MONDAY MEMO #168 / Vrem, nu vrem, avem referendum

M

 

LUNI, 17 SEPTEMBRIE 2018

1./  PE 7 OCTOMBRIE AVEM REFERENDUM pentru revizuirea Constituției: familia ar urma să fie redefinită drept “căsătorie liber consimțită între un bărbat și o femeie”, nu “între soți”, cum e acum; e necesară o prezență de cel puțin 30% din electorat (18,2 mil. cu domiciliul în România).

  • Scurtă istorie. Inițiativa e veche: începând cu 2015, deci de dinainte de alegeri, Coaliția pentru Familie (CpF) a strâns cca. 3 mil. semnături; în iulie 2016 CCR a avizat inițiativa; PSD a ținut însă proiectul la sertar, ca atu politic,vânturându-l din când în când prin presă. (Deputații, de pildă, au votat inițiativa acum 16 luni. Acum 12 luni, PSD a fixat chiar o dată de desfășurare: octombrie 2017. Însă votul senatorilor, de la care se calculează cele 30 de zile până la data referendumului, a fost păstrat pentru un moment oportun).
  • Momentul oportun a sosit. Senatorii au adoptat inițiativa, într-un cor de “să redăm demnitatea familiei”, “un singur lucru nu poate fi negociat: spiritualitatea poporului român”, “numai așa vom putea sta cu fruntea sus în fața oamenilor și în fața lui Dumnezeu”. Un tablou al zilei în care PSD, ALDE și PNL au adoptat inițiativa ne face PressOne.ro (“Cuprinși de patos și de fior național, senatorii n-au mai știut, în cele din urmă, dacă salvează familia sau dacă redefinesc căsătoria”). Diverși comentatori văd în referendum o încercare a PSD de a scoate de pe agenda publică pesta porcină, inflația, 10 august & justiția.
  • Subiectul a stârnit controverse pentru că noua definiție împiedică, printre altele, căsătoriile gay (plus că definiția nouă exclude familiile monoparentale). În Senat, singurul partid care a votat împotrivă (“un non-subiect”, “o temă falsă”) a fost USR; trei liberali s-au abținut.

+ ÎN VICE ROMÂNIA, două articole documentate pe subiect: unul cu 7 întrebări și răspunsuri despre referendum și cum poate el fi blocat; celălalt despre harta căsătoriilor gay în Europa “și de ce nu se bagă UE în asta”.
CE URMEAZĂ: Cum marea problemă va fi absenteismul (USR și RO+ își îndeamnă electoratul la boicot, văzând în revizuire o limitare a drepturilor oamenilor), PSD lucrează acum la o soluție: să se voteze în două zile, nu în una. Urmează, probabil, o OUG pe tema asta – și, pe 17 septembrie, avizul CCR.

 

2./  SUBIECTUL ZILEI DE AZI: CODURILE PENALE. Ne-au vizitatsăptămâna trecută câțiva experți ai Comisiei de la Veneția, care urmează să-și spună pe 19 octombrie punctul de vedere despre modificările codurilor penale. Cele două coduri, votate pe repede înainte în iunie/iulie – vezi aici & aici cum au votat parlamentarii din județul tău – au fost contestate instant la CCR de opoziție, de președintele Iohannis și de Curtea Supremă. Doar că CCR, deși i s-a cerut pe diverse căi să aștepte punctul de vedere al Comisiei, a decis că nu e cazul – și și-a programat să le dezbată chiar azi, 17 septembrie.
Peste 200 magistrați au protestat ieri pe treptele Curții de Apel împotriva modificărilor codurilor penale (printre pancarte: “CSM nu are rol decorativ” și “Respectarea avizului Comisiei de la Veneția”).
+ Procurorul general Augustin Lazăr (PG), deși amenințat de procedura de evaluare declanșată de ministrul Tudorel Toader, a transmis un mesaj avântat de susținere pentru “tânăra magistratură din România”, ajunsă “la maturitatea și profesionalismul care-i permit să reziste la presiuni”. Ministrului Toader nu i-a plăcut mesajul PG, așa că i-a dat o replică pe Facebook.

 

3./  AMNISTIA/GRAȚIEREA: S-AU COMPLICAT LUCRURILE. Șeful PSD, care insistă din ianuarie 2017 încoace să dea, sub diverse pretexte, o OUG de amnistie – acum e vorba de protocoalele SRI “și de anularea efectelor lor”, adică a unor sentințe definitive – e frânat, în acest moment, de propriii lui aliați, fiecare cu tacticile lui de temporizare:

1. Premierul Viorica Dăncilă ar fi refuzat explicit cererea lui Dragnea de OUG,  cf. unei surse Adevărul, “de frica Bruxelles-ului” – care ar putea invoca art. 7 din tratatul UE, cum s-a întâmplat cu Ungaria (vezi mai jos o micro-sinteză). E al doilea refuz al lui Dăncilă, care imediat după CEX-ul PSD a parat cererea șefului ei, propunând desecretizarea protocoalelor înainte ca acestea – și efectele lor – să fie anulate.
+ Până să ajungem la art. 7, Dăncilă a fost chemată pe 3 octombrie să dea explicații pe tema statului de drept și a violențelor din 10 august în fața foștilor ei colegi din Parlamentul European (PE). Mai mult, PE plănuiește o rezoluție despre “situația din România” (Dăncilă a fost invitată la dezbatere, președintele Iohannis va ține un speech înainte de adoptare).

2. Ministrul Justiției, care trebuie să-și dea avizul, se opune și el unei OUG (acesta e și motivul pentru care Dragnea face presiuni pentru modificarea bucătăriei guvernamentale, astfel încât să nu mai fie nevoie de OK-ul ministerelor).
+ Avertizat de Dragnea “să n-o mai lungească mult, […] să găsească soluții pentru ca efectele abuzurilor să fie șterse”, Tudorel Toader a spus săptămâna trecută că la MJ “nu există nici în discuție, nici în dezbatere, elaborare, avizare un proiect de act normativ pe OUG referitor la amnistie și grațiere”. A adăugat totuși că acum, în an centenar, “legiuitorul ar putea fi generos din această perspectivă”; cu alte cuvinte, a zvârlit cartoful fierbinte în ograda Parlamentului.

3. Călin Popescu Tăriceanu se mută și el de pe un picior pe altul: se declară pro-revizuire sentințe prin OUG, dar adaugă că “nu e suficient” – ar fi nevoie, susține el, de constituirea unei comisii de experți români și străini care “să revizuiască și legislația, și codurile penale”.
+ Aide-mémoire: PSD&ALDE abia au revizuit și cele trei legi ale justiției, și cele două coduri penale; cât despre experții străini, punctul lor de vedere a fost concediat brutal în iulie de Tăriceanu, care a spus că raportorii Comisiei de la Veneția “tratează lucrurile cu o superficialitate care pe mine mă sperie”.

ÎN CONCLUZIE: Reacțiile externe și presiunea civică post-OUG13, care a culminat cu violențele din 10 august, încurcă agenda șefului PSD, care oricum are un calendar greu în următoarele trei luni: are de gestionat un conflict în partid, unde i s-au înmulțit oponenții; Parlamentul European plănuiește o notă proastă la început de octombrie; soarta referendumului din 7 octombrie e incertă; CCR și Comisia de la Veneția urmează să se pronunțe pe codurile penale; procesul angajărilor fictive, în care a fost condamnat, e pe punctul de a fi reluat; spre finalul lui 2018 va apărea raportul de evaluare MCV (și nimeni nu se așteaptă la coroniță); intrăm, apoi, în perioadă de festivități de 1 decembrie, când PSD n-are nevoie de proteste de stradă; iar la 1 ianuarie 2019 preluăm președinția Consiliului UE (de care guvernarea actuală nu dă semne că ar fi preocupată).

 

4./  DIN NOU DESPRE CODUL FISCAL. Luna aceasta vor fi făcute publice niște modificări fiscale, parte dintre ele propuse de mediul de afaceri, a anunțat ministrul Finanțelor, care promite că până la sfârșitul anului schimbările (“nu vor fi introduse noi taxe”, susține el) vor fi trecute și prin Parlament. De notat că OUG 79/2017, care a fost adoptată în octombrie trecut și a intrat în vigoare în ianuarie – cu tot cu mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat, o modificare legislativă majoră – încă nu a fost adoptată de legiuitori (deși, în teorie, trebuia votată în procedură de urgență).

 

5./  MAGISTRALA DE METROU BUCUREȘTI-OTOPENI, promisă de guvernări succesive, va fi finanțată de Comisia Europeană; vorbim de 1,4 mld. euro, parte nerambursabili, pentru cei 14,2 km care despart capitala de aeroportul ei internațional.

  • Zoom out. O analiză bună despre banii europeni, pe cursdeguvernare.ro – care notează“marile probleme [ale investițiilor publice] nu numai că nu s-au rezolvat, dar au fost scoase de pe agenda publică” (sau figurează acolo doar “de fațadă”).
  • Nu banii sunt problema. Pierdem bani europeni, avertizează comisarul european Corina Crețu, pentru că “sunt probleme privind capacitatea administrativă și nu s-a redus birocrația” (o chestie de priorități, până la urmă: de 18 luni, tot oxigenul public e înghițit de legislația sistemului judiciar).
  • Semi-off topic. Viteza medie pe căile feroviare românești e de 43 km/h, a aflat Digi24; cu 5 milioane de minute întârzieri cumulate în 2017, condiții proaste și tarife mari, CFR ar fi un bun studiu de caz pentru o cercetare pe tema “statul, acest manager submediocru”.

 

6./  ANTI-DOSARUL 10 AUGUST. Jandarmeria a depus plângere la DIICOT, la o lună după protestul diasporei, pe motiv de “infracțiuni împotriva ordinii constituționale”; iar PSD continuă să vorbească, prin vocea șefului său, de “lovitură de stat”, de “acțiuni subversive” și de “finanțarea externă” a protestelor (MAI a comunicat că nu deține nicio informație privind vreo finanțare externă).
+ Dosarul de la DIICOT se adaugă celui deschis la Parchetul General, care investighează aproape 800 de plângeri de la protestatari ce acuză jandarmii de violențe gratuite; procurorii l-au audiat vineri și pe Liviu Dragnea, căruia i-au cerut dovezi în sprijinul afirmației că protestatarii se fac vinovați de tentativă de lovitură de stat (nu există informații despre dovezile prezentate procurorilor). Anterior, Inspecția Judiciară ceruse procurorilor – în mod bizar – să vadă tot dosarul 10 august.
+ După cum era de așteptat, moțiunea depusă de PNL împotriva ministrului de Interne și a intervenției Jandarmeriei din 10 august a eșuat.

 

7./  SECRETELE PROTOCOALELE SECRETE. Avem în fine, după cele 8 ore de audieri ale șefului SRI la Parlament, o perspectivă – cantitativă, deocamdată – despre mult-discutatele “protocoale secrete”: în 28 de ani, SRI a încheiat în total 550+ protocoale, cea mai mare parte dintre ele fiind în prezent denunțate/abrogate. Cu instituții ale justiției au fost încheiate, în timp, 18 protocoale, în vigoare fiind acum doar două (care sunt clasificate, cf. șefului comisiei SRI).
+ Controversele, vă reamintesc, sunt legate de interceptări făcute de SRI în virtutea acestor protocoale și apoi folosite de procurori; interceptări pe care PSD le consideră acum ilegale și cere “anularea protocoalelor și a efectelor lor”; adică a condamnărilor. Problema noastră, a publicului, e că nu știm încă exact ce e în regulă și ce nu cu protocoalele; ce a fost și ce nu ilegal; care condamnări au fost făcute pe baza unor ilegalități și care nu.
+ După cum argumentează o judecătoare din CSM, “nu cred că putem să afirmăm de plano că orice dosar în care a fost folosit protocolul [cu SRI] înseamnă că a atras o hotărâre nelegală; trebuie văzut de la caz la caz dacă vreo probă a fost administrată nelegal și dacă s-a folosit vreun protocol”.

 

8./  CONFLICTUL DIN PSD FIERBE LA FOC MEDIU. Primarului general al Capitalei, care de două săptămâni cere neobosit retragerea lui Liviu Dragnea și-și adună oaste, i s-au alăturat și alte voci; ba a apărut și o nouă scrisoare– care nu a fost făcută publică – semnată de data asta de 29 lideri din teritoriu (e a treia, după scrisorile deschise ale Ecaterinei Andronescu și Gabrielei Firea).
+ Un nou CEX: În final, situația se va tranșa într-un nou CEX, inițiat printr-un apel al liderilor PSD din Transilvania – care cer, în limbaj de joc la două capete, “clarificarea eventualelor nemulțumiri ale unor colegi”. CEX-ul se va întâmpla luna aceasta, însă data nu a fost stabilită. Ziarul Adevărul creionează, bazându-se pe “surse politice”, două scenarii post-Dragnea discutate în partid: conducere interimară asigurată, până la un viitor congres PSD, de vicepremierul Paul Stănescu; sau conducere interimară colectivă.
+ Comentariul săptămânii“Dur, dur d’être Liviu” de Teo Tiță; foarte, foarte bun.

9./  URMEAZĂ O REMANIERE. Se va întâmpla la sfârșitul lunii – sau poate la început de octombrie. Nu știm deocamdată despre ce portofolii e vorba; oricum, ar fi prima remaniere din cabinetul Dăncilă, al treilea post-alegeri.

 

10./  “OAMENI NOI ÎN POLITICĂ”, o inițiativă cetățenească susținută de RO+, USR și o listă întreagă de organizații civice, își propune schimbarea legislației electorale; piesa de rezistență e revenirea la alegerea primarilor din două tururi, eliminată la alegerile din 2016.
+ Pe scurt, dacă reforma electorală vi se pare legitimă, o puteți susține: fiind vorba de o lege, nu de Constituție, e nevoie de doar 100.000 de semnături (info detaliate, peoameni-noi.ro).

+ BUSINESS MEMO

ZECE ANI DE LA COLAPSUL LEHMAN BROTHERS. S-a întâmplat pe 15 septembrie 2008. O generație întreagă s-a trezit, atunci, din exuberanța irațională.

  • Cel mai bun documentar despre acele zile rămâne pentru mine, până azi, unul făcut de PBS în 2009 – “Inside the Meltdown”: pentru că e singurul care captează tensiunea unui weekend în care lumea a fost, literalmente, pe buza prăpastiei (“N-aveam nici cea mai vagă idee că urma să aud ceea ce am auzit”, povestește un congressman. “Stăteam în camera aceea și-l ascultam pe [secretarul Trezoreriei] Hank Paulson, care ne spunea pe un ton măsurat, fără hiperbole și adjective, că dacă nu acționăm acum – dacă nu dăm acum 700 mld. $ pentru a susține piața creditului – sistemul financiar global se va dezintegra în câteva zile. Și apoi [șeful Fed] Ben Bernanke ne-a spus: «Dacă nu facem asta mâine, atunci luni nu vom mai avea o economie». A urmat o pauză lungă. Iar oxigenul a părăsit, deodată, încăperea”.
    + Via Hollywood, avem o listă întreagă de filme, parte dintre ele ficțiuni; cel mai revelator e “The Big Short”, care se bazează pe povestea adevărată a unui excentric manager de hedge fund, Michael Burry, care pariază – în baza analizelor proprii – pe prăbușirea pieței subprimelor.
    + Ce s-a schimbat, totuși, după 10 ani? O analiză McKinsey, aici.
    + Despre impactul adânc al crizei, un comentariu de Andrew Ross Sorkin (cel care a scris “Too Big to Fail: The Inside Story of How Wall Street and Washington Fought to Save the Financial System – and Themselves”).
    + 10 riscuri care pot provoca următoarea crizăun material Quartz.

ÎNTRERUPERILE, ÎNTRERUPERILE. Când stăm în fața computerului suntem întrerupți, ca medie, o dată la 40 de secunde; ceea ce înseamnă că nu ne putem concentra nici măcar un minut încheiat la ceea ce facem. Patru strategii anti-întreruperi de la Harvard Business Review (vezi “regula de trei”, care spune că e bine să ai două to-do-list-uri).
+ Truc: există și “stop doing list”, în caz că nu știați – nu numai “to do list”.

NU ORICE COACH E POTRIVIT PENTRU TINE. Înainte de a lua o decizie, dă-ți răspuns la următoarea întrebare: ai nevoie de un coach, de un mentor sau de un profesor?

SE VORBEȘTE MULT DE “ECONOMIA CIRCULARĂ”. Ce mai e și asta, în fond? Câteva explicații și grafice găsiți pe World Economic Forum.

MICI TACTICI DEFENSIVE DE REDUS LA TĂCERE vocea aceea stăruitoare, pesimistă, care te descurajează, te dezumflă și te demobilizează de câte ori ai o idee nouă, nemaiîncercată.

UPDATE-URI:

  • Inflația a ajuns la 5,1% în august, în creștere față de 4,6% în iulie; principala cauză e scumpirea gazelor pentru populație. BNR anticipează, în decembrie, o inflație de 3,5%.
  • Noi reguli privind insolvența: Ministerul Finanțe lucrează la un proiect de OUG prin care vrea să împiedice firmele care evită plata datoriilor către creditori – în special a celor către fisc – prin simpla declarare a insolvenței. Cursdeguvernare.ro a obținut proiectul și l-a sintetizat aici.
  • Posibilă eliminare a supraaccizei la carburanți, “care a făcut România statul est-european cu cea mai agresivă impozitare în domeniu”, anunță profit.ro; se va întâmpla până la sfârșitul anului, promite ministrul Teodorovici.
  • Productivitatea resurselor în România a fost, în 2017, de 0,75 euro/kg de materie primă, în ușoară creștere față de anul anterior. Pentru comparație, în Olanda e de 3,96 euro/kg (nu degeaba se zice “Dumnezeu a creat lumea, dar Olanda au creat-o olandezii”; vezi această hartă). În condițiile date, cursdeguvernare.ro propune să ne uităm nu doar la procentul de creștere economică, ci și la calitatea acestei creșteri.
  • Datoria externă totală a crescut cu 4,1 mld. euro în primele șapte luni; o creștere mare, de 23,2%, avem la datoria pe termen scurt, potrivit BNR. Alte cifre, aici.

+ DIGITAL MEMO

“DIRECTIVA COPYRIGHT”, cum i se spune deja, ar putea schimba definitiv, pe teritoriul european, relația dintre platformele mari (Facebook, Google, Youtube) și producătorii de content digital (jurnaliști, muzicieni, studiouri TV/film etc.). Unii vorbesc, după votul din Parlamentul European (PE), de “moartea internetului”; alții de salvarea jurnalismului și a producătorilor de content de lăcomia Big Tech-ul american.

  • Despre ce e vorba: Pe scurt, platformele ar urma să plătească pentru conținutul pe care îl monetizează cu atâta măiestrie; scopul declarat al “taxei pe link” e protecția platformelor mici (cele open source, non-comerciale, gen Wikipedia, vor fi și ele scutite) și a libertății de exprimare (a creatorilor, în speță – care investesc în producția de content mult și monetizează prea puțin). Textul complet al directivei, aici; o listă de critici, aici.
  • De ce contează: Până la urmă, e vorba despre cum va fi finanțată economia digitală a sec. XXI. “E vorba despre bani”, scrie politico.eu. Un text lămuritor despre controverse, în The Verge.
  • Ce urmează: După votul din PE, care a adoptat controversata directivă cu majoritate confortabilă, “în ciuda lobby-ului giganților Internetului”, mai urmează unul în ianuarie – după care directiva ar trebui implementată prin lege de fiecare națiune în parte; fiind vorba de Bruxelles, nimic nu e săpat în piatră.

APPLE: O NOUĂ LANSARE, ACEEAȘI STRATEGIE. Telefoanele mai mari, mai rapide și mai scumpe pentru o piață suprasaturată (vorbim de 2 mld. iPhone+iPad) sunt o strategie care nu mai emoționează, dă rezultate dpdv business: veniturile din iPhone au crescut cu 20% în ultimul trimestru, până la 29,9 mld $ (tot cu 20% a crescut în ultimul an și prețul mediu de vânzare al telefoanelor, care a ajuns la 765$ pe piața americană).
+ În final, crede Fast Company, n-ar mai fi vorba despre a avea ultimul model de iPhone: cel mai performant produs vândut azi de Apple, spune publicația, e intimitatea.
+ O sinteză bună de tehnicalități & context a făcut The New York Times; cât despre prețuri, iată cum variază ele de la o țară la alta.
+ Ce spune Wall Street-ul despre ultima lansare, aici.

DE ȘTIUT: La o lansare Apple, niciun speaker nu vorbește mai mult de 10 minute, observă Inc., care deconstruiește evenimentul din 12 septembrie și explică, în cheie neuroștiințifică, de ce e bine așa.

ALTELE:

 

#DEȘTIUT #DECITIT #DEÎNCERCAT

CITEȘTE ACEASTĂ ȘTIRE. Ce-i lipsește ca să capete sens pentru tine? Păi să vedem: ca regulă de bază, nicio cifră din lume nu înseamnă nimic dacă cel care-o receptează nu are cu ce s-o compare; n-ai ști să zici, de exemplu, dacă o casă de 1 milion de reali brazilieni e mare sau mică – pentru că n-ai, în minte, un reper preexistent.

  • În cazul știrii de față, n-ai ști să zici dacă pentru o țară ca România o datorie externă de 93,4 mld. euro e mare, e mică sau e rezonabilă – pentru că n-ai cu ce s-o compari.
  • În termeni de tehnică a scrisului, vorbim de “context”, fără de care nimic n-are niciun sens.
  • Fac un atelier de Corporate Writing pe 27-28 septembrie, la Fundația Friends for Friends, în care vom vorbi și despre meșteșugul creării contextului, și despre procesul scrisului în sine: cum îți stabilești obiectivul de comunicare, cum colectezi informația care să-ți sprijine argumentația, ce pui în prima frază, cum stabilești structura unui text, cum folosești cifrele și citatele, pe ce bază dai la o parte detaliile irelevante, cum scapi de “limba de lemn”.

+ Detalii tehnice despre atelier, aici; scrisul chiar e un skill fundamental azi în business (urmează, în octombrie, și un atelier de Corporate Storytelling).

MODELUL ILIBERAL MAGHIAR. Îndelung amânatul cartonaș galben pentru Ungaria a venit săptămâna trecută: Parlamentul European (PE) a votat pentru activarea art. 7 din tratatul UE împotriva vecinilor noștri, o procedură disciplinară a cărei eficiență nu a fost testată niciodată (art. 7 a fost activat în decembrie și împotriva Poloniei, fără rezultate vizibile însă).
+ Drumul către autocrație: Viktor Orbán a început dezmembrarea mecanismelor de checks & balances, suprimarea presei independente, repopularea curții constituționale cu loialiști și intimidarea ONG-urilor după alegerile din 2010; și a făcut toate astea sub privirile îngăduitoare ale aliaților politici europeni, inclusiv ale Angelei Merkel (The Atlantic îi numește pe toți “enablers”). Iar dacă vreți să înțelegeți mai multe, citiți pe Vox.com “Cum a murit democrația în Ungaria” (sau, dacă preferați radiografia tehnică, citiți raportul Sargentini).
+ Un portret bun al lui Viktor Orbán, pe BBC: “Omul care crede că Europa e invadată”.
+ Ce urmează, pe pași, din perspectiva celor trei jucători – guvernele UE, alianța politică europeană din care partidul lui Viktor Orbán face parte și, în final, Orbán însuși – ne explică politico.eu; Polonia a anunțat deja că va bloca sancționarea Ungariei.

ACEASTĂ MAȘINUȚĂ – căreia noi, românii,  i-am zis “broscuța” – a ajuns la sfârșit de carieră. Volkswagen Beetle a fost creată sub Hitler, care i-a dat ordin lui Ferdinand Porsche, în 1934, să creeze o mașină populară; a devenit apoi, în anii ’60, simbol al contra-culturii și a protestului anti-establishment; a fost relansată de două ori pe premisa că va capitaliza pe emoție și nostalgie; și-acum, la 80+ ani, e gata.
+ O scurtă istorie a VW Beetle în imagini găsiți în Forbes.
+ Și, pe lângă toate faptele mari pe care le-a făcut, această mașinuță a schimbat lumea advertisingului – creativii pe mâna cărora a încăput au schimbat-o, de fapt – prin acel “Think small” cu care a sfidat o lume condusă de “Think big”. Un mini-documentar despre broscuța VW, aici. Rămas bun.

PORTRETUL LUI TRUMP-DECIDENTUL, alcătuit de Bob Woodward, a ieșit marțea trecută pe piață într-un tiraj inițial de 1 milion de exemplare.

  • “Fear – Trump in the White House” e o reconstituire meticuloasă, factuală – cu date, locuri și conversații – a primului primul an și ceva din mandatul lui Donald Trump;
  • Nu e prima carte despre Trump în Casa Albă, dar e de departe cea mai credibilă: reputația lui Woodward, unul dintre cei doi reporteri care au împins înainte investigația Watergate, e impecabilă – iar în interviurile pre-lansare, Woodward a spus că a vorbit în mod cu peste 100 de surse;
  • Ce e înfricoșător, chiar și pentru cei care urmăresc politica americană, e cât de primitivă e totuși înțelegerea lui Trump despre economie; vezi fixația pe care o are de a considera nociv, în sine, un deficit comercial cu o țară oarecare (cazul Coreei de Sud și încăpățânarea lui Trump de a retrage SUA din acordul KORUS fix din acest motiv – decizie blocată temporar de fostul consilier economic Gary Cohn, fost COO al Goldman Sachs, care a ajuns să sustragă actul ce urma a fi semnat de pe biroul președintelui – dezvăluie o Casă Albă într-o permanentă criză de nervi, eratică, provincială, care a s-a retras subit din rolul pe care și l-a asumat post-război).

DE CE SPUNEM MEREU “OK”? Niște mici poante culturale din cercurile intelectuale ale Boston-ului anilor 1830 s-au preschimbat în cel mai folosit cuvânt din istorie (probabil). “Oll right” și “oll korrect”, variantele desfășurate ale lui OK, sunt ortografiate greșit – dar cui îi mai pasă azi? Neverosimila poveste a unei expresii locale – globalizată, încetul cu încetul, timp de 150+ ani – o puteți afla dintr-un video Vox.con (5 min.).

Dacă-ți vrei să primești MONDAY MEMO în fiecare luni dimineață, abonează-te aici.

despre mine

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

de Mona Dîrțu

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta

Get in touch

Quickly communicate covalent niche markets for maintainable sources. Collaboratively harness resource sucking experiences whereas cost effective meta-services.

/* ]]> */