AuthorMona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

ANALIZĂ PE TEXT / Nu, maiorul Cazan nu și-a cerut scuze. S-a scuzat doar pentru a scăpa de două întrebări la care nu voia să răspundă.

A

 

Peste tot văd titluri care spun că maiorul care a comandat operațiunea din 10 august a fost primul oficial al Jandarmeriei care și-a cerut scuze publice. Unele dintre articole nuanțează în text, comentând că scuzele sunt târzii și discutabil formulate – dar că au fost, totuși, niște scuze. La o zi după ce Laurențiu Cazan a pronunțat cuvântul în interviul cu TVR1, publicul știe asta:

SĂ ANALIZĂM, VĂ PROPUN, dacă într-adevăr coordonatorului operațiunii a vrut să ne spună că îi pare rău.

Care a fost contextul – și ce-a zis, de fapt? S-a întâmplat așa: pe ecranul din studioul TVR rula o secvență cu un grup de jandarmi care, după momentul intervenției în forță de la 23:11 – când a început evacuarea pieței – scot dintr-un taxi trei bărbați și îi pun la pământ (era vorba, am aflat toți ulterior, de trei turiști israelieni care luaseră taxiul spre un club, deci n-aveau nicio legătură cu protestul, cf. mărturiei taximetristului). Iată cum decurge discuția: (more…)

MONDAY MEMO #166 / Apărarea venețiană

M

 

LUNI, 16 IULIE 2018

1./A VENIT CONFIRMAREA. Comisia de la Veneția, care și-a publicat vineri opinia preliminară pe cele trei legi ale justiției, confirmă – cu toată autoritatea sa în chestiuni constituționale – ceea ce spun de aproape un an încoace cei care contestă schimbările de legislație: că PSD/ALDE/UDMR slăbesc independența și capacitatea operațională a justiției.

Documentul se încheie cu o listă de 9 recomandări. Printre ele: păstrarea președintelui și a CSM în procedura de numire a procurorilor șefi; eliminarea constrângerilor care îngrădesc libertatea de exprimare a magistraților; renunțarea la schema de pensionare anticipată, dacă se constată că aceasta ar bulversa sistemul judiciar (Antena 3 numește toate aceste observații “laude”);

În prezent, legile s-au reîntors la CCR, după multiplele sesizări de neconstituționalitate făcute, din decembrie încoace, de PNL/USR/PMP; de președinție; și de Înalta Curte de Casație și Justiție:

Un paragraf usturător despre inconsecvența CCR [pct. 56]: printr-o decizie recentă (cea legată de revocarea șefei DNA) judecătorii constituționali au decis că președintele are un rol ceremonial în numirea procurorilor șefi, în vreme ce în 2005 susțineau că “rolul președintelui în procedura de numire […] nu poate fi pur formal”;

“Obligatoriu trebuie să ținem seama de aceste precizări [ale Comisiei]”, spune fostul șef al CCR, Augustin Zegrean. ”Sunt oameni foarte bine pregătiți profesional, care au democrația în sânge. Dacă nu [ținem] seama de ei, atunci plecăm din Europa”.

  • Spre reamintire: programul de guvernare promite “modernizarea legislației privind sistemului judiciar, astfel încât acesta să fie asemănător cu cele din statele membre ale UE”; semnalele dinspre UE spun, iată, cu totul altceva;
  • Președintele Iohannis a cerut oficial parlamentului, într-o declarație făcută vineri, să nu ignore recomandările comisiei (care în octombrie își va publica atât raportul final pe cele trei legi ale justiției cât și opiniile privind codurile penale);
  • Prima reacție a coaliției: o declarație ireverențioasă a lui Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE-București) la adresa competenței experților constituționali ai Comisiei de la Veneția (care e un organism consultativ al Consiliului Europei). În 2006, același Tăriceanu descria Consiliul Europei ca pe “o școală a democrației” cu rol cheie în “destinul european al României”.

(more…)

MONDAY MEMO #165 / Se apropie deznodământul

M

LUNI, 9 IULIE 2018

DUPĂ ADOPTAREA NOULUI CODULUI PENAL, care-a fost urmată de o maree de reacții instituționale și civice, lucrurile o vor lua săptămâna aceasta – inevitabil – într-o direcție sau alta. Opțiunile lui Liviu Dragnea de a dezincrimina în timp util abuzul în serviciu – pentru care a fost condamnat de prima instanță – sunt mai puține și mai proaste decât înainte de victoria de miercuri. În același timp, sesiunea parlamentară extraordinară se încheie pe 19 iulie, pe masă sunt o mulțime de alte legi controversate – iar șeful PSD a scos din nou pe masă opțiunea suspendării președintelui, anunțând că azi va lua o decizie. Pe rând:

1./DEZINCRIMINAREA ABUZULUI & ALTE 200+ MODIFICĂRI. Codul Penal, care a trecut cu avantaj de doar două voturi, nu-și va produce efectele decât după ce parcurge tot circuitul instituțional. A fost deja atacat de Curtea Supremă și de PNL&USR la Curtea Constituțională (CCR), care a anunțat și data dezbaterii: 17 septembrie. Va mai dura, deci: infracțiunea pentru care Dragnea a fost condamnat nu prea are cum să fie dezincriminată înainte de sentința finală, care e așteptată în această toamnă (legile justiției, de ex., încă nu sunt promulgate, deși s-au scurs două anotimpuri de la adoptare). În plus, votul din parlament a tăiat definitiv de pe listă opțiunea cea mai bună a lui Liviu Dragnea: dezincriminarea instant, prin OUG. Ce s-a întâmplat, concret:

  • Cum s-a votat. Codul Penal al României – care are afectează totuși întreaga țară, nu doar pe șeful PSD – a trecut cu o diferență de două voturi, după ce UDMR a decis să se abțină (la Codul de Procedură Penală, UDMR a votat “pro”). Există și o problemă tehnică: trei dintre deputații “pro”, scrie g4media.ro, n-ar trebui să mai fie în parlament din motive de incompatibilitate (vorbim de decizii definitive în instanță). Prin urmare, apare întrebarea dacă adoptarea a fost făcută cu respectarea legii.
  • Ce s-a schimbat. Au fost operate 237 de modificări pe o lege fundamentală care fusese reformată din temelii în 2013 (“s-a lucrat atât de mult la actualele coduri […] și acum se fac praf”, a spus fostul președinte CCR). Cele mai nocive dintre dezincriminări le găsiți, sintetizate, într-un text Digi24 și un video VICE [5 min.]. De știut: pe lângă Codul Penal, a fost modificată și Legea 78 privind fapte de corupție (a fost dezincriminată, de exemplu, obținerea de foloase necuvenite pentru terți).
  • Reacții interne. Au fost prompte și au venit din toate direcțiile: Parchetul General; DNA; Forumul Judecătorilor; AmCham Romania, AHK, Confederaţia Patronală Concordia şi RBL; AOAR; CNIPMMR; APADOR-CH etc. Mediul de business a explicat, în comunicatele din linkuri, cum afectează noile prevederi companiile.
  • Reacțiile externe au fost, și ele, neîntârziate: pe lângă obișnuitul “urmărim cu îngrijorare”, UE a spus, în premieră, că “nu vom ezita să acționăm” (România e încă sub supraveghere MCV, spre deosebire de Ungaria și Polonia). Cât despre Comisia de la Veneția, a dat CCR un răspuns acru (“aș dori să vă reamintesc că, într-un stat democratic […] criticarea deciziilor Curții Constituționale este permisă”) și a anunțat că-și va face publică opinia privind Codul Penal pe 19 octombrie, adică la o lună după decizia CCR (secretarul general al Consiliului Europei ceruse României să aștepte opinia Comisiei de la Veneția înainte să facă vreo mutare ireversibilă).
  • Presa a reacționat mai țintit – și mai eficient – decât de obicei: Republica.ro a publicat lista integrală a celor care au votat “pro”, cu tot fotografii; Digi24.ro a intervievat șase parlamentari care, după cum puteți vedea în video, sunt incapabili să descrie măcar modificările votate (necum să le mai și justifice); iar Recorder.ro i-a întrebat pe deputații minorităților, care au fost esențiali la votul în plen, de ce-au votat pentru.
  • Reacțiile cetățenești s-au diversificat și ele: câțiva clujeni și-au așteptat parlamentarii pe aeroport chiar a doua zi după vot (vezi justificările șefului UDMR); au apărut proteste de tip nou (blocarea trecerilor de pietoni); au început să circule scrisori publice personalizate către un parlamentar sau altul (un exemplu relevant: mesajul lui Cristian Neagoe către un parlamentar PSD pe care-l cunoaște personal); iar Facebook-ul s-a umplut de comentarii din care reiese că mulți oameni – mai mulți ca înainte, oricum – au început să ceară socoteală parlamentarilor lor.

+ MINI-GHID DE URMĂRIT PARLAMENTARII. Am făcut și eu o listă de linkuri din care puteți afla singuri, de pe site-urile oficiale, cine vă sunt deputații și senatorii; cum anume votează o lege sau alta; cum îi puteți contacta. O găsiți aici, cu trimiteri către legile controversate din ultima lună. (more…)

MINI-GHID / Cum vă puteți verifica deputații și senatorii pe site-urile oficiale ale parlamentului

M

 

Astăzi am primit șase mesaje private, pe Facebook, de la cunoscuți care mă rugau să le explic cum ar putea ei afla rapid, pe cont propriu, ce și cum votează deputații și senatorii lor. Presupun că mai sunt și alții, în afară de cei șase care mi-au scris mie, care vor același lucru – așa că o să încerc un mini-ghid de orientare în spațiu. În plus, mai cred un lucru: că o bucățică mică din țara asta a înaintat în ultimele 18 luni, cu o viteză pe care n-aș fi anticipat-o vreodată, spre un tipping-point din care poate începe, în sfârșit, configurarea relației directe alegător-ales. Niște zeci de mii de oameni, din câte-mi dau seama, au ajuns la concluzia că soluția eficientă stă în marcajul om la om; în cum poți tu, ca cetățean, să-ți refocalizezi resursele de timp/energie dinspre “indignarea în general” înspre “indignarea către decident”. 

Nu știu voi, dar eu niciodată n-am văzut, în România, atâta reziliență împotriva deznădejdii, legitime altfel, pe care eșecurile în serie o secretă de regulă. Sau atâția cunoscuți culegându-se zilnic de pe jos, scuturându-se de praf și ieșind încă o dată în stradă – deși știu prea bine că ieșitul lor în stradă de diseară n-o să schimbe, neam, aritmetica votului parlamentar de mâine dimineață. După cum n-am văzut, niciodată, atâta viteză de regenerare a reacției civice împotriva unor modificări legislative care nici nu ustură la buzunar, nici nu-i privează pe oamenii obișnuiți de drepturi personale. Astea sunt lucruri remarcabile, totuși – orice mi-ați zice voi.

Sigur că da: e o bulă mititică de tot asta care-a ajuns la tipping point. Da, sunt reacții totalmente nereprezentative numeric. Da, încep să fie roase, pe la cusături, de tot felul de mărunți agitatori de carieră; de nostalgici ai speech-urilor marginale, dezarticulate, țipate în portavoce de pe-o capotă de Dacie 1310; și, firește, de diverși politicieni care se fac că n-ar fi contribuit și ei, din gros, la ceea ce ni se întâmplă astăzi – și pe care uite-i, totuși, cum se suie călare pe-o reacție cetățenească pe care nici n-o înțeleg foarte bine, nici n-o merită. Dar toți off-topicii ăștia n-au reușit, totuși, să-i umple de lehamite pe cei care știu exact de ce încă mai ies în stradă – ceea ce, după 18 luni de proteste, e remarcabil în sine. Pe sceptici și cinici îi îndemn să caute info despre proteste recente din Ungaria/Polonia (dați căutări și pe presa locală – e citibilă cu Google Translate). Vă așteaptă multe mirări, inclusiv dpdv cifre.

Mai spun o dată și gata: eu n-am văzut niciodată, în România, atâta nerv civic în fața unei cascade de eșecuri; și nici atâta gândire de tip “bun, am înțeles, e nasol de tot, ne ducem dracului – dar chiar și așa, ce anume aș putea să fac eu azi, concret, pentru ca la următorul vot în Parlament să fie cât de cât altfel?”.

Da, chiar așa: “cât de cât altfel”. E ceva cu care încă nu suntem obișnuiți în acest “cât de cât altfel”, trebuie să recunoașteți. Un fel de “nu contează dacă pierd; contează să fac tot ce-mi stă în putere”.

ÎNAPOI LA SUBIECT. Supravegheatul parlamentarilor e destul de consumator de timp, să știți. Nu poți afla, din doar 2-3 click-uri, cum au votat toți parlamentarii din județul tău și care dintre ei a absentat – pentru că tabelele cu bilanțul voturilor nu includ rubrică pentru județ (și nici nu-i listează pe parlamentarii absenți). Trebuie făcute căutări pe două liste distincte (senatori/deputați) ordonate alfabetic, iar asta înseamnă verificarea a 6-17 nume/județ (în cazul Bucureștiului, sunt 42 nume). În plus, trebuie să găsiți mai întâi legea care vă interesează, ceea ce înseamnă să aveți puțină răbdare cu motoarele de căutare – sau să știți data exactă votului. Nu-i foarte simplu, dar se poate.

Am făcut, pentru cei interesați, o scurtă sinteză de linkuri utile către info generale despre parlamentari + trimiteri către legile controversate din ultima lună. (Voi actualiza postarea, în măsura în care am timp, și cu alte legi importante din ultimul an și jumătate).

DAR: înainte de liste și linkuri, o rugăminte pentru jurnaliști: ar fi grozav dacă ați adăuga între paranteze, atunci când nominalizați vreun parlamentar, și județul pe care îl reprezintă; 2-3 silabe, acolo, chiar ar putea face o diferență.

Da, știu că e migălos; știu că e o bătaie de cap în plus. Dar cred e vital, acum, să dăm cu toții o mână de ajutor la construcția unei relații noi, corecte, între ales și alegătorul lui. Acești deputați și senatori chiar reprezintă fiecare – și teoretic, și practic – niște zeci/sute de mii de oameni; oameni care le-ar cere explicații mai des, mai insistent și mai creativ dacă noi le-am reaminti, perseverent, că au tot dreptul s-o facă. (Jurnaliștii americani, de exemplu, au o regulă de la care nu se abat: menționează întotdeauna între paranteze, pe lângă partid, și statul din care vin membrii Congresului).

Găsiți mai departe: info generale despre faptele legislative ale parlamentarilor, în general; lista legilor controversate din ultima lună, cu linkuri la liste de vot & parcurs legislativ & status; plus o mică ipoteză de lucru, ilustrată cu video, despre silabele alea care pot face diferența.

(more…)

MONDAY MEMO #164 / Până la capăt

M

 

LUNI, 2 IULIE 2018

1./“MERGEM PÂNĂ LA CAPĂT”. În ciuda a tot și a toate, parlamentarii PSD-ALDE se pregătesc să schimbe, în sesiunea extraordinară convocată pentru 1-19 iulie, Codul Penal; printre cele mai controversate propuneri e cea privind abuzul în serviciu (infracțiunea pentru care șeful PSD a fost condamnat în primă instanță la 3,6 ani închisoare cu executare).

  • Abuzul în serviciu. Propunerea care va merge la vot e stabilită în comisia Iordache, care a lucrat susținut și săptămâna trecută. Presa a consemnat mai multe propuneri, mare parte dintre ele în direcția scăderii pedepsei cu închisoarea și a stabilirii unui prag financiar. Altfel, Europa FM a verificat afirmațiile justificative făcute de liderii PSD-ALDE, care susțin că 90% dintre dosarele de corupție au la bază acest articol “neconstituțional” și “sovietic”, cum l-a numit Liviu Dragnea (care le-a cerut scuze “miilor de români care stau în pușcărie” din cauza lui). Afirmația cu 90% e însă falsă: în 2017, doar 10%din totalul de 1.300+ persoane trimise în judecată pentru corupție erau acuzate de abuz în serviciu.
  • Articolul 305: DIICOT a făcut o primă estimare de impact pentru una dintre modificările deja operate în Codul de Procedură Penală (CPP): peste 4.700 de dosare ar putea fi clasate dacă intră în vigoare art. 305 (cel care limitează urmărirea penală la un an, dacă în acest interval nimeni nu este trimis în judecată). CPP a fost deja atacat la CCR de PNL&USR; de asemenea, Parchetul General susține că în noua formulă există 33 de prevederi neconstituționale.
  • Ultimul apel al ambasadelor. Săptămâna trecută 12 ambasade aliate au semnat un apel pentru păstrarea actualei legislației penale (iar acesta e un semn, comentează Liviu Avram, că “negocierile discrete” au eșuat). Răspunsul Bucureștiului, care altfel invocă insistent directive UE pentru a-și justifica inițiativele, a fost în nota obișnuită: parlamentul este ales de popor, deci europenii să-și vadă de treaba lor. Ba chiar MAE a spus că “întărirea statului de drept și lupta împotriva corupției fac parte din prioritățile asumate prin programul de guvernare 2018-2020” (lucru neadevărat; lupta anti-corupție nici măcar nu e menționată în programul de guvernare).

+ Protocoalele DNA-SRI. Șeful Senatului i-a cerut joi vicepreședintelui Comisiei Europene să condamne public protocoalele încheiate între DNA și SRI; cu o zi înainte, Călin Popescu-Tăriceanu depusese – alături de Liviu Dragnea – un proiect de legepentru desecretizarea documentelor care au stat la baza unei hotărâri CSAT din 2005 privind combaterea corupției (șeful CSAT de atunci, Traian Băsescu, neagă că acea hotărâre ar fi privit SRI).

2./CUM MAI STĂM CU DATELE MACRO. Veniturile bugetare cresc, dar nu pot face față creșterii galopante a cheltuielilor, scrie Constantin Rudnițchi, care observă un fapt straniu: de câteva luni, datele privind execuția bugetară nu mai sunt publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe la 25 ale lunii, cum s-a întâmplat ani de-a rândul (publicarea a fost împinsă pe 26 ale lunii, iar ultimele date au fost publicate abia pe 27 iunie – zi în care, coincidență sau nu, s-a votat moțiunea). De ce e important? Pentru că analiștii, inclusiv cei externi, au calendarul lor și-și iau deciziile și în funcție de astfel de date.

  • Detalii privind execuția bugetului general consolidat, pe hotnews.ro; deficitul bugetar a ajuns la 0,88% din PIB, de trei ori și jumătate mai mult față de ianuarie-mai 2017 (în prezent, două treimi din buget se cheltuiesc pe salarii și pensii – iar ponderea nu are cum să scadă, de vreme ce de la 1 iulie a crescut din nou, cu 10%, punctul de pensie).
  • De ce crește ROBOR și se depreciază leul, o analiză profit.ro.
  • Față de mai 2017, încrederea macro în economia României a scăzut cu 25,1 puncte, anunță CFA; detalii privind previziunile pentru euro/inflație pentru mai 2019, pe cursdeguvernare.ro.

+ “Politicienii care arată cu degetul spre BNR trebuie să-și clarifice faptul că ei contribuie la inflație prin politicile pe care le concep. Câteodată au fost principalii contributori”, scrie Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, într-un comentariu care se dovedește cu mult mai interesant decât titlul ales: “O perspectivă asupra inflației în România”. (more…)

MONDAY MEMO #163 / Cu sau fără OUG 13-bis?

M

 

LUNI, 25 IUNIE 2018

1./ORDONANȚĂ & MOȚIUNE. După câteva zile în care plutit în aer varianta modificării Codului Penal prin ordonanță sau asumarea răspunderii guvernului, Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE) a spus luni că nu e cazul; Kelemen Hunor (UDMR) s-a pronunțat și el împotrivă. Câteva ore mai târziu, Liviu Dragnea a declarat “exclusă” ordonanța (și totuși, neîncrederea publică persistă). Urmează, cf. lui Dragnea, o sesiune parlamentară extraordinară.

  • Vă reamintesc miza nr. 1 a PSD: dezincriminarea rapidă a abuzului în serviciu. E evident de ce ordonanța era calea cea mai eficientă: o OUG ar intra în vigoare imediat, deci în timp util pentru apelul lui Liviu Dragnea împotriva condamnării la 3,5 ani închisoare cu executare (adoptarea via parlament trimite modificările în circuitul de contestare/promulgare – vezi legile justiției, care au fost aprobate în decembrie 2017 și nici azi nu sunt promulgate).
  • Declarația lui Tăriceanu, care până acum a acționat în sincronie cu PSD, e văzută drept un gest pregătitor pentru prezidențialele din 2019 (la care șeful ALDE intenționează, după toate probabilitățile, să candideze); sau drept instrument de negociere pentru susținerea moțiunii de cenzură de miercuri, speculează g4media.ro.
  • Matematica parlamentară arată însă că moțiunea n-are cum să treacă decât cu voturi de la PSD; iar ordinul lui Dragnea e ca social-democrații să fie prezenți, dar să nu voteze. Oricum ar fi, PNL poartă zilele astea negocieri cu diverse facțiuni parlamentare, inclusiv cu Victor Ponta.

+ Pentru miercuri, ziua moțiunii, se anunță felurite proteste civice la prânz – pietoni, bicicliști, motocicliști, automobiliști – dar nu în Piața Victoriei, ca de obicei, ci la Palatul Parlamentului. În social media au apărut îndemnuri la grevă prezidențială; la nesupunere civică (nu cumpărați nimic, nu plătiți taxe etc.); am văzut chiar și două anunțuri cu mici business-uri care dau liber angajaților, în caz că vor să participe la protest. (more…)

MONDAY MEMO #162 / Revocare, suspendare, nominalizare, pronunțare, încordare

M

LUNI, 18 IUNIE 2018

1./REVOCAREA. Președintele Iohannis a anunțat că nu a luat o hotărâre în chestiunea revocării procurorului șef al DNA, impusă de CCR, pentru că încă nu a finalizat analiza celor 133 de pagini ale motivării. Cu toate acestea, niște semnale a dat: a spus că documentul “ridică probleme”; că “nu putem face greșeala să aplicăm mecanic niște lucruri”; și că decizia CCR “vine în aceeași linie și în aceeași logică” cu măsurile PSD “de amputare a puterilor președintelui”. “Este nevoie de o dezbatere largă, și poate la final poporul trebuie să-și spună cuvântul”, a spus Iohannis (“finalul” ar putea fi un referendum). Prin acest discurs, crede Pavel Lucescu, președintele a aplicat strategia “mărește tabloul”.

  • Un profesor de drept constituțional, Vlad Perju (care predă la Boston College), publică pe contributors.ro “o strategie în 5 pași” pentru complicata problemă a Cotroceniului. Merită să aruncați o privire.
  • Legea privind organizarea sistemului judiciar, plimbată în ultimele luni de mai multe ori între legislativ, președinție și CCR, a fost retrimisă de Iohannis spre reexaminare în Parlament. “I-o vom da [înapoi] săptămâna viitoare, după care este obligat în 10 zile să o promulge”, a spus Florin Iordache, artizanul modificărilor.

SONDAJ DESPRE JUSTIȚIE. IMAS a făcut, la cererea Europa FM, un sondaj național privind un eventual referendum; pragul de participare de 30% ar fi, probabil, depășit.

  • În privința numirii procurorilor-șefi, doar 17,2% cred că aceștia ar trebui numiți de ministrul Justiției, cum impune decizia CCR (procentul cel mai mare – 35,3% – îl obține președintele; urmează, cu 21,9%, de CSM).
  • Mulțumiți și foarte mulțumiți de felul în care președintele a apărat independența justiției sunt 42,9% dintre respondenți, în vreme ce 29% sunt nemulțumiți și foarte nemulțumiți (restul sunt nici-nici / nu răspund). Ce cred oamenii despre șefa DNA și despre influența politicului în justiție, aici.

(more…)

MONDAY MEMO #161 / Piața Victoriei cui?

M

 

LUNI, 11 IUNIE 2018

1./MARELE MITING PSD, promis demult de Liviu Dragnea, a adus la București peste 100.000 de oameni din toată țara, cf. BBC și Associated Press; estimările românești merg până la 130-180.000 (tehnic, acesta a fost cel mai mare miting organizat de partidul aflat la putere după 21 decembrie ‘89). Pe puncte:

  • Organizare. Foarte eficientă: sute de autocare, microbuze și trenuri ajunse la timp; oameni îmbrăcați în alb, cum li s-a cerut; piață compartimentată pe județe; patru ecrane mari; scenă pentru liderii PSD. N-a funcționat însă momentul luminițelor, planificat să producă o poză-replică la protestele anti-OUG 13; și nici curățenia de după (în piață a rămas un covor de PET-uri, ambalaje, pancarte). [Barbu Mateescu: “Uriașul cu cap de lut”];
  • Atmosferă generală. Incidente nu s-au înregistrat, din fericire, în ciuda aglomerației, oboselii și căldurii; s-a strigat însă rar și fără convingere, în ciuda discursurilor gândite pentru a încuraja o mulțime – neobișnuită, altfel, cu protestul civic – să scandeze. [Elena Stancu: “Mi-e teamă că PSD-ul va reuși să ne facă să ne urâm unii pe alții”].
  • Mesajele-cheie ale PSD-ALDE. România e un teritoriu “securistic”, controlat de “un stat paralel”; 6 milioane de oameni sunt interceptați; “dacă te cerți cu vecinul, riști un denunț la DNA”; “suntem amenințați și șantajați să depunem denunțuri împotriva rudelor și prietenilor”. “Statul paralel” – narativul pe care PSD l-a confecționat acum jumătate de an – ar avea trei piloni, cf. lui Liviu Dragnea: președintele (care “păstorește acest sistem represiv” moștenit de la Traian Băsescu) + procurorii “staliniști” + serviciile de informații (adică acele instituții care scapă controlului PSD). Un narativ periculos, conspiraționist, care pune ținta pe instituții în ansamblu, în loc să izoleze/corecteze derapajele generate de lupta anti-corupție; și care discreditează și intimidează profesii legitime, vitale, cu greu ieșite din pâcla suspiciunilor sub care și-au trăit anii ‘90. [Duminică seara, de ex., Liviu Dragnea a vorbit despre procurorii care investighează plângerea împotriva premierului Dăncilă, spunând: “Sper să nu fie niciun procuror care să riște atât de mult ca să dea curs la această demență. Foarte mulți procurori riscă să plătească greu”].
  • Cum se văd lucrurile în presa străină. Toate relatările descriu mitingul drept o replică a coaliției de guvernământ împotriva mitingurilor pro-justiție; menționează dosarele penale ale lui Liviu Dragnea și faptul că România e una dintre cele mai corupte țări din UE; și notează că e neobișnuit că o coaliție la putere, care controlează și legislativul, și executivul, să organizeze în fața clădirii propriului guvern un miting de “protest contra abuzurilor”. [Reuters].

+ “Sâmbăta albă”, un fotoreportaj de Andrei Pungovschi. Plus “Marele miting”, un videoreportaj alcătuit de întreaga echipă a recorder.ro [19.30 min].
+ Duminică, cca. 2.000 de bucureșteni s-au strâns în Piața Victoriei pentru a protesta împotriva guvernării PSD-ALDE – o replică nesemnificativă numeric, dar necesară pentru ei, pesemne, simbolic. (more…)

MONDAY MEMO #160 / O săptămână, două decizii istorice

M

LUNI, 4 IUNIE 2018

1./PRIMA DECIZIE: NU E DOAR DESPRE KOVESI/DNA. Dacă eliminăm numele – care ne împing în ispita “erorii de confirmare”și punem în ecuație doar situația, atunci decizia CCR de săptămâna asta spune așa: un om dintr-un guvern prin definiție politic, anume ministrul Justiției, poate lua singur decizia de a îndepărta un șef de parchet; indiferent care i-ar fi motivele, cât timp urmează procedurile/legile. De ce e asta o decizie istorică? Din cel puțin trei motive:

I. CINE CONTROLEAZĂ PROCURORII. În această nouă cheie de interpretare (care e definitivă; hotărârile CCR nu pot fi atacate nicăieri), un politician poate pune presiune, de exemplu, pe un șef de parchet care anchetează oameni din partidul lui. Cu alte cuvinte, definind astfel procedura de revocare, CCR dă ministrului Justiției – deci politicului – o pârghie foarte concretă de control asupra procurorilor: puterea de a schimba șefii de parchete fără să dea socoteală privind motivele (în cazul de față a fost vorba de performanțele de management ale DNA – pentru care nu există, cum se întâmplă în business, criterii minuțios definite).

  • Explicator: Un Q&A lămuritor despre decizia CCR găsiți în articolul lui Cristi Danileț, fost judecător CSM, de pe contributors.ro.
  • Ministrul Justiției redevine, practic, șeful procurorilor – lucru la care renunțaserăm prin reforma din 2004-2005. Fostul ministru din acea perioadă, Cristian Diaconescu, a spus la Digi24 că n-am fi intrat în UE dacă nu eliminam din lege acest tip de control (“singura solicitare [a UE] era să punem un gard legislativ – că de promis, am tot promis – între politic și justiție”).

(more…)

MONDAY MEMO #159 / Joc de temporizare

M

 

MARȚI, 29 IUNIE 2018

1./REACȚIE MASIVĂ A MEDIULUI DE AFACERI împotriva stopării plăților, în al doilea semestru, către Pilonului II de pensii (mai eficient coordonată, parcă, chiar decât cea împotriva split TVA). Puteți face un fast-forward prin ultimele șapte zile citind reconstituirea făcută de PressOne. Plus:

  • Toate organizațiile importante ale mediului de businessCoaliția pentru Dezvoltarea României, Romanian Business Leaders, Foreign Investors Council, AmCham, AOAR, APAPR & alte 10+ asociații – au anunțat că se opun transferului banilor destinați Pilonului II către bugetul de stat. Și au cerut, în replică, creșterea până la 6% a contribuției alocate Pilonului II (pe care guvernul Tudose, în loc s-o majoreze, a scăzut-o de la 5,1% la 3,75%).
  • PSD a contracarat zile în șir cu declarații de presă, garantând (semi-offtopic, cumva) că “Pilonul II nu se desființează”. În privința propunerii de stopare a plăților, liderii PSD – cei autorizați să dea declarații de presă – au spus că ideea ar fi fost inclusă în programul legislativ al Guvernului “dintr-o eroare materială” a Comisiei Naționale de Prognoză. Lucru neadevărat, probabil: Comisia Europeană fusese deja informată de administrația de la București, reiese dintr-un document datat aprilie 2018, despre planul de suspendare a plăților cu scopul corectării deficitului structural; în plus, cf. hotnews.ro, consilierul guvernamental Darius Vâlcov le-ar fi prezentat în martie administratorilor de pensii private “un draft care prevedea contribuții zero la Pilonul II” și transformarea acestuia în pilon opțional (amenințându-i, în același timp, că își vor pierde licențele “dacă se află”).

Joc de temporizare: Cu această ocazie, PSD a fost nevoit să admită public – mai devreme decât plănuise – vrea să transforme încă din acest an Pilonului II în pilon opțional, susținând măsura e inclusă în programul de guvernare (lucru neadevărat; sintagma “pensii private” nici măcar nu apare în program). Nu există o explicație oficială a beneficiilor acestei măsuri, alta decât că oamenii “au dreptul să opteze”; PSD promite că va face o analiză și că abia după aceea va lua o decizie. (more…)

MONDAY MEMO #158 / Se întâmplă ceva rău cu banii dvs. de pensie

M

 

LUNI, 21 MAI 2018

1./AL DOILEA ATAC LA PILONUL II DE PENSII. Cf. unui proiect de lege care urmează să fie aprobat până-n vacanța parlamentară, guvernul vrea să suspende contribuțiile la Pilonul II pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2018 – și, în același timp, să introducă o nouă modalitate de calcul (funcționarii din Ministerul Finanțelor spun că nu știu nimic despre acest proiect). Măsura, care urmează celei prin care guvernul Tudose a scăzut contribuțiile de la 5,1% la 3,75%, îngrijorează mediul de afaceri; trei organizații de business au avertizat guvernul, într-o singură săptămână, că e vorba de soarta pensiilor a 7 milioane de oameni & de soarta economiei în general (92% din banii acumulați în sistemul privat sunt investiți pe piețele financiare românești).

  • Consiliul Investitorilor Străini (CIS) a dat un comunicat în care a spus că, după opinia membrilor săi, “contribuția […] nu trebuie sub nicio formă să fie redusă, ci dimpotrivă, ar trebui să crească din nou spre 6%”.
  • AmCham a solicitat autorităților, în numele a sute de angajatori, să păstreze Pilonul II așa cum e – și a cerut coaliției PSD-ALDE să renunțe “la măsurile politice care sacrifică obiective pe termen lung, în cazul de față bunăstarea viitoarelor generații de pensionari, în favoarea nevoilor bugetare pe termen scurt”.
  • AOAR, la rândul său, avertizează că Pilonul II este “singura formă reală de economisire” în care angajații români au “garanția absolută asupra contribuțiilor proprii”; asta pe lângă faptul că fondurile private de pensii finanțează economia, fiind cei mai mari investitori instituționali autohtoni (cu plasamente de peste 850 mil. euro la BVB, acestea asigură “15% din lichiditatea bursei, având un rol crucial în succesul ofertelor publice, inclusiv al celor de stat”).

+ În aprilie, CFA România, o asociație a analiștilor financiari, avertiza că direcționarea către bugetul de stat a contribuțiilor pe care fiecare dintre noi le plătim la Pilonul II ar avea efecte “catastrofale”; găsiți în text argumentele & câteva explicații despre funcționarea actualului sistem.

+ Un articol lămuritor de anul trecut: “Trebuie să vorbim despre pensii” (subtitlul e “un reporter DoR încearcă să afle cine dracu’ o să-i plătească pensia”; materialul a fost publicat înainte de scăderea contribuțiilor la 3,75%).

 ULTIMA ORĂ:  Un apel fără precedent, ca amploare și ton, a fost lansat aseară de 15 asociații și organizații, patronate, instituții care operează pe piața de capital. Semnatarii cer guvernului păstrarea arhitecturii sistemului de pensii private din România și invită toate organizațiile care se regăsesc în ideile din apel să adere la el (contact: staff-ul Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România – APAPR). (more…)

MONDAY MEMO #157 / A doua cerere de demisie: Dăncilă rezistă

M

 

LUNI, 14 MAI 2018

1./CREȘTE PRESIUNEA asupra premierului Viorica Dăncilă. Președintele Iohannis i-a cerut din nou demisia, după o primă cerere provocată mutările pe care guvernul le-a făcut în “chestiunea Ierusalim” (vezi mai jos) fără consultarea președinției.

  • De data asta, Iohannis își susține poziția (aceea că Dăncilă nu are competența să conducă Executivul) invocând argumente economice: execuția bugetară pe T1. Vorbește de “o iluzie creată de PSD” și concluzionează că, economic, țara a ajuns într-o “ecuație care cu greu poate fi dusă la bun sfârșit”(ce a mai spus Iohannis despre starea economiei, aici; în replică, vicepremierul Viorel Ștefan a venit cu un alt set de date, din care reiese că totul e OK – în caz că sunteți confuzionați, cursdeguvernare.ro vă explică de unde vin diferențele).
  • În aceeași seară – lunea trecută – Liviu Dragnea l-a acuzat la Antena 3 pe Iohannis că a furnizat “o listă de minciuni” și că a declanșat “un atac la siguranța națională” (aseară l-a acuzat că “incită la violență”). Cât despre Dăncilă, a spus el, nu va demisiona: “Nu are de ce să demisioneze, nu putem să schimbăm premierul de câte ori vrea președintele” (aide-mémoire: avem al treilea premier în 16 luni pentru că șeful PSD i-a înlăturat pe Sorin Grindeanu și Mihai Tudose prin moțiune de cenzură respectiv retragerea sprijinului politic).
  • După câteva zile, Dăncilă a confirmat, la o reuniune a pensionarilor PSD, spusele lui Dragnea, anunțând că “sub nicio formă” nu-și va da demisia “atâta timp cât am sprijinul președintelui partidului, al coaliției de guvernare și atâta timp cât am sprijinul dvs.”. Argumentul său: “Sunt un om responsabil, am fost 9 ani europarlamentar și am responsabilitate față de cetățenii României […] de a nu crea instabilitate în țara mea”.

+ Off topic? După vizita lui Dăncilă la Vatican, guvernul o postat o scurtă înregistrare video, dar fără sunet; hotnews.ro scrie că premierul i s-ar fi adresat Papei în română+engleză: “Sfinția Voastră, I am very glad for this opportunity”.

+ Teo Tiță face o analiză de conflict PSD-președinte: “Acum, grație lui Klaus Iohannis, ținta este doamna Dăncilă, iar PSD știe bine că nu mai e așa de solid după nenumărate gafe – și, din reacțiile sale, vom putea estima probabil cât de mare este panica, augmentată și de sondaje care nu sunt încă publice. Pentru că, parafrazând o reclamă, la PSD «e panică, man». Am intrat în linie dreaptă pentru alegeri”.

+ Ultima oră: Liviu Dragnea a cerut aseară, live la TV, anchetarea jurnalistului Dan Tăpălagă – pe motiv că a dezvăluit existența memorandumului privind mutarea ambasadei României la Ierusalim; articolul incriminat a fost publicat acum o lună, nu include textul memorandumului și nu e semnat de Dan Tăpălagă. (more…)

MONDAY MEMO #156 / Banii și legea

M

LUNI, 7 MAI 2018 

1./BANII EUROPEI & DOMNIA LEGII. S-a întâmplat: Comisia Europeană a propus, oficial, ca alocările din bugetul 2021-2027 să fie condiționate de respectarea statului de drept. Iată:

  • Vizate direct sunt Polonia și Ungaria, țări care pe de o parte absorb zeci de mld. euro bani europeni (în ultimii ani, 61% respectiv 55% din investițiile în infrastructura celor două țări au fost acoperite de Bruxelles) iar de cealaltă adoptă legi care îngrădesc justiția, presa, ONG-urile (indirect, vizate sunt România, Bulgaria și orice altă țară ispitită de iliberalism);
  • Măsura i-ar mulțumi pe politicienii din țările net-contributoare la bugetul UE, frustrați să vadă banii europeni cheltuiți de guverne cu discurs vădit anti-european. “Riscul e ca această măsură”, scrie politico.eu, “să agraveze însăși problema pe care UE vrea să o rezolve”, adâncind și mai mult fisura dintre cele două jumătăți ale continentului;

+ În România, publicații precum g4media.ro au anunțat cu entuziasm vestea; lucrurile sunt, însă, complicate. Vorbim deocamdată de o propunere (cu șanse de a fi adoptată, dar totuși o propunere); de faptul că stabilirea unei “metodologii de aplicare” se va dovedi, probabil, sămânță de frecușuri între țările membre; plus că pedeapsa pentru guvernele care azi subordonează justiția politicului ar urma să fie resimțită de țările lor cândva, prin 2021-2027;

+ Board-ul editorial al The New York Times reamintește că – deși tentantă – ideea de a schimba comportamentul unei guvernări prin sancțiuni economice nu s-a dovedit tocmai eficientă în trecut; menționează în schimb, ca model de bună practică, MCV-ul impus României & Bulgariei;

+ Viitorul buget UE – a cărui aprobare ar putea dura până la 2 ani – înseamnă mult mai mult, totuși, decât domnia legii: are impact asupra fermierilor și a Big Pharma; asupra clusterelor; asupra administrațiilor locale. O evaluare a câștigătorilor și perdanților acestui prim draft de buget, aici. (more…)

MONDAY MEMO #155 / Mize mari

M

LUNI, 23 APRILIE 2018

1./“CONTROVERSA IERUSALIM” a izbucnit săptămâna trecută, când Liviu Dragnea, șeful Camerei Deputaților – reprezentând, deci, legislativul – a anunțat la TV că o altă putere în stat, executivul, a adoptat un memorandum prin care a decis mutarea la Ierusalim a ambasadei românești (aflată în prezent, asemeni tuturor ambasadelor, la Tel Aviv). Asta în condițiile în care Constituția spune că președintele reprezintă România în politica externă (nu executivul; și cu atât mai puțin legislativul).

  • Miza externă. Dragnea a intrat peste prerogativele președintelui Iohannis încă din decembrie, imediat după ce Donald Trump a anunțat că SUA își vor muta ambasada, recunoscând astfel Ierusalimul drept capitală a Israelului (de ce e asta o chestiune spinoasă a explicat, atunci, The New York Times). Imediat după anunțul președintelui american, Liviu Dragnea – care și-a dorit într-atât o poză cu Trump încât și-a cumpărat o invitație la o petrecere privată – a comentat public că România ar trebui să facă la fel ca SUA; o declarație care a stârnit mirare în presa internațională, de vreme ce țările-cheie din UE n-au marșat la mișcarea lui Trump. Ba au și condamnat mai apoi, prin vot la ONU, decizia unilaterală a SUA (România a fost, atunci, printre puținele țări UE care s-au abținut de la votul de condamnare).
  • Miza internă. Presa noastră subliniază că România ar fi prima țară UE care-și mută ambasada la Ierusalim și a treia din lume, după SUA și Guatemala; ceea ce o plasează totalmente “pe contrasens cu UE”. Dincolo de asta, procesul în sine de luare a deciziilor privind politica externă e bulversat – și, foarte probabil, neconstituțional. Iar comentatorii români văd în asta încă o încercare a șefului PSD de a goli de atribuții instituția prezidențială (dacă în cazul excluderii președintelui din procedura de numire a procurorilor șefi Liviu Dragnea a acționat prin modificări legislative, de data asta e un pic mai complicat). În privința ambasadei, și MAE, și premierul o scaldă; Viorica Dăncilă susține chiar că mutarea ambasadei “nu este o decizie, este lansarea unei platforme de discuţii”. Discuții? Ce discuții? Liviu Dragnea vorbea despre “un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim”. Care dintre cei doi minte?

+ Administrația Prezidențială: “Președintele, în calitate de titular al deciziilor de politică externă a României […], reiterează faptul că poziția constantă a țării noastre în ceea ce privește Procesul de Pace din Orientul Mijlociu rămâne neschimbată”, cf. cu rezoluțiile ONU.

+ Liviu Iolu, fost purtător de cuvânt al premierului Cioloș: “Știu procedurile, de obicei acest tip de document [memorandumul de mutare a ambasadei – n.m.] se discută în ședința de Guvern la «confidențiale». Asta înseamnă că are un caracter secret deocamdată. Însă dacă memorandumul are regim «confidențial», cum de domnul Dragnea îl știa? Și cum de a vorbit despre el?”. (more…)

MONDAY MEMO #154 / Modelul maghiar

M

LUNI, 16 APRILIE 2018

1./VIKTOR ORBAN ȘI FIDESZ și-au început al treilea mandat cu o supermajoritate de 2/3 din parlament; una câștigată printr-o prezență masivă la vot (69,3%), care-i dă premierului maghiar legitimitatea să facă absolut orice vrea el cu țara (inclusiv s-o scoată din UE/NATO, în caz că și-ar pune asta în cap).

1. Despre alegeri. Problemă notată de observatorii OSCE: într-adevăr, alegerile au fost libere, dar n-au fost în întregime corecte. S-au petrecut într-o atmosferă de retorică intimidantă, xenofobă; cu o presă controlată aproape în totalitate de FIDESZ (apar deja jurnaliști care admit, în fine, că au alimentat deliberat nevroza anti-imigrație); plus finanțarea “netransparentă” a campaniei electorale. Cam așa a sunat și evaluarea alegerilor românești din ‘90, câștigate cu 67% de FSN și cu 85% de Ion Iliescu. Iar astfel de procente sunt periculoase, oricum ai lua-o: majoritățile confortabile și supermajoritățile, indiferent de culoarea politică, înseamnă atotputernicie; înseamnă că “facem ce vrem noi cu legile și cu instituțiile – pentru că putem”. (more…)

MONDAY MEMO #153 / “Despre influența nefastă a Rusiei”

M

 

LUNI, 2 APRILIE 2018

1./DÉJÀ VU. În caz că acesta ar fi începutul unui nou război rece (nu-i cazul încă, argumentează răbdător BBC), merită totuși consemnat că ostilitățile ne-au prins de data asta de cealaltă parte a baricadei. Am expulzat și noi un diplomat rus, asemeni celorlalte țări NATO, în “criza Skripal”; Moscova a expulzat, la paritate, un diplomat de-al nostru; iar ministrul român de Externe a spus într-o conferință de presă că – deși “n-are cifre” – poate spune că “se simte totuşi o prezenţă foarte solidă în România” a spionajului rusesc.

  • Și totuși: Nu se discută deloc, în România, “despre influența nefastă a Rusiei”, deși suntem în zona ei proximă de interes geostrategic, notează Teo Tiță în Dilema Veche. “Dincolo de gesturi formal-inutile de expulzare a vreunui secretar III al ambasadei, trebuie discutat atât despre așa-numita soft-power, cât și despre influența directă în economia națională. […] Nimeni nu poate spune cu siguranță care este valoarea proprietăților și investițiilor rusești în România. Or, dacă trebuie căutată undeva influența rusească, nu e la nivelul unor ideologi ridicoli precum Aleksandr Dughin și alți halucinați, ci acolo unde sunt banii. Asta e discuția care nu se poartă aproape deloc, în timp ce MAE român expulzează și el un nefericit oarecare de pe la ambasada Rusiei”.
  • Context: Criza relațiilor ruso-occidentale, care zilele astea a atins un vârf post-’89, s-a declanșat pe 4 martie, când un fost agent dublu pe nume Serghei Skripal și fiica lui au fost otrăviți în plină zi, într-un parc dintr-un orășel englezesc, cu o neurotoxină inventată de sovietici. Britanicii au văzut în asta un act de agresiune și au expulzat, rapid, un lot de 23 diplomați ruși. Din solidaritate, americanii și restul țărilor NATO au făcut la fel, ducând numărul total al expulzărilor la peste 150. Iar rușii – care neagă că ar avea vreo implicare în otrăvirea lui Skripal – au replicat în logica “ochi pentru ochi”, expulzând la rândul lor zeci de diplomați din țările NATO.

(more…)

MONDAY MEMO #152 / Tu știi ce se întâmplă cu datele tale?

M

 

LUNI, 26 MARTIE 2018

1./TU ȘTII CE SE-NTÂMPLĂ CU DATELE TALE? Criza Facebook – care înseamnă, financiar, 58 mld. $ evaporați într-o singură săptămână – declanșează în fine o discuție serioasă despre felul în care Big Tech monetizează, în absența unor reglementări, datele personale ale utilizatorilor. Detalii despre criză mai jos, în DIGITAL MEMO. Până la ele, spre reamintire:

  • De știut. Manipulându-ne feed-ul din algoritmi, Facebook și alte companii cu același model de business ne pot schimba starea de spirit, comportamentele și deciziile (Facebook și-a testat deja puterile în 2014 printr-un experiment masiv, făcut pe aproape 700.000 de utilizatori, din care a rezultat un studiu intitulat “Experimental evidence of massive-scale emotional contagion through social networks”.
  • De verificat. Ce tipuri de date colectează Facebook – date pe care le vinde, uneori – aflați din Fortune.
  • De rezolvat. Vă puteți studia “dosarul Facebook” și puteți afla ce advertiseri au cerut acces la datele voastre urmând acești pași (link reluat din ediția trecută); și apoi puteți verifica căror aplicații le-ați dat acces la datele voastre urmând instrucțiunile de pe qz.com.

(more…)

MONDAY MEMO #151 / Ce vor de fapt companiile

M

LUNI, 19 MARTIE 2018

1./COMUNITATEA DE AFACERI A PREZENTAT GUVERNULUI o listă cu cinci chestiuni prioritare, din perspectiva sa, pentru 2018. Față de listele din anii trecuți, care vorbeau în primul rând de fiscalitate, impredictibilitate și birocrație, aceasta are chiar pe primul loc criza de forță de muncă, devenită în ultimii cca. 2 ani principală frână pentru dezvoltarea companiilor. De notat în plus că, deși e o listă scurtă, pe ea e inclusă și creșterea salariilor în zona bugetară – care, “deși necesară și dorită”, e considerată de Coaliția pentru Dezvoltarea României “nesustenabilă” (plus că pune presiune pe salariile din zona privată “fără o cuplare la productivitate”).

  • Ce vulnerabilități are România în cazul în care se declanșează un război comercial (deloc improbabil, având în vedere taxele vamale la importurile de oțel și aluminiu impuse de americani)? Răsupund câțiva economiști români – aici.
  • Inflația, grijă pe care n-am mai avut-o în ultimii ani, a atins 4,72% în februarie – cel mai înalt nivel din 2013 încoace; și cel mai înalt nivel din întreaga UE.
  • Cum arată structura cheltuielilor guvernamentale ale României, în oglindă cu cele din alte țări europene, într-o analiză cursdeguvernare.ro; Marian Pană marchează în tabel, cu semne de exclamare, “câteva ciudăţenii majore în repartizarea fondurilor”.
  • FMI confirmă ceea ce știe toată lumea: că sistemul IT al ANAF e învechit; iar asta, adaugă șeful misiunii FMI pentru România, se vede în rezultate – adică “în colectarea veniturilor”.

+ Barometrul mediului de afaceri EY, ultima ediție, arată scădere la capitolul optimism: 45% dintre respondenți sunt neîncrezători față de evoluția economiei în următoarele 12 luni și 92% se declară împotriva “modelului de creștere economică bazat pe consum”. Titlul din cursdeguvernare.ro: “Mediul de afaceri e mai îngrijorat de modelul de creștere și de politicile publice decât de birocrație”.

+ Declarație a ministrului de finanțe despre educația financiară a clasei politice: “Mă uit în Parlament la mulți dintre colegi care vin cu fel de fel de propuneri care mai de care mai habarniste […] care nu au cum să se încadreze în nicio logică, dar [pentru] că dă bine undeva, e de ajuns ca să o promoveze – și după aceea stai să explici, să îi faci să înțeleagă că nu aceasta este logica. Și de la acest nivel cred că ar trebui începută foarte agresiv o astfel de educație financiară”. În principiu toată lumea e de acord cu ministrul Teodorovici, probabil; întrebarea-i cum procedăm mai departe. (more…)

MONDAY MEMO #150 / Raport de țară 2018: opt subiecte semi-absente de pe agenda publică

M

 

LUNI, 12 MARTIE 2018

1./RAPORTUL ANUAL DE ȚARĂ PENTRU ROMÂNIA, publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană, e sărac la capitolul “felicitări”. Cele trei pagini de rezumat trec în revistă, după o serie de îngrijorări macro, opt “provocări specifice României”. Am selectat acele formulări care se referă la politici/decizii (documentul integral, care are 76 de pagini, îl găsiți aici):

  • CRIZA DE FORȚĂ DE MUNCĂ: “Politicile active […] nu sunt suficient de ample și de bine concepute”; “majorările salariului minim sunt stabilite în mod discreționar”; “participarea partenerilor sociali în procesul de elaborare a politicilor este foarte limitată”.
  • SĂRĂCIA SE EXTINDE: “Intrarea în vigoare a Legii privind venitul minim de incluziune […] a fost amânată din nou”; “nu a fost adoptat niciun act legislativ privind egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei”; prin transferul contribuțiilor, “sarcina finanțării protecției sociale revine aproape exclusiv angajaților”.
  • REFORMELE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE/MEDIULUI DE AFACERI: “Proiectul de lege privind gestionarea resurselor umane este în prezent aliniat la strategia pentru funcționarii publici, dar punerea în aplicare nu a început”; “procedurile administrative împovărătoare pentru firme, progresele lente în ceea ce privește furnizarea soluțiilor de e-guvernare […] și modificările frecvente în materie de reglementare […] afectează mediul de afaceri”.
  • EDUCAȚIE: “Formarea profesională nu este prioritizată și, în majoritatea cazurilor, nu este adaptată la nevoile pieței forței de muncă”; “accesul la activitățile de învățare destinate adulților este limitat, în special pentru persoanele slab calificate”.
  • SĂNĂTATE: “Finanțarea insuficientă și utilizarea ineficientă a resurselor publice limitează eficacitatea sistemului de sănătate”; “infrastructura sistemului de sănătate și prevalența plăților informale constituie în continuare motive de îngrijorare”.
  • CERCETARE & INOVARE: “În ciuda unei infrastructuri informatice solide și a dezvoltării rapide a sectorului TIC, România continuă să obțină un punctaj scăzut la toți indicatorii Tabloului de bord european privind inovarea și nu există semne de îmbunătățire a rezultatelor”; “gradul de digitalizare al sectorului public […] rămâne foarte scăzut”.
  • INFRASTRUCTURĂ: “Cheltuielile publice ridicate nu sunt reflectate în infrastructura României”; “eficiența întreprinderilor de stat nu se îmbunătățește, iar cadrul de guvernanță corporativă este fragilizat”.
  • ANTICORUPȚIE: “Există riscul ca prin reformele în curs ale legilor justiției să fie afectată negativ independența sistemului judiciar și să fie anulate progresele realizate în ultimii 10 ani”.

(more…)

MONDAY MEMO #149 / O problemă care nu strigă, dar ucide încet

M

 

LUNI, 5 MARTIE 2018

1./PRIN SALTUL CU 70-172% AL SALARIILOR DIN SECTORUL MEDICAL – care începând cu 1 martie au ajuns instant la nivelul prognozat pentru 2022 – avem prima (și singura) măsură guvernamentală concretă, cel puțin ca intenție oficială, pentru o problemă care ne roade pe dinăuntru de mai bine de două decenii: emigrația înalt-calificată. Știrile despre declinul demografic, care ne intră în feed-uri săptămânal, nu reușesc să intre pe agenda administrației de la București – deși ele vorbesc despre acea Românie în care copiii noștri își vor trăi adolescența, tinerețea și maturitatea: o țară împuținată, vulnerabilă, cronic exportatoare de creiere (recentele incoerențe fiscale privind sectorul IT, contributor tot mai important la PIB, nu fac decât să potențeze exodul, nicidecum să-l tempereze). Iată doar știrile de săptămâna asta pe tema dată:

  • “Se golește țara”, scrie cursdeguvernare.ro, anunțând că numărul românilor care-și iau cetățenie în țări UE – sau emigrează definitiv – a ajuns la valoarea de dinainte de criză; deținem recordul în UE, cu 2,5 mil. de oameni plecați în ultimii 10 ani doar în uniune (după noi vine, la mare distanță, Polonia – care are totuși o populație de două ori mai mare decât România);
  • Un articol Hotnews.ro avansează cifra de 3,4 mil. români plecați în intervalul 2007-2017, “cifră care plasează România pe locul doi în lume, după Siria, în ceea ce privește emigrația”, cf. unei declarații în care Luciana Lăzărescu – de la Centrul de cercetare și documentare în domeniul integrării imigranților (CDCDI) – cita statistici ONU (e vorba, pentru mai multă rigoare, nu despre emigrația românească în valoare absolută, ci despre ritmul de creștere a emigrației în perioada 2000-2015, spune ONU în raportul său pe 2015; care ritm a fost în Siria de 13,1%/an, în România de 7,3%, în Polonia de 5,1% și în India de 4,5%);
  • Dacă ne uităm la alt set de date recente, aflăm că 11,6% dintre români au părăsit țara în 2017 (în județele din Moldova procentul e la limita neverosimilului: 17,7%; harta pe regiuni o găsiți aici). De notat că cei mai mulți dintre “plecați” sunt din orașe, nu din mediul rural; și că procentul de ansamblu – cel de 11,6% – se dublează la categoria de vârstă 25-39 de ani (cu alte cuvinte, unul din cinci români tineri muncește în altă țară decât România);

+ O cercetare din 2017 asupra emigrației înalt calificate – “foarte puțin studiată”, notează CDCDI – include zona academică, medicală și IT&C; sunt multe date și referințe vechi în raportul de cercetare – dar chiar și așa, documentul luminează niște colțuri necercetate până acum;

+ The Economist“Angajații estici emigrează, pensionarii rămân”;

+ Ce spun proiecțiile demografice ONU pentru 2030:

  • Evoluția populației globale, creștere accelerată: 5 mld. (1987), 7 mld. (2011), 8,2 mld. (proiecție 2030).
  • Evoluția populației României, scădere accelerată: 23,3 mil. (1987), 20,3 mil. (2011), 17,8 mil. (proiecție 2030).

Sigur, 2030 sună a viitor îndepărtat; a ceva care nu ne afectează. Cu riscul de a vă strica buna dispoziție încă de luni dimineață: până în 2030 mai sunt fix 12 ani; adică tot atâția câți au trecut între 2006 și “azi”. (more…)

MONDAY MEMO #148 / Cu sau fără Kovesi

M

 

LUNI, 26 FEBRUARIE 2018

1./ȘTIȚI DEJA, FĂRĂ ÎNDOIALĂ, CĂ MINISTRUL JUSTIȚIEI a cerut joi revocarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, printr-un “anunț de presă” de 80+ min. (și că a refuzat, apoi, să răspundă întrebărilor jurnaliștilor). Ce-a urmat: frământări, nervi și acuzații încrucișate între susținătorii lui Kovesi și opozanții ei + o comédie întreagă cu site-ul blocat al Ministerului Justiției, pe care Tudorel Toader anunțase că urma să publice “RAPORTUL” (recorder.ro a aflat că serverele sunt înregistrate oficial la STS, doar că STS “a negat orice implicare”). În final, toată criza e despre înfruntarea dintre o Românie în care puterea e mânuită perpetuu de personaje/personalități și acea România în care puterea stă în instituții – populate, doar temporar, de personaje/personalități. Ce urmează:

I. Cererea de revocare a șefei DNA, argumentată printr-un raport & anexe, va merge mai întâi la Consiliul Superior al Magistraturii, al cărui aviz e însă consultativ. Decizia finală e, în acest moment, la președintele României, ale cărui atribuții privind numirea/revocarea procurorilor-șefi au fost subțiate prin noile legi ale justiției (care legi sunt în acest moment – după ce CCR a declarat neconstituționale o parte dintre articolele-cheie – nefuncționale juridic; și care plutesc încă, principial vorbind, într-un soi de neliniștitoare imponderabilitate). Nu știm ce va spune CSM; dar e de așteptat, dacă ne luăm după seria de declarații făcute în ultimul an de președintele Iohannis – și mai ales după cea făcută în seara cererii de revocare – ca acesta să respingă cererea ministrului Justiției.

II. Dinspre DNA: Laura Codruța Kovesi a făcut în ultimele zile o singură declarație publică, în care a spus“va urma procedura legală” și că va răspunde, “punct cu punct, tuturor afirmațiilor prezentate de ministru”. De cealaltă parte, 135 de procurori DNA – dintr-un total de 150, cf. cifrelor avansate cu o săptămână înainte de Kovesi – au transmis oficial CSM o cerere de apărare a reputației profesionale și a independenței procurorilor. Argumentația lor o puteți citi, integral, aici; urmează ca CSM să se pronunțe.

III. Scenografia oficială a administrației de la București nu reușește, totuși, să ascundă aversiunea actualei guvernări față de orice conversație cu interlocutori externi privind justiția și lupta anticorupție. Iată trei întâmplări dintr-o singură săptămână:

  • Liviu Dragnea a ținut să informeze presa nu numai că n-a vorbit cu ambasadorul american, în ultima întâlnire, despre justiție – dar și că, dacă subiectul ar fi apărut, ar fi refuzat să discute (de ce-ar fi refuza un om bine intenționat o discuție?);
  • Vizita raportorilor GRECO (Grupul de State împotriva Corupției), care au venit la București pentru a evalua schimbările de legislație, a fost trecută sub tăcere două zile încheiate în informările oficiale ale Ministerului Justiției (în decembrie, GRECO calificase drept “total nesatisfăcătoare” progresele României în materie de justiție și ceruse de urgență informări despre schimbările de legislație).
  • Cât despre relația României cu Comisia Europeană, două mișcări recente. Primul: președintele CE, Jean-Claude Juncker, nu s-a putut abține să nu spună, la conferința de presă comună cu Viorica Dăncilă, că a pierdut șirul premierilor români (cinci, până acum, în mandatul său) și că “sometimes we have the impression that certain Romanian political environments would like to take some liberties from the strict and severe application of the rule of law”. Și al doilea: săptămâna asta ne vizitează vicepreședintele CE, Frans Timmermans – iar în caz că citiți/auziți pe undeva că vizita n-are legătură cu justiția, aveți grijă mare înainte să credeți. Vizita lui Timmermans e, în mod evident, una decisă “de pe-o zi pe alta”; iar justificarea oficială, obținută de știrileprotv.ro, confirmă că justiția e subiectul-cheie: “În rapoartele MCV anterioare, faptul că DNA și-a menținut nivelul de performanţă în pofida unor presiuni interne a fost notat ca un semn de sustenabilitate. Comisia a notat în raport şi că, în cazul în care presiunile vor afecta lupta împotriva corupţiei, Comisia ar putea să îşi revizuiască evaluarea”.

(more…)

MONDAY MEMO #147 / Decizii așteptate

M

 

LUNI, 19 FEBRUARIE 2018

1./ȘTIREA-BLOCKBUSTER A SĂPTĂMÂNII n-a fost o știre în sine, ci o conferință de presă pe care doar la TV au urmărit-o aproape 2 mil. români (+ cei din online). Șefa DNA a ieșit public – punctând la capitolul imagine fie și prin faptul că a răspuns, timp de două ore, la toate întrebările presei – pentru a contracara acuzația potrivit căreia “procurorii de la DNA falsifică probe” (lansată de un fost deputat, inculpat în mai multe dosare, care susține asta despre procurori de la DNA Ploiești).

De ce contează: Reacția lui Kovesi vine pe fondul speculațiilor despre revocarea ei – și a ceea ce ea numește “un festival disperat al inculpaților” care încearcă să decredibilizeze instituțiile anti-corupție. Context în care premierul Dăncilă l-a rechemat de urgență în țară pe ministrul Justiției, aflat în Japonia, să rezolve “criza”. Tudorel Toader a revenit cu o zi mai devreme; rezultatul palpabil al acestei reîntoarceri precipitate a fost o declarație de presă în care, după ce-a povestit despre proiecte imobiliare japoneze, ministrul a anunțat că amână decizia în privința DNA pentru joia asta, când urmează să prezinte un raport în plenul Parlamentului (după care a fugit, la propriu, din fața jurnaliștilor). (more…)

Kovesi & Tolontan

K

 

 

Am citit o mulțime de judecăți despre dialogul Cătălin Tolontan-Codruța Kovesi de aseară. De o parte: “e trimis de Voiculescu”, “și-a dat arama pe față”, “e în misiune”, “huo, Tolo”. De cealaltă: “a făcut ce trebuie să facă un jurnalist: să pună întrebări”, “jurnaliștii nu trebuie să fie simpatici”, “bravo, Tolo”. N-am văzut mai nimic, în schimb, despre miezul controversei. Concret: au fost sau nu legitime întrebările puse de Tolontan?

Au ajutat ele la clarificarea unor fapte/situații/decizii? Eu cred că despre asta-i vorba în primul rând; și că istoricul unui jurnalist, numele angajatorului etc. sunt chestiuni cu totul secundare. Prin urmare, pentru cine vrea să judece prestația lui Tolontan de-aseară fără “zgomote de fond” – și dincolo de opiniile pre-existente pe care le are -, am transcris înregistrarea fragmentului Kovesi-Tolontan (o găsiți la finalul postării). La ce concluzii am ajuns eu: (more…)

MONDAY MEMO #146 / Fiscalitate browniană: aproape nimeni nu mai înțelege ce are de făcut

M

 

LUNI, 12 FEBRUARIE 2018

1./AVEM CEA MAI MARE BULVERSARE PRODUSĂ VREODATĂ PE PIAȚA MUNCII. Una indusă prin decizie guvernamentală într-un an cu creștere economică record; nu e cetățean activ, practic, care măcar să nu se fi întrebat cum îi va arăta fluturașul. Câteva estimări preliminare (salariile pe ianuarie încă nu au fost plătite integral):

  • 30-50.000 de bugetari vor avea salarii reduse, spun sindicatele; BNS a anunțat că pregătește acțiuni colective în instanță;
  • 22.000 funcționari publici au avut salarii mai mici în ianuarie; sindicatul lor anunță proteste, posibil grevă generală;
  • cca. 2 mil. angajați din mediul privat ar putea lua mai puțini bani: estimarea, făcută de șeful BNS, se bazează pe faptul că pentru 52% din contractele din Revisal nu s-au modificat încă actele adiționale (probabil că pentru o parte angajatorii au găsit, totuși, alte forme de compensare); motiv pentru care ministrul Muncii a anunțat controale ITM;
  • pentru angajații part-time, obligați să plătească contribuții ca și cum ar avea salariu întreg, situația e halucinantă: pe scurt, sunt situații în care trebuie să vii cu bani de-acasă; Cartel Alfa spune că va sesiza Avocatul Poporului;
  • în cazul IT-iștilor, care pierd și 25% din net (vezi cazul descris de Vlad Petreanu), profit.ro a publicat schema de compensare pregătită de guvern (una care însă dezavantajează companiile care au mărit deja salariile pentru a-și proteja oamenii, explică un expert Deloitte);
  • salariile parlamentarilor au crescut ca urmare a modificării salariului minim; și vom avea creșteri de 70-170% în sectorul medical începând cu 1 martie.

În final, ordonanța asamblată joi pentru diverse corecții cel mai probabil pripite (și valabilă doar pentru 2018 – detalii, aici) a primit aviz cu rezerve de la Ministerul Justiției, care spune că ar putea fi neconstituțională. Cel mai trist e că, fiind vorba de matematică – cea mai exactă dintre științe – toate cifrele de mai sus erau pe deplin previzibile. Altele:

(more…)

Miniștrii de finanțe ai PSD, durată medie de viață.

M

 

Fiscal suntem OK ca țară, a zis azi Eugen Teodorovici, noul ministru de Finanțe. “Problema principală, în schimb, o reprezintă birocraţia, partea birocratică, ceea ce efectiv sperie şi contribuabilul şi mai ales investitorii care ar dori să aleagă România în locul altei destinaţii”. Și ar mai fi o problemă, cred; una cel puțin la fel de gravă. Din 2012 încoace, de când avem – cu excepția anului Cioloș – doar guverne PSD, durata medie de viață a unui ministru de Finanțe e de 7,9 luni (cel mai longeviv a fost al doilea ministru din cei șapte – Daniel Chițoiu – care a rezistat, și el, doar 14 luni și jumătate). (more…)

MONDAY MEMO #145 / Economia în 2018: “optimism foarte rezervat”

M

 

LUNI, 5 FEBRUARIE 2018

1./FELURITE NUANȚE DE OPTIMISM. Avem un nou indicator pentru luat pulsul economiei; de data asta unul din economia reală. Se numește “indexul de încredere macroeconomică RBL” și a fost calculat pe baza răspunsurilor unor antreprenori și executivi români (afaceri cumulate de 3,5 mld. euro; 30.000+ angajați).

  • Prima măsurătoare indică un “optimism foarte rezervat” (52,3 pct. pe o scară de la 0 la 100). 98% dintre respondenți se așteaptă la creșterea inflației și 60% cred că euro va depăși, peste 12 luni, 4,7 lei (7,3% anticipează chiar că va trece de pragul de 5 lei). Restul răspunsurilor, pe site-ul RBL.
  • Profesioniștii români în investiții sunt semnificativ mai rezervați decât antreprenorii & executivii RBL: indicatorul de încredere macro CFA România, calculat în aceeași perioadă și pe baza unor întrebări similare, a atins în decembrie 41 de puncte – cea mai mică valoare din 2013 încoace (RBL și CFA plănuiesc să lucreze în sincronie, cu sondaje lunare, pentru un tablou cât mai detaliat al stării de spirit din economie).

+ Studiu PwC: În lumea executivilor de mari companii globale avem “un optimism anxios”; vedeți cercetarea “21st CEO Survey” – intitulată, anul acesta, “The Anxious Optimist in the Corner Office”.

+ De context: Ultima ediție tipărită a Fast Company e dedicată în întregime – ce coincidență – “leadership-ului prin optimism”. (more…)

MONDAY MEMO #144 / Programul de guvernare nr. 3

M

 

LUNI, 29 IANUARIE 2018

1./ASTĂZI DUPĂ-AMIAZĂ, dacă toate merg conform planului, vom avea un nou guvern – al treilea din ultimele 13 luni. Votul în plen pentru validare e programat pentru ora 15:00.

+ Cu Viorica Dăncilă, coaliția PSD&ALDE egalează – într-un singur an – recordul de trei premieri per mandat parlamentar de patru ani (un record atins până acum în doar 2 dintre cele 7 mandate post-’89: în guvernarea 1996-2000, cu premierii Ciorbea/Vasile/Isărescu, și în guvernarea 2008-2012, cu premierii Boc/Ungureanu/Ponta);

+ O analiză lămuritoare a noii formule guvernamentale – care păstrează doar 4 dintre cei 28 de miniștri ai cabinetului instalat în ianuarie 2017 (Externe, Interne, Muncă și Agricultură) – găsiți pe cursdeguvernare.ro; ca noutăți structurale, ministerul Consultării & Dialogului va fi absorbit de Ministerul Muncii & vom avea patru vicepremieri (față de doi, cât aveam anul trecut pe vremea asta);

+ O scurgere de informații – făcută pe canale media folosite de obicei de PSD pentru diseminări de mesaje – vorbește despre un schimb nu foarte amabil de replici pe tema numirii de la Educație între șeful partidului, Liviu Dragnea, și influentul secretar general adjunct Codrin Ștefănescu. Indiferent că disputa va avea sau nu consecințe, configurația geografică a noului cabinet sugerează că Liviu Dragnea a fost într-adevăr preocupat să recompenseze, în noua formulă guvernamentală, filialele care l-au ajutat să-l înlăture pe premierul Mihai Tudose. (more…)

MONDAY MEMO #143 / Premierul nr. 3. Ce urmează.

M

 

LUNI, 22 IANUARIE 2018

1./PREMIERUL, PREȘEDINTELE, PROTESTUL. Săptămână începută cu CEx-ul de tranșare a crizei din PSD și încheiată cu cel mai mare protest din februarie 2017 încoace.

PREMIERUL. Luni Mihai Tudose a demisionat, după ce majoritatea filialelor i-au retras sprijinul politic: “PSD continuă războiul cu PSD, poporul așteaptă un nou premier temporar”o relatare în stil Vice a înfruntării Dragnea-Tudose. Marți, partidul a propus-o pe Viorica Dăncilă.

PREȘEDINTELE. Klaus Iohannis a acceptat de îndată propunerea PSD, fapt care a împărțit electoratul de opoziție în două mari tabere: cei care spun că “președintele n-avea ce să facă” și cei care sunt dezamăgiți că nici măcar la nivel declarativ n-a sancționat purtările PSD.

+ Cristian Pantazi, hotnews.ro: “Furie și rațiune. Două perspective asupra deciziei președintelui Klaus Iohannis de a accepta rapid propunerea PSD”.

+ Cum a întrerupt discursul lui Iohannis – “care vorbește rar, măsurat, cu pauze mari, narcoleptice” – emisia Europa FM; audio de 1:27 minute, aici.

PROTESTUL. În București au fost, în funcție de ce citești, 25.000 de oameni (economica.net), 50.000 (AP, Reuters), 60.000 (digi24.ro) sau 70.000 (hotnews.ro). Alte mii bune de oameni au ieșit în orașe mari (Cluj, Timișoara, Iași, Sibiu, Brașov, Oradea, Galați etc.) și alte zeci/sute în diaspora și în orașe medii (la Alexandria, de pildă, au protestat 9 oameni). De notat, dincolo de cifre, două lucruri: că oamenii au ieșit din case pe o vreme descurajantă și că – dacă ne luăm după pancarte – lista nemulțumirilor a inclus instabilitatea fiscală și pe cea politică. (more…)

MONDAY MEMO #142 / Despre necunoscutele lui 2018

M

 

LUNI, 8 IANUARIE 2018

1./REMANIERE SAU RESTRUCTURARE? Asta-i întrebarea săptămânii. Dar nu asta-i, totuși, întrebarea relevantă. Ședința de azi a conducerii PSD, în care ar urma să se decidă dacă guvernul va fi remaniat sau restructurat (ar fi vorba de mai puține ministere, în principiu) e văzută de observatori, fără excepție, drept o luptă pentru putere între Liviu Dragnea, tot mai contestat în partid, și Mihai Tudose (devenit premier acum șase luni, să nu uităm, tot în urma unei înfruntări între șeful PSD și șeful Executivului). Hotnews a scris aseară despre “pregătirile pentru meciul Tudose-Dragnea”, listând și câteva scenarii vehiculate în PSD; și, cu câteva zile înainte, a scris despre “ultimele cărți jucate de Dragnea”.

  • Bilanțul primului an de guvernare PSD-ALDE: Sondajul IRES pe această temă, lansat pe 29 decembrie, a trecut aproape neobservat. Merită însă citit; e una dintre puținele perspective sociologice pe care le avem despre impactul lui 2017 asupra stării de spirit a cetățeanului român. Aveți aici o analiză succintă semnată de Vasile Dâncu, fost vicepremier și fondator al institutului (+ raportul integral de cercetare).
  • Punct de vedere: “Un CEX statutar și responsabil ar fi trebuit să-i ceară demisia lui Liviu Dragnea și să organizeze de urgență congres extraordinar. Nu se va întâmpla însă”, scrie Cătălin Ivan, europarlamentar PSD, într-o postare pe Facebook – în care vorbește, printre altele, și despre faptul că PSD “a fost luat captiv de un grup de indivizi din afara sa”. “Totuși, chiar și așa” – prognozează Ivan – “2018 va fi anul în care ne vom despărți de Liviu Dragnea”. De urmărit.

(more…)

MONDAY MEMO #141 / Ultimul update al anului

M

 

MIERCURI, 27 DECEMBRIE 2017

1./CELE TREI LEGI ALE JUSTIȚIEI au fost votate în viteză în Senat și sunt gata de promulgare (formele adoptate: statutul judecătorilor și procurorilor; organizarea judiciară; organizarea și funcționarea CSM).

  • Astăzi la prânz premierul Mihai Tudose s-a întâlnit cu reprezentanții a 43 de organizații civice (la solicitarea acestora din urmă). Discuția a durat două ore; au fost puse pe masă trei solicitări, printre care și înlocuirea ministrului Justiției. Concluziile discuțiilor, din perspectiva ONG-urilor, aici.

Later update: Ciprian Ciocan, reprezentant al comunității “Vă vedem din Sibiu”, a explicat în Turnul Sfatului cum s-au desfășurat discuțiile; care au fost așteptările; unde și de ce înțelege poziția premierului; ce vor face sibienii mai departe.

  • UE a activat împotriva Poloniei, în premieră, art. 7 al Tratatului de la Lisabona, un mecanism care are legătură cu respectarea unor principii unionale comune (printre care și statul de drept). În replică, președintele polonez a promulgat, în aceeași zi, două dintre legile controversate. Presa din România s-a bucurat; în fapt, sancțiunea vizată – suspendarea dreptului de vot al Poloniei în UE din motive de subordonare politică a justiției – e greu de pus în practică (presupune unanimitate, iar Ungaria a anunțat deja, în repetate rânduri, că va vota împotrivă). Un articol scurt și lămuritor, pe Bloomberg.com. Plus, pe washingtonpost.com, un text despre ce poate face, de fapt, UE.

(more…)

Mona Dîrțu

Jurnalist & trainer. Scriu în fiecare săptămână MONDAY MEMO, un distilat de informație de actualitate pentru oameni ocupați. Din când în când fac cursuri de scriere și storytelling pentru companii / jurnaliști.

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta

Get in touch

Quickly communicate covalent niche markets for maintainable sources. Collaboratively harness resource sucking experiences whereas cost effective meta-services.