MONDAY MEMO #222 || Joe Biden și România. S-a răsculat “națiunea WhatsApp”. Ce se întâmplă în Silicon Valley?

M

LUNI, 18 IANUARIE 2021

#1. JOE BIDEN ÎȘI VA ROSTI DISCURSUL INAUGURAL într-o capitală militarizată; se va îndrepta spre o Casă Albă din care vechiul locatar va fi plecat furibund, probabil fără să-i lase pe birou tradiționala scrisoare; și-și va începe mandatul de președinte așa cum l-a început, în 2009, și pe cel de vicepreședinte: având de gestionat o criză economică majoră (plus una sanitară, în care și-a propus ca obiectiv 100 mil. vaccinări în 100 zile).

Cel mai vârstnic președinte din istorie preia miercuri cârma unei națiuni învrăjbite; va fi nevoit colaboreze cu un partid-adversar care, după asaltul Capitoliului, s-a rupt în două; să gestioneze deznodământul spinosului proces de demitere a lui Donald Trump, oricare-ar fi el; să țină în frâu foarte vocala aripă progresistă din propriul partid; să profite la maximum de cei doi ani de grație în care democrații lui vor controla, la limită, toate cele trei ramuri ale guvernului federal (Casa Albă, Camera Reprezentanților și Senatul). Și, în paralel, să restabilească – cumva – leadershipul american sever șifonat în lume; să împiedice ascensiunea unei Chine tot mai asertive; și, pe deasupra, să mai salveze și planeta.

ÎN CE NE PRIVEȘTE, știm deocamdată că Joe Biden nu trebuie să caute România pe hartă (e primul președinte american, după știința mea, care ne-a vizitat înainte de instalare – de mai multe ori chiar; în 2009 și 2014 în calitate de vicepreședinte).

  • Fostul ambasador. În plus – și foarte important – printre colaboratorii săi extrem de apropiați se numără Mark Gitenstein, fost ambasador la București: despre Gitenstein, cu care lucrează încă din anii ’80, Biden spunea în discursul rostit la București în 2009 că “e cel mai bun prieten personal al meu […], suntem aproape rude” și că “he has my ear” (textul integral, în arhivele Casei Albe). După alegerile din 3 noiembrie, Politico.com îi dedica lui Gitenstein un articol intitulat “The secret Biden power broker” (“influența lui Gitenstein e cu mult mai mare decât sugerează rolul său public […]; în fapt, e una dintre cele mai puternice forțe din procesul de asamblare a administrației Biden”).

  • Actualul ambasador. După un an și două luni de mandat, Adrian Zuckerman își face bagajele, a anunțat MAE. E o cutumă ca, înainte de inaugurarea noului președinte, toți ambasadorii americani să-și depună demisiile; de obicei cele ale diplomaților de carieră sunt respinse, explică Europa Liberă. Nu e cazul lui Zuckerman, care e parte din ampla galerie a “ambasadorilor politici” numiți de Donald Trump (81 din cca. 200, cf. Europa Liberă); ambasadorul american, un amic al lui Donald Trump – avocat specializat real estate – nu lasă în urmă ceva special; poate doar câteva gesturi calificate drept nediplomatice (de ex. anunțarea publică a acordului Cervanodă înainte ca acesta să fie semnat la Washington; și referirile sale explicite la chestiuni de politică internă).

  • Fiul. Și fiul lui Joe Biden, Hunter, are o relație cu România: în 2015–2016 l-a consiliat pe omul de afaceri Puiu Popoviciu (condamnat ulterior; în prezent fugar). Nu e clar în ce a constat consilierea și nici nu există dovezi că Hunter Biden ar fi făcut ceva în neregulă, explica NBC News în 2019 – însă “înțelegerea, spun experții în etică, ridică suspiciunea că [Hunter] ar fi fost folosit drept punct de sprijin în efortul lui Popoviciu de a scăpa e investigația penală”. Înainte de alegeri, The New York Times dezvăluia că Hunter Biden ar fi fost parte dintr-un proiect internațional de investiții – eșuat între timp – care prevedea, printre altele, dezvoltarea unui parc industrial și achiziția pachetelor majoritare la aeroporturile Otopeni și Băneasa.

+ Romania Insider: “U.S. president-elect Joe Biden’s visits to Romania and what was on their agenda”.

+ London School of Economics: “Why Eastern Europe might be hoping for a Biden victory this November”.

***

#2. LA PACHET CU “MAREA VACCINARE” au venit și primii nervi: sincope în livrarea de doze; platforme online căzute (la noi; în Cehia; în Austria); certuri intra-coaliție pe tema “cine plătește pentru centrele județene?” etc. Era previzibil, cumva: operațiunea în sine e monumentală (gândiți-vă că India, de pildă, își propune să vaccineze 1,3 mld. oameni).

  • Aprovizionarea. Pare a fi problema nr. 1 pentru guvernele UE: Pfizer/BioNTech nu se ține de graficul de livrări, ceea ce sporește nervozitatea autorităților. Săptămâna trecută un cartel de 6 miniștri nordico-baltici a protestat vocal (este “unacceptable”), împingând Bruxelles-ul să facă ceva. În final, însăși șefa Comisiei Europene l-a sunat pe CEO-ul Pfizer, care a explicat că sincopele au apărut din cauză că fabricile își măresc, acum, capacitatea de producție. Poziția UE, în ansamblu, e că și-a făcut datoria față de propriii cetățeni (“am cumpărat tot ce se putea cumpăra”; “avem [contractate] vaccinuri pentru 380 mil. de oameni”). Ce-i drept e drept: unii dintre vecinii noștri non-UE se zbat să prindă și ei feliuțe de producție; iar Norvegia, care nu e membră UE, cumpără de la Suedia vecină, care primește vaccinul mulțumită achizițiilor Bruxelles-ului.

  • Bilanț de etapă. În România prima etapă s-a încheiat cu imunizarea a 67,5% dintre cei 250.000 angajați ai spitalelor (cifre de vineri); vaccinarea acestora va continua: până la final de ianuarie procentul ar trebui să ajungă la 84,5%. 

  • Etapa a doua, în care ar trebui vaccinați 5,5 mil. oameni (peste 65 de ani și/sau cu boli cronice), a debutat vineri, când platforma online a picat în primele ore după lansare. S-a rezolvat între timp (un medic român din Suedia spune că ne invidiază: “Invidiez România că are platforma unde te poți înscrie [online] și programa, noi nu avem această facilitate”). Deocamdată au fost făcute 305.000+ programări pe cele 364.000+ sloturi disponibile pentru perioada 18 ian. – 6 febr.; Bucureștiul și Clujul au atins deja grad de ocupare 100% (pe măsură ce vin în țară noi tranșe de vaccin, “aplicația […] va permite continuarea procesului de programare”). Premierul Cîțu vede, aici, partea bună (“e foarte clar că românii vor să se vaccineze”); și promite că vom ajunge la capacitate de 50.000 imunizări/zi (“până în septembrie [vom avea] 10,4 mil. persoane vaccinate”).

  • Cine plătește. S-a calmat și foarte publica ceartă intra-coaliție: după ce primarii conduși de Emil Boc (PNL) s-au revoltat că ministrul Sănătății (USR-PLUS) n-a inclus în draftul de OUG bani pentru finanțarea centrelor locale de vaccinare, au fost alocați 1,5 mld. lei pentru dotări + plata personalului.

  • Unde dai și unde crapă. S-au vaccinat public, și la noi, președintele și premierul: potop de comentarii admirativ-invidioase în presă & social media, dar din alte motive decât mesajul pro-vaccinare: toată țara s-a convins că președintele n-are burtă, plus că are musculatură bine lucrată; și că premierul nu stă nici el tocmai rău.

+ A apărut, via Grecia, ideea unui certificat de vaccinare unic la nivelul UE. Șefa Comisiei Europene a salutat-o, precizând însă că “este o decizie politică” care trebuie discutată la nivelul Uniunii. Președintele Iohannis nu e de acord (“s-ar crea cadrul de discriminare” între vaccinați și nevaccinați); iar Organizația Mondială a Sănătății se opune “pentru moment”.

+ Hotnews.ro: “Vom călători în UE doar cu “pașaport de vaccinare”? Precedentul «Carnetului Galben»”.

***

#3. S-AU ALINIAT ȘI CULTELE RELIGIOASE, care săptămâna trecută au anunțat că vor da o mână de ajutor în campania de informare a publicului; unele au dat chiar mesaje proprii pro-vaccinare:

  • Ortodocșii. Biserica Ortodoxă Română va distribui broșuri cu mesajul vaccinarea = “gratuită, voluntară, sigură”. Până și mereu-contristul IPS Teodosie a admis“acest virus există”; a spus și că acum are “gânduri pozitive” despre vaccinare, pentru că “am dobândit niște cunoștințe […]: nu umblăm cu păreri, umblăm cu cunoștințe solide, științifice”. 

  • Catolicii. Ierarhii catolici din România n-au avut niciun fel de dileme: au diseminat mesajul Papei Francisc I, care s-a vaccinat deja – și a spus că imunizarea “este o alegere etică, pentru că te joci cu sănătatea ta, cu viața ta, dar și cu viețile altor oameni”. 

  • Musulmanii. Muftiul Iusuf Murat i-a îndemnat pe musulmanii din România să se vaccineze (“să manifeste încredere în știință și să acorde credit cercetătorilor din întreaga lume care, indiferent de religie sau etnie, și-au dat mâna […] și au trudit pentru găsirea cât mai rapidă a celei mai bune variante de vaccin”).

  • Pe contra. Doar mitropolitul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România se declară “în mod categoric și definitiv” împotriva vaccinului (pentru că “nu ar fi fost testat științific în mod minuțios după cum ar trebui să fie cazul fiecărui vaccin”).

+ “10 întrebări. Cum sprijină preoții ortodocși vaccinarea”: răspunde, pentru Europa Liberă, purtătorul de cuvânt BOR.

+ Poziția BOR dă bătăi de cap, acum, site-urilor COVID-negaționiste, anti-mască și anti-vaccinare: activenews.ro de pildă, care altfel marchează conștiincios toate sărbătorile religioase, a publicat zilele trecute un articol cu titlul “Biserica Ortodoxă Română NU FACE CAMPANIE PENTRU VACCINARE. Tot mai multe știri mincinoase și campanii false ale Guvernului se încadrează la categoria FAKE NEWS de STAT. UPDATE: BASILICA ne confirmă aserțiunile AICI”. Să-l cităm pe purtătorul de cuvânt al BOR: “Noi, cei care avem apropiați care au murit, putem să le spunem celor care bagatelizează boala să pună măcar un bemol, să fie măcar mai puțin stridenți”.

***

#4. NOIEMBRIE: EXPLOZIA MORTALITĂȚII. Am avut, în penultima lună din 2020, peste 34.000 de decese la nivel național – cu 64% mai mult față de media ultimului deceniu (ba chiar diverse publicații spun că e record post-război mondial).

  • Oficial, însă, pandemia ar fi responsabilă de doar o treime dintre decesele în plus față de noiembrie 2019. În textul profit.ro găsiți un tabel cu statistici lunare din 2011 încoace & explicații: printre ele ar fi ceea ce experții numesc “răzbunarea stării de urgență” (scăderea cu 70% a spitalizărilor non-COVID în aprilie și cu cca. 50% în lunile următoare).

  • Ce spune un raport al Observatorului Român de Sănătate (ORS): am avut “un interval de aproape 2 luni […] în care, cel puțin din punct de vedere legal, spitalele desemnate pentru gestionarea COVID-19 au fost obligate să trateze aproape exclusiv bolnavi infectați cu noul coronavirus”. Documentul integral + sinteza, aici.

+ PressOne: “În ultimele două luni, patru persoane din cercul apropiaților redacției PressOne s-au internat în spitale sau saloane non-COVID, după ce obținuseră rezultate negative la testare de tip PCR, pentru ca mai apoi să fie infectați cu virusul SARS-CoV-2. În urma infectării, două dintre aceste persoane au decedat”. Articolul integral: “Pozitiv din negativ. Cum se îmbolnăvesc de COVID-19 pacienții internați în spitale non-COVID”.

***

#5. +40% LA PENSII? NU. CAZ ÎNCHIS. S-a pronunțat în sfârșit CCR pe tema majorării cu 40% a pensiilor de la 1 septembrie 2020 (readoptată de fostul legislativ după ce guvernul decisese o majorare cu doar 14%). A fost cu agitație: după ce inițial presa a anunțat, pe surse, că legea a fost declarată constituțională – și diverși politicieni au reacționat – CCR a dat un comunicat lămuritor în care a spus că legea e de fapt neconstituțională.

  • Oricum, indiferent de verdictul CCR, de data asta aplicarea legii nu devenea, automat, și inevitabilă – cum s-ar fi întâmplat în legislativul controlat de PSD. Cel mai probabil președintele va trimite legea la reexaminare și noua majoritate va abroga prevederile în cauză, rezolvând o problemă literalmente gigantică: 138 mld. lei/an, cf. ministrului Muncii (adică 28,3 mld. euro/an).

  • Pensiile vor crește, afirmă premierul Florin Cîțu, dar cf. unui calendar realist, care să nu dea bugetul peste cap (pentru 2021 singura promisiune e de “indexare cu rata inflației”).

  • Altfel, noul ministru al Muncii vorbește aproape în fiecare apariție publică despre o nouă lege a pensiilor și despre recalcularea acestora “pe bază de contributivitate”. Drept argument ultra-citabil pentru o astfel de reformă – “un element la care țin […] este acela al echității în sistemul de pensii” – Raluca Turcan a spus că cea mai mare pensie din România, care depășește 78.000 lei/lună, ar trebui să fie de cca. 5.000 lei/lună; și că diferența de 73.000 lei/lună ține de “criterii favorizante din legile făcute de PSD în Parlament, nu de altcineva”.

+ “PSD a sabotat, de fapt, creșterea pensiilor cu 40% și a salariilor din educație”, susține Adevărul, care așterne o cronologie pentru a demonstra că “autorii amendamentelor [declarate neconstituționale – n.m.] au greșit exact la aceste două prevederi, deși la toate celelalte au procedat în mod corect”.

***

#6. “COLLECTIVE”: ÎNCĂ O CONTROVERSĂ cu multă energie risipită – și fără niciun rezultat. Ce s-a întâmplat:

  • Mai întâi Alexander Nanau – care a regizat documentarul “Collective”, propunerea României pentru Oscar 2021a refuzat public medalia “Meritul Cultural”; a făcut-o cu scopul declarat de a lansa o dezbatere despre faptul că statul român nu are un plan articulat pentru “salvarea sectorului cultural, de mulți ani cel mai puternic ambasador al țării”.

  • Drept răspuns, noul ministru al Culturii a pus pe masă un ghiveci de cifre: prin unele a încercat să arate, off topic, că începând cu 2016 filmul lui Nanau a fost sprijinit cu un total de 1,5 mil. lei, bani publici; iar prin celelalte cifre a încercat să demonstreze că de fapt statul român a sprijinit, în pandemie, sectorul cultural (greu de întrevăzut, în contabilitatea din comunicat, dacă ministerul are într-adevăr un plan adevărat – sau doar a stins incendii).

  • Nanau a comentat că “să aduci în discuție o finanțare obținută în 2016 mi se pare deplasat și scos din context […], mai ales că este o finanțare obținută în urma unui concurs public”; a explicat apoi că banii nu au fost încasați de el, cum ar putea deduce publicul, ci au fost folosiți pentru producția filmului; și că ministrul, prin niște “cifre necontextualizate”, deturnează discuția “de la tema esențială, [aceea] că sectorul cultural e în faliment”.

  • În final, în conversație au intrat – revoltați de răspunsul ministrului – și confrații lui Nanau; revolta lor s-a materializat într-o petiție online postată de regizorul Florin Iepan, semnată de aproape 300 de actori, cineaști, artiști – al cărei obiectiv declarat a fost ca ministrul să-și ceară scuze iar premierul & președintele să-și spună punctul de vedere (nimic, în petiție, despre ce spunea Nanau inițial că ar vrea: o dezbatere publică despre cine ce-ar trebui să facă pentru a scoate sectorul cultural din fundătură).

+ Cum “Collective”, peste care s-a revărsat un fluviu de review-uri bune, a intrat în cursa pentru Oscar 2021, disputa a ajuns și în presa internațională (Variety, de pildă, a adăugat un “EXCLUSIVE” mândru titlului).

***

#7. TREI SCENARII PENTRU CRIZA DEMOCRAȚIEI LIBERALE avem de la prof. Valentin Naumescu, care e preocupat de ani buni de temă: primul scenariu ar fi însănătoșirea naturală, “prin retragerea treptată a populismului”, a imperfectului sistem în care trăim; al doilea ar fi “asocierea politică popor-biserică”; și al treilea – “alianța armată-tehnocrație”. După cum zice o vorbă cu autor necunoscut popularizată de Winston Churchill: “Democracy is the worst form of Government except for all those other forms that have been tried from time to time”.

***

#8. GĂLĂȚENII ȘI-AU ALES, la universitatea lor, rector american de culoare: îl cheamă William B. Harvey și, cf. contului său de LinkedIn, are un doctorat în antropologia educației și experiență în lucruri care pe noi ne preocupă foarte puțin: diversitate, echitate etnică, incluziune, minorități (găsiți, pe pagina sa, și linkuri către articole relativ recente; de ex. în “The Obama’s Style of Parenting” este descris unul dintre proiectele lui Harvey). Din păcate, încă nu i-a luat nimeni un interviu să-l întrebe cum a ajuns la conducerea Universității Danubius; publicația gălățeană “Viața Liberă” – și restul presei – a preluat doar comunicatul oficial al instituției, în care găsiți ceva detalii suplimentare despre cariera sa.

***

#9. ALTELE:

  • Primarul general Nicușor Dan ar vrea ca Primăria să cumpere producătorul de energie termică ELCEN; pentru asta are însă nevoie de acordul consilierilor. “Sunt optimist că această preluare va avea loc”zice el (până una-alta, PMB are datorii de 2,5 mld. lei și conturile blocate din august, cf. cursdeguvernare.ro).

  • Marele nostru specialist în intratul în parlament pe sub prag, nu pe deasupra lui, și-a făcut “grup umanist”: cu cinci parlamentari intrați în legislativ pe listele PSD, Dan Voiculescu are și tura asta reprezentare în ambele camere.

  • Ministrul Transporturilor plănuiește investiții în calea ferată, cenușăreasa cenușăreselor la capitolul infrastructură: așa am putea avea și noi trenuri de mare viteză, “ca să nu mai faci 10 ore de la București la Timișoara”. Bucureștenii, la rândul lor, vor avea parte de “o reprioritizare la metrou”, a anunțat ministrul Cătălin Drulă.

  • Avem o premieră: în ultima campanie electorală partidele au investit mai mult în publicitatea online decât în cea TV: “raportul încasărilor între mediul online, pe de o parte, și televiziuni, radio și presa scrisă, pe de altă parte, este de 1,7:1”scrie Europa Liberă.

BUSINESS MEMO

PROIECTUL DE BUGET PENTRU 2021 va fi gata până la sfârșit de ianuarie, promite noul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare. Atunci vom vedea și noi, post-electoral, cum plănuiește coaliția să-și joace mâna în primul an de mandat:

  • După cum scrie cursdeguvernare.ro, avem buget mic raportat la PIB, deficit mare, haos în codurile fiscale, inechități și dezechilibre pe măsură – “încât doar o revoluție, atât pe taxe cât și pe colectarea lor, mai pot salva finanțele României”. Planul e ca în 2021 să începem consolidarea fiscală post-criză; adică să coborâm – “fără a brusca economia și companiile” – de la un deficit estimat de cca. 9% în 2020 până la 3% în 2024. Altfel, publicația a organizat zilele trecute o dezbatere online pe tema bugetului pe 2021; ce îngrijorări & propuneri au avut speakerii – autorități și oameni din business – aici (video + sinteză).

  • Pentru județe, premierul Florin Cîțu ar vrea “o corelare” între alocările de la bugetul de stat și gradul de colectare a taxelor pe plan local (cu alte cuvinte, să primești bani de la centru doar dacă ți-ai făcut treaba la tine în ogradă; să vedem dacă/cum se întâmplă așa ceva).

  • Un mesaj pe tema bugetului a avut și președintele Klaus Iohannis; ideea principală e că putem relansa economia și putem începe “resetarea statului” doar dacă scăpăm, prin vaccinare în masă, de COVID-19 (Q&A cu jurnaliștii – care i-au pus tot felul de întrebări, nu numai legate de economie – în scriptul publicat de Hotnews.ro).

+ “Vă rog cheltuiți”a îndemnat șefa FMI guvernele lumii. “Cheltuiți pe cât de mult puteți și apoi cheltuiți puțin mai mult” – pentru că asta ar fi soluția relansării economiilor răvășite de pandemie: creșterea cheltuielilor publice.

NE DIGITALIZĂM CU ENTUZIASM, DAR CU CE LEGI? Cursdeguvernare.ro reia o discuție de anul trecut cu șeful de-atunci al Autorității pentru Digitalizare – în prezent deputat; face un update cu starea de fapt; și concluzionează că, de fapt, “situația e blocată de lipsa câtorva legi esențiale” – trei, mai exact:

  • O lege a interoperabilității, “singura care poate obliga instituțiile să nu mai țină datele captive”; 

  • Operaționalizarea completă a legii semnăturii electronice, care “este funcțională doar pe jumătate”;

  • Legislație modificată pentru sistemul de achiziții dinamice (“acel proces de achiziție organizat în integralitate prin mijloace electronice și deschis, pe întreaga sa perioadă de valabilitate, oricărui operator economic care îndeplinește criteriile de calificare și selecție”).

7 PRINCIPII PENTRU “EPOCA DEZORDINII”. Sunt de bun simț principiile listate, dar avem tendința să le uităm când peste noi vine câte-un tăvălug. Primul principiu: focus pe ceea ce putem controla, nu pe tot contextul. Al cincilea: focus pe adaptare, nu pe schimbare. Lista completă de sfaturi & argumente, aici.

TREI PROBLEME FRECVENTE DE COMUNICARE, plus soluțiile lor, într-un articol Fast Company. Interesant e al doilea sfat – cel legat de detaliile folosite în comunicare și de felul în care trebuie să le alegi în funcție de public.

LONDRA ARE CU 700.000 LOCUITORI MAI PUȚIN după un an de job-uri evaporate din cauza pandemiei; e cel mai mare exod post-război. Financial Times: “Coronavirus sparks exodus of foreign-born people from UK”.

DIGITAL MEMO

“NAȚIUNEA WHATSAPP” S-A RĂSCULAT. Ultimatumul prin care compania își forța utilizatorii să consimtă la partajarea unor date personale cu Facebook – compania-mamă a WhatsApp – a declanșat exodul a milioane de utilizatori (care au văzut în asta încălcarea promisiunii fondatoare a serviciului de mesagerie: “end-to-end encryption”). În final, după ce s-a pornit și migrația utilizatorilor spre aplicații rivale – Signal și Telegram – Facebook a făcut ceva fără precedent: a amânat cu trei luni implementarea noilor politici.

  • Despre ce date personale vorbim. Nu e vorba, insistă compania, despre mesajele propriu-zise, grupuri, log-urile apelurilor etc. E vorba, însă, despre informații personale de care poate că preferi să nu se folosească un terț: nr. telefon și alte info furnizate la crearea contului de WhatsApp; informații privind telefonul (model, serviciu telecom utilizat, sistem de operare, limbă, fus orar); date privind IP-ul (care indică locația); informații despre felul în care interacționezi cu alți utilizatori; plăți & alte tranzacții financiare făcute via WhatsApp.

  • Noi – cei din UE și Marea din Britanie – suntem protejați: desigur, trebuie să dăm și noi “Accept” la noile reguli, dar suntem exceptați – mulțumită GDPR – de la partajarea datelor în interiorul frăției Facebook & WhatsApp (exceptarea e privită, notează BBC, drept o victorie a autorităților europene de reglementare).

  • Necazul WhatsApp e bucuria Signal / Telegram: platformele rivale, care au fost asaltate de utilizatori în ultimele zile – au pus umărul la asta, cu două tweet-uri, Elon Musk și Edward Snowden – au picat din cauza numărului mare de descărcări. Și-au revenit între timp. Dacă vă tentează să renunțați la WhatsApp, aveți aici câteva info despre serviciile alternative.

+ Când a cumpărat WhatsApp și Instagram, Mark Zuckerberg a promis autonomie & păstrarea filozofiei fondatorilor (între timp, aceștia au plecat cu scandal din cauza ciocnirilor cu fondatorul Facebook). Marele plan de integrare a celor trei servicii e vechi: a fost disecat, în 2019, de The New York Times (“Zuckerberg Plans to Integrate WhatsApp, Instagram and Facebook Messenger”); și a fost reanalizat, zilele trecute, de Gizmodo (”This Was WhatsApp’s Plan All Along”).

+ Wired: “WhatsApp Has Shared Your Data With Facebook for Years, Actually”.

NE-AM OBIȘNUIT ATÂT DE MULT CU WIKIPEDIA, care tocmai a împlinit 20 de ani, încât nu ne mai dăm seama cât de aberantă părea în 2001 ideea unei enciclopedii scrise armate de voluntari ne-specialiști – care, pe deasupra, să fie și gratuită, și credibilă. Am scotocit în arhiva The New York Times: primul articol – “Fact-Driven? Collegial? This Site Wants You” – datează din septembrie 2001; iar autorul explică, puțin uluit, că toate articolele scrise de wikipedieni sunt “work in progress” (adică sunt reactualizate de câte ori se mai întâmplă câte ceva).

  • Pe Mashable.com, 22 lucruri pe care nu le știați despre Wikipedia (#10: în 2015 un artist trăsnit s-a ambiționat să tipărească versiunea englezească a enciclopediei; s-a oprit după 106 din cele 7.473 volume existente la acea dată).

  • Apropo de enciclopedii tradiționale: versiunea online a venerabilei Encyclopaedia Britannica, pe care aproape nimeni n-o mai pomenește, are și ea un articol dedicat Wikipedia. E bun.

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN SILICON VALLEY? Pandemia – și munca la distanță – încep să schimbe ireversibil fața Silicon Valley: “lucrătorii tech”, cum le spune The New York Times, care au rămas aici în ciuda chiriilor exorbitante și a taxelor mari, își fac acum bagajele și părăsesc locurile care au fost, decenii la rând, epicentrul unei revoluții. Povestea întreagă, în “They Can’t Leave the Bay Area Fast Enough”.

GERMANIA ARE UN PLAN pentru a ține în frâu marile platforme digitale: Bundeskartellamt, autoritatea națională de reglementare, are acum cadru legal pentru a acționa cumva preventiv împotriva companiilor mari de pe piețe sensibile (problema, explică Politico.eu în “Germany shows EU the way in curbing Big Tech”, e că în mod tradițional autoritățile din domeniul concurenței pot acționa doar după ce o companie a abuzat de poziția sa dominantă, nu înainte). Sună contraintuitiv, oricum, ce plănuiesc nemții să facă. De urmărit.

IN MEMORIAM ADOBE FLASH PLAYER. “După aproape trei decenii în care a deservit paginile web, jocurile de browser și graficienii amatori, Flash-ul este istorie […]. A pornit trenduri încă populare, a lansat o întreagă industrie creatoare de conținut, ne-a fermecat cu jocurile ușor accesibile din browsere, dar n-a reușit să se adapteze trecerii la mobil și a sfârșit prin a fi o țintă majoră pentru hackeri”. Mulțumim, Flash. Necrologul integral, aici.

SUNTEM NR. 3 ÎN LUME ÎN DIGITAL NOMAD INDEX, un clasament interesant doar pentru cei care se simt bine fără adresă fixă; înaintea noastră mai sunt doar Canada și Marea Britanie. Am primit chiar, drept bonus, și un semn de exclamație: în România, atrag atenția autorii indexului, “costul mediu lunar pentru pachetele de broadband fix este de 8,15$/lună!”.

#DE ȘTIUT #DECITIT #DEÎNCERCAT

FACEȚI CUNOȘTINȚĂ CU ARMIN LASCHET. Așa se numește succesorul Angelei Merkel în funcția de șef al CDU (și, poate, chiar în cea de cancelar).

  • Alegerea lui Laschet, care e premier al landului Renania de Nord-Westfalia, pune un mult-așteptat punct anului de incertitudini în care peste Germania a plutit, după abrupta retragere a succesoarei binecuvântate de Merkel, întrebarea “cine rămâne în loc?” (Merkel s-a retras de la conducerea CDU în 2018; de-atunci partidul se zbate să-i găsească înlocuitor).

  • Prima concluzie ar fi că CDU, notează Politico.eu, ar vrea să păstreze linia centristă, moderată, a Angelei Merkel (totuși: adversarul lui Laschet, Friedrich Merz – etichetat de unii drept “un Donald Trump german” – a luat 47% din voturile celor cca. 1.000 de delegați).

  • Fapt divers: cei din familia Laschet susțin, pe baza unui arbore genealogic care coboară până în sec. VIII d.H., că stră-stră-stră-strămoșul lor e Charlemagne – Carol cel Mare, îi spunem noi; Karl der Große, îi spun nemții – care a întemeiat Imperiului Carolingian; și care e văzut azi drept un fel de “părinte al Europei occidentale” (UE acordă anual unui lider politic premiul Charlemagne “pentru promovarea valorilor europene”; în 2019 decorația i-a fost decernată lui Klaus Iohannis).

+ Reuters: “Centrist Laschet picked to lead Merkel’s divided CDU party”.

FANTASTICA IMUNITATE A “PREMIERULUI AUR”. Călin Georgescu, pe care partidul AUR îl numește peste tot “Premierul Nostru”, a postat săptămâna trecută pe Facebook un clip de cca. 4 min. în care și-a expus gândirea despre pandemie și imunitate (“Imunitatea mea ține de suveranitatea ființei mele. Imunitatea se întreține și se antrenează doar în natură”); după care s-a dezbrăcat, menționând că afară sunt –6°C, și a plonjat într-un lac montan (“aici este realitatea, aici este informația, nu în laborator”).

  • Cascadoria de imagine a fost analizată de două publicații: PressOne a descoperit că suveranistul Georgescu a ales pentru demonstrația lui de vitalitate un lac austriac, nu unul românesc (în care, pe deasupra, înotul e interzis din 2016); iar Buletin de București a arătat că fulgii care cad peste lac sunt un efect video adăugat în post-producție.

  • Și, desigur, imunitatea care ține de suveranitatea ființei lui Călin Georgescu n-a dat piept nici cu virusul, întrucât în cadru nu era fărâmă de SARS-CoV-2.

UNUL DINTRE CEI MAI LONGEVIVI PREMIERI DIN UE, olandezul Mark Rutte, a demisionat cu două luni înainte de alegeri – cu tot cu cabinet – din cauza unui scandal îngrozitor: cel puțin 10.000 familii au fost acuzate în mod eronat de fraudă și forțate de fisc să ramburseze statului alocațiile pentru copii încasate în perioada 2013–2019; pentru mulți, asta a însemnat ruină: unii și-au vândut casele pentru a rambursa banii, alții au divorțat etc.

“TIMP DE 14 ANI, UN PERETE LUNG DE 25 M ȘI ÎNALT DE 7,5 M din București a găzduit o bucată din istoria artei stradale din România”, ne spune Scena9.ro. “În fiecare an, zeci de grafferi au ilustrat acolo tema centrală a festivalului Street Delivery, eveniment care umplea timp de câteva zile pe an — până să vină pandemia — strada Arthur Verona”. Peretele de pe strada Verona e acum în curs de demolare; ne rămân rămân însă fotografiile & mărturiile celor care l-au înfrumusețat din 2006 încoace.

UN NEFERICIT SUSȚINE CĂ A ARUNCAT LA COȘ, literalmente, o avere pe care el o estimează la 200 mil. lire sterline. “Averea” era pe un hard-drive care conținea cheia de acces pentru 7.500 bitcoin; și pe care omul l-a aruncat accidental în 2013. Acum, după atâta vreme, omul s-a trezit să propună autorităților locale din Newport un sfert din presupusa lui avere, adică peste 50 mil. lire, ca să-i dea voie să excaveze prin depozitul de deșeuri unde crede el că s-ar afla hard-drive-ul. Consiliul local din Newport a refuzat: deranjul și costurile pentru răscolirea gunoiului sunt prea mari, șansele de recuperare a hard-drive-ului sunt prea mici.

DE CE E NESFÂRȘIT TO DO LIST-UL NOSTRU? Pentru că, trăind în cultura lui “a face”, adăugăm tot mai multe lucruri “de făcut” pe listă – în condițiile în care “lărgimea noastră de bandă mentală” se îngustează, scrie The Atlantic. (Altfel, chiar avem mai multe lucruri “de făcut”: acum 30-40 de ani nu aveam sute de e-mail-uri de sortat, zeci de parole de gestionat, nu ne documentam singuri pe net despre boli reale și imaginare, nu răspundeam la chestionare online, nu citeam zeci de review-uri înainte de a cumpăra un produs, nu făceam poze “pentru Instagram” – și nici nu ne certam cu necunoscuții, de la te-miri-ce, pe Facebook).

INTERESAȚI DE OZN-URI? CIA tocmai a desecretizat 2.780 pagini de documente; oricine le poate descărca. Foarte bine: poate se mai diversifică un pic tematica teoriilor conspiraționiste.

Dacă vreți să primiți MONDAY MEMO în Inbox, vă puteți abona aici.

despre mine

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

de Mona Dîrțu

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta

Get in touch

Quickly communicate covalent niche markets for maintainable sources. Collaboratively harness resource sucking experiences whereas cost effective meta-services.

/* ]]> */