDAT COMUN CU ALDE la prezidențialele din 2019, a anunțat Liviu Dragnea după CEX-ul PSD de la Neptun. “Nu-i neapărat să nu fie de la PSD”, a spus Dragnea, adăugând că el oricum nu intenționează să candideze. Subiectul e o temă critică pentru partid: atât pentru că ar fi o premieră, în 30 de ani de istorie, ca cel mai mare partid din România să nu aibă un candidat propriu, cât și pentru că o eventuală decizie de a susține un candidat ALDE ar suprima ambițiile unor lideri PSD; de exemplu ale Gabrielei Firea, care l-a atacat deschis pe Dragnea sâmbătă, cerându-i – fără succes – s-o demită pe Carmen Dan pentru felul în care a gestionat intervenția jandarmilor din 10 august (situația e ceva mai complicată; prefectul Capitalei, care a semnat ordinul de intervenție – și ale cărei declarații intră în contradicție cu cele ale lui Carmen Dan – e o apropiată a Gabrielei Firea).
+ CEX-ul PSD de la Neptun e primul în care Liviu Dragnea e contestat mai serios, numărul nemulțumiților fiind în creștere. Cu toate astea, șeful PSD a rămas pe poziții; iar printre deciziile post-CEX e aceea ca în 11 organizații județene, printre care și cea condusă de Gabriela Firea, să se organizeze alegeri.
+ ULTIMA ORĂ: Aseară târziu Gabriela Firea a contraatacat: “Ordinul semnat de prefect în 10 august nu conține că se intervine cu tunuri cu apă sau gaze”, a spus eala România TV.

5./ “FĂRĂ PENALI ÎN FUNCȚII PUBLICE”, inițiativa cetățenească de schimbare a Constituției susținută de USR, a strâns peste 1 milion de semnături (dublu față de necesar). Pe harta județelor care au depășit 20.000 de suporteri – pe care o găsiți aici – apar și fiefuri electorale PSD, de exemplu Gorjul; iar în Moldova, șase din cele opt județe au trecut cu mult pragul, cu Bacăul depășind la nr. de semnături Timișul și Vasluiul la egalitate cu Bihorul.

  • Marius Comper argumentează, într-o postare pe Facebook, pe tema relației dintre prosperitate și domnia legii; găsiți în linkul din postare rezultatele unui studiu făcut pe 96 de țări (printre care și România).
  • Inițiativa “fără penali” e acum în faza depunerii semnăturilor la primării – și, deși în final tot efortul de colectare de semnături poate fi ușor invalidat de CCR (care urmează să facă controlul de constituționalitate), și de Parlament (singurul care poate legifera), exercițiul USR, “până nu demult un amestec de fantasme politice care acopereau aproape tot spectrul și mai deloc teritoriul”, a arătat “că partidul poate funcționa ca o organizație politică reală”, după cum scrie Teo Tiță în articolul “Gherila civică”.

6./ VEȘTI DESPRE AUTOSTRADA BUCUREȘTI-PLOIEȘTI-BRAȘOV.Guvernul a adoptat miercuri studiul de fundamentare pentru demararea unui parteneriat public-privat (PPP). Vorbim de 1,4 mld. euro; autostrada ar trebui să fie gata în patru ani; taxa pentru șoferi va fi de 6,3 euro fără TVA pentru fiecare 100 km parcurși. Detalii tehnice, pe hotnews.ro + un punct de vedere de la un deputat USR pe contributors.ro.
“Curiosul caz de manipulare privind autostrada Ploiești-Brașov”, un material cursdeguvernare.ro.
+ Primarul general al Capitalei a prezentat, tot miercuri, stadiul proiectelor de infrastructură.

7./ AMNISTIA FISCALĂ E ÎN LUCRU, dar ar trebui să se numească altfel – de exemplu “restructurare financiară”, spune ministrul Eugen Teodorovici. Când e gata? “În următoarele, zile, săptămâni, nu foarte multe, se va definitiva un astfel de proiect”. De ce avem nevoie de această amnistie? “Este important să dăm o șansă unor companii să reintre în economie ca actori activi și nu doar să-și ducă viața de la o zi la alta”. Detalii, aici.

8./ ANTI-BUNĂ GUVERNARE. PSD a hotărât să elimine avizele obligatorii pe care ministerele le dau atunci când se adoptă ordonanțele și hotărârile de guvern. Justificarea oficială e că în circuitul de avizare se pierde mult timp.
G4media.ro susține însă că partidul de guvernământ elimină din proces, astfel, funcționarii publici care contestă fondul sau forma actelor normative care sunt ilegale, prost întocmite sau care contravin legislației europene.

9./ PRIMA EVOLUȚIE POZITIVĂ, după trei luni de contracție, a indicatorului de percepție asupra economiei. La nivel micro, când analizezi datele, lucrurile sunt oarecum amestecate; cum și de ce ne explică profit.ro.
+ Pe de altă parte, ancheta de conjunctură a INS arată că pentru perioada august-octombrie “a scăzut optimismul managerilor din toate sectoarele economice – cu excepția serviciilor”.

1./ DIASPORA, “UN CÂMP VULCANIC ÎN PLINĂ ACTIVITATE”. Ne-am împuținat cu 120.700 anul trecut, deopotrivă din cauza declinului demografic și a emigrației. “România continuă să fie o țară de emigrare”, notează INS – iar în acest ritm vom ajunge, în 2050, undeva la 14,5 milioane de locuitori.
+ În alt registru, deloc statistic, Matei Vișniec publică în Dilema veche câteva observații interesante despre diaspora noastră, așa cum o simte el astăzi: “Dacă am putea capta, cu un seismograf special […] aceste frământări sufletești ale românilor, am avea probabil imaginea unui câmp vulcanic în plină activitate. […] Experiența pe care o trăiesc românii în ultimii zece ani este fără precedent în istoria poporului român. Niciodată, într-un răstimp atât de scurt, atât de mulți români nu s-au aflat în străinătate, în situația de a compara realitățile din Occident cu ceea ce se întâmplă la ei acasă. Personal, am impresia că, pe lângă forța gravitațională afectivă a României, care rămâne puternică, o întrebare comună se înfiripă în mintea celor patru sau cinci milioane de români din diaspora. Ea ar putea fi definită cam așa: ce nod gordian ar trebui retezat pentru ca România, țară cu un imens potențial, să scape de blestemul încremenirii în proiect […] și să poată evolua spre modelul dorit?”. Merită citit integral.

+ BUSINESS MEMO

EXECUȚIA BUGETARĂ LA 7 LUNI. Deficitul a coborât la 1,26% mulțumită unor venituri mai mari în iulie, însă rămâne dublu față de 2017; veniturile au crescut cu 14% iar cheltuielile cu 18%. Altfel, ministrul Teodorovici i-a cerut șefului ANAF, într-o scrisoare obținută de profit.ro – care amintește că “neînțelegerile dintre cei doi sunt cunoscute” – să colecteze în următoarele patru luni 2,4 mld. lei în plus față de suma prevăzută inițial.
+ ANAF a transmis marilor contribuabili, în ultimele două luni, informări oficiale privind factorii de risc; câteva clarificări juridice de la un avocat de la Reff & Asociații.
“Insolvența la români”: pe startupcafe.ro, o analiză Coface despre starea de fapt din primele șase luni ale lui 2018.

VÂLCOV VS. ADMINISTRATORII PENSIILOR PRIVATE. Darius Vâlcov, consilierul premierului Dăncilă, i-a acuzat pe administratorii fondurilor private de pensii de furt și a cerut investigație de la autoritățile de combatere a spălării banilor (după ce, în august, în urma altei serii de acuzații formulate de Vâlcov, ASF a declanșat propria investigație).

  • Aide-mémoire: În primăvară, același Vâlcov îi chema pe administratorii de fonduri private pentru a-i anunța că în a doua jumătate a anului vor fi stopate plățile către Pilonul II și-i amenința cu retragerea licențelor în cazul în care informația avea să ajungă în spațiul public. Guvernul a renunțat atunci la scenariul “contribuții zero”, în principal în urma presiunii mediului de afaceri(argumentația, aici); a relansat în schimb, oficial, ideea transforma Pilonul II în pilon opțional (idee pe care probabil că o va relua la un moment dat, având în vedere deficitul fondului public de pensii).

CUM MAI STĂM CU INFLAȚIA? În articolul “Inflația pe care nu o măsoară nimeni”, Radu Crăciun vorbește despre sursele de distorsiune din metoda clasică de măsurare a inflației. Interesant textul, ușor de parcurs.
+ O analiză tehnică pe tema inflației în 2018, pe cursdeguvernare.ro.

CRIZA FINANCIARĂ, 10 ANI DUPĂ. Întâi a fost o criză americană; apoi s-a revărsat spre Europa și spre întreaga lume; iar în final, în 2012-2013, s-a sfârșit. Sau nu? Istoricul britanic Adam Tooze, care tocmai a publicat “Crashed: How a Decade of Financial Crises Changed the World”, argumentează că ceea ce a început în 2008 ca o criză financiară s-a metamorfozat, în perioada 2013-2017, într-o criză a ordinii geopolitice post-Război Rece. Pe scurt despre teoria lui Tooze, în Quartz.
+ Lumea nu se așteaptă la o nouă criză, notează Axios, dar piețele emergente dau semne îngrijorătoare (iar de data asta “n-are cine să ne salveze, date fiind tensiunile SUA-China, înrăutățirea relațiilor transatlantice și ostilitatea președintelui Trump față de acțiuni multilaterale”).
+ Următoarea criză financiară pândește din adâncuriscrie și The New York Times; e doar opinia cuiva, dar e util de aflat care sunt argumentele.

CUM FACI O CONCEDIERE? Procedurile spun că trebuie să fii direct, concis, să blochezi accesul celui concediat la email etc. Există și o altă variantă, pe care un autor Harvard Business Review o numește “separare transparentă”; spune că a folosit-o de multe ori în companiile lui – și că rezultatele sunt “radical diferite”.
+ Ce să faci când îți dai seama că ai recrutat greșit (ceea ce se întâmplă frecvent; doar 19% dintre recrutări sunt considerate “de succes”). Un mini-îndreptar de la Harvard Business Review; printre soluții: feedback rapid, mutarea într-un alt departament, exit plan.
+ Un capitol bun despre concedieri are și Jack Welch, fostul CEO al General Electric, în “Winning” (una dintre cele mai bune cărți de management pe care le-am citit).

AGENDA CEO-ULUI EFICIENT, ÎN CIFRE ȘI PROCENTE. O cercetare la care a lucrat și Michael Porter, expertul în strategie, spune că CEO-ul statistic muncește 9,7 ore în zilele lucrătoare, 3,9 ore în zilele de weekend și 2,4 ore în cele de vacanță. Doar 43% din timp face ce și-a planificat; în 36% din timp e reactiv, gestionând situații neașteptate. Mail-ul îi ocupă 24% din timp. Ședințe și întâlniri? Media e de 37 pe săptămână.
+ Dacă partenerul tău de viață are un job greu – sau o perioadă mai încărcată – îl poți ajuta făcând aceste șase lucruri.

+ DIGITAL MEMO

BILL GATES SCRIE, PE BLOGUL LUI, despre o tendință economică la care “nu suntem destul de atenți”: are legătură cu echilibrul cerere-ofertă și cu costul producției – care crește odată cu cererea, în caz că produci mașini, dar rămâne constant pentru o mulțime de produse care acum 50 de ani nu erau de masă (de la software la date, de la cărți electronice la diverse tipuri de content online). Gates listează, în postarea sa, patru caracteristici ale “investițiilor intangibile”; și ne recomandă o carte despre care spune că ar fi “sclipitoare”: “Capitalism Without Capital”.

TRUMP VS. GOOGLE. Președintele Trump s-a plâns zilele trecute pe Twitter că Google cenzurează știrile favorabile despre el – și, în general, dezavantajează publicațiile conservatoare. “Ilegal?”, se întreabă Trump. “Aceasta este o situație foarte gravă – vor fi luate măsuri!”. Și așa au început să curgă teorii ale conspirației despre algoritmii Google. Și cum știm bine că Google nu-și va face niciodată publici algoritmii, secretul cel mai bine păzit al companiei, rămâne – cel puțin în teorie – varianta reglementării (“echivalentul digital cu a-i spune unui comerciant de presă ce reviste să pună în primul rând pe tarabă”, crede un expert media de la PwC).
“Reglementarea căutărilor Google e o idee atât de ineptă încât ar putea fi aplicată”, susține Fast Company.
+ Kara Swisher, în articolul “Ridicolul atac al lui Trump împotriva Big Tech”, observă amuzată că președintele american se întoarce, acum, exact împotriva celor care l-au înarmat – gratis – cu întregul lui arsenal de comunicare publică.

DACĂ FOLOSIȚI GOOGLE DOCS, s-ar putea să nu știți despre o parte dintre aceste 25 de funcționalități. De exemplu că există un “voice typing” care funcționează rezonabil și în românește, cu tot cu diacritice – dacă ai dicție bună și nu uiți să activezi microfonul. Sau că poți face traducerea direct în document, din meniul Tools. Sau că poți trimite .pdf după un document text, ca link, fără să mai faci export, să salvezi și să atașezi.
+ Plus una de la mine: în Google Docs funcționează “spelling”-ul în limba română; nu trebuie să faceți nimic – Google detectează singur limba & diacriticele greșite (tools > spelling > spell check).

ALTELE:

  • Inteligența artificială și cea umană sunt complet diferite, explică The Next Web; ar fi bine să încetăm să le tot comparăm – iată de ce.
  • “Bitcoin și alte criptomonede sunt inutile”, proclamă The Economist. “În privința blockchain-ului, jurații încă deliberează”.
  • Mai știți Windows 95? Există o aplicație. Are și Paint, și Wordpad, și Minesweeper – și e disponibilă și pentru Windows, și pentru Linux, și pentru macOS.
  • Apple a anunțat data marelui eveniment iPhone într-un alai de scurgeri de informații (spoiler alert); va fi pe 12 septembrie.
  • O poveste simpatică despre un om pe care-l enervau reclamele – și care-a sfârșit prin a inventa telecomanda.
  • Deprimați? Există niște boți, creați de o echipă de la Stanford University, cu care puteți sta de vorbă pe messenger; detalii pe BBC.

 

#DEȘTIUT #DECITIT #DEÎNCERCAT

SCRISUL ȘI STORYTELLING-UL SE ÎNVAȚĂ, iar eu vă aștept în septembrie/octombrie la atelierele pe care le fac de câțiva ani buni alături de Fundația Friends For Friends. Sunt practice, veți vedea. Vorbim și despre tehnici, dar și despre ghemul de spaime din fața paginii albe; fiecare-și are leacul ei. Iată câteva frici frecvente culese din chestionarele pre-atelier: “cel mai greu mi-e să încep”; “nu știu cum să-mi stabilesc în cap o structură și să mă țin de ea”; “mi-e frică să nu fiu patetică”; “mi se blochează cuvintele în cap”; “scriu prea mult, cu prea multe detalii”; “mă tem că voi fi înțeles greșit”; “vreau să nu plictisesc oamenii și să scap de limba de lemn”.
+ Dacă sună cunoscut, să știți că există soluții și trucuri pentru fiecare; și scrisul, și storytelling-ul sunt până la urmă niște procese – pe care, dacă le desfaci în etape, lucrurile încep să se limpezească. Iată o dovadă: Harry Potter, înainte să fie carte, a arătat cam așa. Vă aștept:

AMERICA L-A ONORAT APĂSAT, ZILE ÎN ȘIR, pe senatorul John McCain – și, în subtext, a aplaudat tot ceea ce republicanismul pre-Trump a însemnat. Maestru de ceremonii a fost McCain însuși, care l-a exclus explicit pe Donald Trump de pe lista invitaților, rugându-și în schimb doi foști adversari politici – pe Barack Obama și pe George Bush Jr. – să vorbească la comemorarea sa. Discursul cel mai emoționant, rostit printre lacrimi, e însă cel al fiicei sale, Meghan, care a vorbit – referire explicită la sloganul de campanie al lui Donald Trump – despre “America’s greatness […], the real thing, not cheap rhetoric from men who will never come near the sacrifice he gave so willingly”.
+ I se spunea “America’s Maverick. În The New York Times, un profil nuanțat despre suișurile și coborâșurile unei vieți în serviciul public.
+ McCain și România. Unul dintre ultimele gesturi publice ale lui John McCain e o scrisoare trimisă exact acum o lună, pe 2 august, premierului Viorica Dăncilă.

CÂT DE DIABOLICI SUNTEM? Niște psihologi au creat un test, pe modelul celor care măsoară IQ, cu nouă întrebări; susțin că a fi diabolic e o trăsătură de sine stătătoare, un fel de “parte întunecată” care poate fi măsurată. Serios.

OPERAȚIUNEA DE PR LANSATĂ DE ELENA UDREA cu complicitatea VIVA s-a încheiat cu bine: toată lumea i-a văzut silueta, deci toată lumea ar trebui să creadă că e într-adevăr însărcinată cu o fetiță (și acum 28 de săptămâni era însărcinată, tot potrivit VIVA, însă cu băieți gemeni). VIVA s-a lăudat cu un “pictorial exclusiv” (în fapt, a primit de la Udrea un set de fotografii de copertă) și a înfățișat-o drept o femeie aflată “într-un «moment încurcat» din viața ei”, care trăiește “în exil” – fără să menționeze că e condamnată, fugară Costa Rica și dată în urmărire internațională.

SUNTEM ÎN 2038: CE-AVEM ÎN FRIGIDER? Un scenariu SF, în Fast Company, despre fermieri-roboți, alimente scoase din imprimante 3D și guverne care ne monitorizează regimul caloric. S-a terminat cu obezitatea în 2038; textul nu spune însă nimic despre ce s-a întâmplat cu pastilele de slăbit, indiustria cărților despre diete și experții în liposucție.

JAPONEZII AU UN CUVINȚEL pentru obiceiul de a cumpăra cărți pe care nu le citești niciodată: “tsundoku”. După ce explică cât de necesar i-a fost acest termen, autorul articolului face, la final, o listă cu alte cuvinte minunate pe care nici engleza, nici româna nu le au: kummerspeck, tartle, iktsuarpok, pelinti, gigil și backpfeifengesicht. Favoritul meu e “tartle” = panica pe care o simți când ai uitat cum o cheamă pe persoana pe care tocmai te pregătești s-o prezinți cuiva.

despre mine

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

de Mona Dîrțu

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta

Get in touch

Quickly communicate covalent niche markets for maintainable sources. Collaboratively harness resource sucking experiences whereas cost effective meta-services.

/* ]]> */